10,331 matches
-
Înțelege și discuta” la nesfârșit, o pun În mișcare! Folosindu-mi puținele-mi Înzestrări naturale, câtă cultură am strâns de pe unde am umblat, prin marile orașe ale Apusului, experiența mea de profesionist al scrisului și, mai ales, bucuros de marele har pe care mi-l face existența - o laborioasă carieră publicistică, o anume prolificitate literară (privită cu ironie balcanică groasă de toți cei care, născuți cu apetit și chiar cu talent „artistic”, după primele „mângăieri” ale Miss-Gloriei, se „retrag” În lene
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
lipsa aceasta la mulți creatori de-ai noștri, i-a făcut să nu-și ducă opera la Îndeplinire. Putere de muncă, de selecționare și apoi de Înviere a materialului. Ce uscăciune ar fi putut ieși din scrisul unui cercetător fără harul poetic pe care Dumnezeu vi l-a dat. Sunt momente copleșitoare În prezentarea lui Eugen Lovinescu, cuvântarea la moartea lui Anton Holban, ideea de a o Însera pe Dna Ecaterina Bălăcioiu pe placa din cavoul Lovineștilor, cei care se gândesc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
țineau numai la liceu (nu În oraș, cum se scrie). „Anuarul festiv” a nemulțumit pe multă lume, Întrucât, cum scrie Turculeț , „unii s-au autozeificat”, iar alții nu sunt nici măcar amintiți (N. N. Răutu, Al. Bocăneț, devenit conferențiar la Univ. Cernăuți, Har. Băeșu, Șt. Gheorghiade etc.). Directorii de dinaintea d-nei Cosma, deasemenea nu-s pomeniți. Ca să nu se repete greșelile de mai sus, am trimis d-lui Stelian Mancu și d-nei directoare Poleac, documentele cu „actul de naștere” al Liceului No. 2, ziare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de bucătăria unui spital civil din Bașkiria, unde am stat internat - ca militar sovietic - câteva săptămâni, după un accident destul de grav... Beau cafeaua și ies, pentru că devin periculos de melancolic. VITALIE CIOBANU: Plecăm să vizităm Expo 2000, mai ales că, har Domnului, nu suntem prinși, nici eu, nici Vasile, în nici o lectură la Hanovra, cum nu am fost nici la Dortmund. Acest sentiment al libertății ar fi cu adevărat reconfortant dacă nu ți-ai aminti că faci parte totuși dintr-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
semidocților și obraznicilor cenzori, trebuie să nu-și piardă acel respect profund, acea emoție particulară în fața actului creației - când el este autentic și rar! - și a persoanei creatorului. Și insist: „în fața persoanei creatorului”, care, atunci când el este înzestrat cu acel har rar, zeesc, și când el își asumă vocația, una dintre cele mai dificile, supraumane uneori, se apropie de un oficiant al sacrului, de unul dintre acei preoți ce stau în mijlocul mulțimii și spre care se îndreaptă ochii și cugetele mai
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
e prea general și în anumite cazuri injust. Deoarece, dintre aceștia, „adaptații” sau, dacă vreți „prostituații” de primă oră, unii „și-au revenit” și au regăsit nu numai curajul de a merge „contra curentului”, fiecare în felul său, dar și harul și tenacitatea de a produce artă veritabilă. Exemplele sunt destul de numeroase și notabile, prestigioase: un A.E. Baconski, un Geo Dumitrescu sau Miron Radu Paraschivescu și chiar Petru Dumitriu care, după rușinoasele romane Drum fără pulbere, Pasărea furtunii și Vânătoare
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Templul, esplanada Moscheilor, poarta Hulda, Domul de pe Stâncă, fântâna al-Qods, piața Kotel, muntele Moriah, tunelul Asmoneenilor, cartierul maghrebienilor, moscheea Marwani, muntele Templului, cartierul evreiesc din Orașul Vechi, Institutul Templului, strada Mirga Vlada, strada Profeților, Mea Shearim, poarta Damascului, suk-ul el-Wad, Har Homa, Institutul Ecumenic de la Tantour, Casa Sfântul Isaia, Abu Dis, Notre-Dame-des-Douleurs, Saint-Vincent -de-Paul. Harta 5. Orientul Apropiat și fontierele lui / 162 Capitolul III. Prin Siria și Fenicia / 163 1. Mesia metis / 165 2. Frații noștri musulmani / 169 3. Pe drumul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
fizionomie, în cazul lui, Cuvântul s-a întrupat volatilizându-se. Nici copilărie, nici adolescență. Treizeci de ani de maturizare, patru cincimi dintr-o viață expediate printr-o frază de umplutură ("Și Isus sporea cu înțelepciunea și cu vârsta și cu harul la Dumnezeu și la oameni", Luca, II, 52), pentru a ajunge la ultimile patruzeci de zile, când exercițiul, ca să zicem așa, va deveni profitabil. Muntele cel înalt, ispitirea din deșert, drumul: dar despre care anume drum este vorba oare? Seara
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
au nimic să-și spună în particular. Colocviul înlocuit cu un cor? Toți ar avea de câștigat. Și totuși, poate că greșeam. Am descoperit în vârful unei coline, între Betleem și Ierusalim dar încă în teritoriul israelian, în fața coloniei-fortăreață de la Har Homa, Institutul Ecumenic de la Tantour, menit în mod explicit "trilogului" (cum, greșit, se mai spune câteodată). O grădină minunată, o bibliotecă de optzeci de mii de cărți, două măicuțe americane (în civil) la intrare și, în fruntea lui, un bărbat
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de dincolo , în timp ce sufletul bate ritmul spiritului hrănit de parcursul mitic. Unghiul relatării este perfect acordat perspectivei sociale, care acceptă acum eroina. Povestitorul mimează surprinde¬rea inocentă, dar accentuează demonstrativ calitatea imaculată a tinerei, ca semn al convingerii definitive asupra harului suprauman. Retragerea din implicarea directă („treaba lor”) conferă instanței narative superioritatea observatorului pasiv la timpul mitic deschis de propria spunere, pregătind retragerea totală din el, cerută de închiderea faliei lingvistice spre sacru. Repudierea inițiatică survine alteori dintr-o concepție la fel de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
soare, și datorită abilității de a pătrunde în spații imune la intruziunea umană 202. Bursucul, ca animal ce cunoaște planul subpământean, își transformă trupul într-un pod peste o ipostază a râului Styx203, dintr-un text cules în Păuleasca, Argeș. Harul clarviziunii atribuit pisicii 204 îi dă acesteia rolul năzdrăvan al sfătuitorului fast. Ionel primește de la ea sugestia pentru hotărârea recompensei, transformată în alegere maritală 205. Aceeași informatoare prețioasă din Izvoare, Soroca, spune un basm în care pisica plătește cu viața
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
văd dacă mai este întins pe bancă don Aurelio, preotul italian din Siracuza, pe care l-am întâlnit ieri la Logroño. Este o persoană tare simpatică, senină și de la - care am primit o iconiță cu Sf. Fecioară, mediatoare a tuturor harurilor care se venerează în sanctuarul-parohie din Siracuza unde este el paroh. S-a lăsat seara la Najera iar spaniolii încep să se strângă acasă de prin barurile și de pe străzile localității. Mă voi îndrepta și eu spre dormitor unde responsabilii
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
și Ungaria; Vă salut cu inimă înduioșată și pe voi, fruntașilor neamului românesc din Bucovina, care ați venit cu inima însuflețită din tuspatru unghiurile țării, ca să așezați piatra fundamentală pe care să se clădească trainic și neclintit «România Mare»! Implor harul și binecuvântarea dumnezeească asupra hotărârilor ce veți lua ! Rog și propun să alegeți pentru conducerea dezbaterilor pe cel mai ales dintre fruntașii poporului nostru, care cu minte luminată și cu suflet neînfricat s-a pus în fruntea reprezentanților voinței naționale
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
omul care a scris cărțile de morfopatologie, fără de care nu știu ce ne-am fi făcut. Și iată că s-a ivit ocazia de a Vă cunoaște, stimate Dle Prof. și presimțirile mi s-au adeverit. Sunteți un om cu dar și har de la Dumnezeu, a cărui privire te fascinează și care te face să te simți fericit că l-ai cunoscut, că Îi ești coleg și pe care, sigur, nu o mai uiți niciodată.” Dinescu Emilia (București, În prezent șefă de lucrări
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
revistei "Conta". Un exercițiu după Eminescu: În zădar în câte-o steclă Cu vin sau rachiu de sfeclă Cauți morții o poreclă Să o chemi, s-o vezi la meclă Și, ciocnind cu ea paharul, Să simți că te împle harul Și că poți ceti Zoharul Așa cum citești ziarul... Nu e crâșmă să agăți Moartea și să o îmbeți Ci comandă, cheltuiește, Pân' la ziuă chefuiește Și-ai s-auzi cântând popește. Piatra Neamț Iași, februarie 2015 (Revista "Conta", nr. 18, 2015
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în generația lui. Dă seama despre proiectele tale pentru următoarele cinci, șase decenii... Nu-mi place să vorbesc despre proiectele mele. Așa că voi încheia amintindu-ți un vers pe care mi l-ai dăruit, cu generozitatea unui prieten plin de har poetic, pentru că se potrivea unui poem de-al meu: "Câteodată ești atât de singur încât nu poți fi numărat". Mă bucur că mai avem ocazia să tăifăsuim împreună, fie și pe Internet. Petru CIMPOEȘU O poză profil / față cu Petrică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
care au pus toate neputințele și toate ratările pe seama slabei percepții a publicului care a rămas doar... modern. Unde se întâlnesc "omul nou" dâmbovițean și "omul postmodern" de sorginte incertă? Postmodernismul a ajuns, într-adevăr, la noi un fel de har a-toate-salvator. El funcționează infailibil, cam ca spiritul partinic în realismul socialist. Ceea ce era pentru Jdanov spiritul de partid, cel care asigura condiția calității artistice și a corectitudinii (politice) a viziunii, a devenit, pentru propagandiștii de azi, postmodernismul. Distracția cea mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pe care rațiunea nu le poate descoperi. El sondează atât în propriul său subconștient, cât și în ceea ce numim subconștientul colectiv. Sunt experiențe și imagini pe care le moștenim din moși strămoși, pe cale genetică. Ei, bine, poetul posedă tocmai acest har de a comunica pe calea intuiției cu trecutul înmagazinat înlăuntrul său, cât și cu viitorul, care i se relevă sub formă de formule, imagini și metafore. Numai că această cufundare înlăuntrul său devine, la un moment dat, periculoasă. Ea îl
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
timpul potrivit. După cum se știe, Baștovoi a îmbrăcat rasa monahală, la Mănăstirea Noul Neamț din Transnistria, unde se ajunge foarte greu. S-a adâncit în studiul religiei. Sper ca acest lucru să-i folosească în poezie, fiindcă e dotat cu har. Nu se mai numește Baștovoi, ci Savatie. Citind în paralel Sfintele Scripturi și cărțile congenerilor noștri, părintele Savatie nu avea cum să nu rămână șocat de incoerența și lipsa de mesaj a multora dintre ele. Dacă Sfintele Scripturi sunt limpezi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
încearcă să imite chiar o stare mistică. Ai impresia că autorul, incapabil să se scufunde în adâncimea propriului eu, și-a scufundat capul într-un lighean de spălat veselă și prin bolboroseală încearcă să imite marea poezie, care este un har al lui Dumnezeu. Uneori apa aceasta din care vorbesc poeții duhnește de-a dreptul pestilențial. Cred că și diavolului i se face rău când, ciulindu-și urechile sale de fum, ascultă astfel de "mesaje". Astfel de suflete nu-l atrag
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
numești tu, față de care n-am avut nici un fel de obligație profesională, s-au refăcut poate alte relații colegiale după acest conflict, pe care le prețuiesc mai mult decât înainte și mai mult decât orice altă "înțelegere" meschină... Oamenii cu har de la Dumnezeu știu să depășească anumite bariere, să dialogheze, să găsească împreună o cale de înțelegere. Unii, din nefericire pentru ei, din anumite complexe, rămân veșnic marcați, ca pitbulii ăia tatuați la veterinar cărora, dacă nu le azvârli la timpul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mă simt excelent, chiar dacă mă dor, din când în când, oasele, schimb ochelarii mai des, sunt din ce în ce mai exigent cu femeile frumoase și mult mai îngăduitor cu lumea din care bucuriile curente dispar. Literatura poate fi o expresie divină numai atunci când harul pe care-l ai ți-a fost dat de Dumnezeu, când tu conștientizezi că misia ta este una adevărată, necesară lumii... Artă fără nebunie nu există, asta au spus-o popoare de artiști înaintea noastră, evident. Nu mai aduc în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
expresă cunoștință de cauză, ca un nebun, numai pentru a atrage atenție. Arta câștigă de fiecare dată când creatorul este sănătos, când societatea este sănătoasă. însă o astfel de lume ideală nu există. Crezi în mântuirea prin literatură? Pentru scriitor harul literar e un dar sau e o pedeapsă? Spune-mi câteva momente când arta a fost pentru tine dar? Sau când arta a fost pedeapsă...! Iisus ne poate mântui! Literatură poate fi o expresie divină numai atunci când harul pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Pentru scriitor harul literar e un dar sau e o pedeapsă? Spune-mi câteva momente când arta a fost pentru tine dar? Sau când arta a fost pedeapsă...! Iisus ne poate mântui! Literatură poate fi o expresie divină numai atunci când harul pe care-l ai ți-a fost dat de Dumnezeu, când tu conștientizezi, fără să faci din asta un merit deosebit al tău, să obosești lumea cu acest har, că misia ta este una adevărată, necesară lumii în care te-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ne poate mântui! Literatură poate fi o expresie divină numai atunci când harul pe care-l ai ți-a fost dat de Dumnezeu, când tu conștientizezi, fără să faci din asta un merit deosebit al tău, să obosești lumea cu acest har, că misia ta este una adevărată, necesară lumii în care te-a lăsat Dumnezeu să-i spui învățăturile. Nici un scriitor nu s-a mântuit prin literatură. Nici măcar vreun cititor, vreun om. Cel mult și-a căpătat liniștea necesară unui trai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]