9,535 matches
-
Plasa Siliștea, a fost o subdiviziune administrativă de ordin doi a județului interbelic Vlașca. Teritoriul județului fusese împărțit în cinci plăși până în anii 1930, În 1938 județul avea șapte plăși, cele cinci anterioare, Călugăreni, Câlniștea, Dunărea, Glavacioc, și Neajlov, la care s-au adăugat ulterior alte două, Conform datelor recensământului din 1930 populația
Plasa Siliștea, județul Vlașca () [Corola-website/Science/330737_a_332066]
-
este porecla formației de acrobație aeriană a Asociației Române pentru Propaganda Aviației (ARPA) din perioada interbelică. Inițial formația a cuprins trei avioane, pilotate de aviatorii Mihail Pantazi, Petre Ivanovici și Max Manolescu. Ulterior din formație au mai făcut parte și aviatorii Gheorghe Gherasim, Nicolae Burileanu, Victor Stănescu și Gheorghe Bordeanu. Formația a folosit inițial avioane ICAR
Dracii Roșii () [Corola-website/Science/330773_a_332102]
-
XIX-lea, cînd au fost puse bazele unui studiu sistematic după modelul academic occidental. În Timișoara însă, un oraș situat în vestul țării, în afară unor inițiative particulare, acest tip de învătămînt n-a putut fi creat decît în perioada interbelică, în 1933, prin mutarea Școlii de arte frumoase de la Cluj, cea mai importantă academie de artă din Transilvania. Acest moment inițial a creat premisele dezvoltării artistice la un nivel superior și a contribuit în mod decisiv la apariția unor generații
Facultatea de Arte și Design din cadrul Universitații de Vest din Timișoara () [Corola-website/Science/330832_a_332161]
-
sediu mai adecvat - o fostă cazarma austriacă de la începutul secolului al XIX-lea - obținut prin demersurile decanului Dumitru Șerban, contribuie de asemeni la diversificarea posibilităților de dezvoltare adecvată a acestei instituții, continuînd în spirit școală de belle arte din perioada interbelică.. Programele instituționale de pregătire, cercetare științifică și creație artistică, acoperă aria largă a domeniului artelor vizuale, prin complexitate, flexibilitate și interdisciplinaritate. În acord cu planul strategic al Programului de educație permanentă Bologna, oferta curriculara pe care Facultatea de Arte și
Facultatea de Arte și Design din cadrul Universitații de Vest din Timișoara () [Corola-website/Science/330832_a_332161]
-
n. 20 mai 1910, Miskolc - d. 5 februarie 1974, Budapesta) a fost un lingvist maghiar, specialist în istoria literaturii, romanist și slavist, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe. este principalul traducător al liricii eminesciene în limba maghiară. În perioada interbelică a tradus de asemenea în maghiară opera scriitorilor Vasile Alecsandri, George Coșbuc, Alexandru Stamatiad și Alexandru Vlahuță. După cel de-al doilea război mondial a publicat în maghiară romanul "Răscoala", scris de Liviu Rebreanu (1945, cu reeditări în 1955, 1964
László Gáldi () [Corola-website/Science/330881_a_332210]
-
de săpun. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, producția de săpun în Liban a crescut cu aproape 40%, aceasta fiind adesea vândut la prețuri controlate de Aliați. Printre cele mai mari fabrici de săpun din Liban în perioada interbelică se număra Savonnerie de Sen et Fils, Huilerie raffinerie et savonnerie Jabre et Comaty și Omar&Adra Brothers. Doar ultima opera la o capacitate de aproximativ 50% în timpul celui de-ai Doilea Război Mondial. După război, fabricile de săpun libaneze
Săpunul tradițional libanez () [Corola-website/Science/330049_a_331378]
-
cu pete de lumină strălucitoare, toate surprind psihologia personajului într-o manieră de-acum proprie pictorului. Înclinat spre cercetare și experiment și-a asumat condiția artistului independent, în afara oricărui curent, dar atent la spiritul epocii, la noutățile manifestate în perioada interbelică. Criticul de artă Maria Stoica afirmă: ""Rigoarea impusă compoziției prin ritmuri liniare verticale, susținută de pensulația sever direcționată, atenuată de orchestrarea culorii modulate într-un registru intens de lumină, fac din Gh. Naum un pictor reprezentativ în istoria artei românești
Gheorghe Naum () [Corola-website/Science/330090_a_331419]
-
avut bani. Casa a fost cumpărată în 1904 de avocatul Jean Miclescu, un descendent al familiei boierești moldovenești Miclescu, care a dat bani pentru finalizarea construcției. Tavanaul a fost decorat cu picturi. În perioada antebelică și apoi și în cea interbelică această clădire a devenit unul dintre cele mai mondene locuri ale Bucureștiului, aici organizându-se baluri elegante și întâlniri săptămânale ale aristocraților acelor vremuri precum membri ai familiilor Cantacuzino, Brâncoveanu, Sturdza, Carp, Băleanu, Balș, Greceanu sau Odobescu. Autoritățile comuniste instalate
Casa Miclescu () [Corola-website/Science/330140_a_331469]
-
de germani cât și de canadieni după intervenția Crucii Roșii Internaționale. Germanii au decis să răsplătească orașul pentru neimplicarea locuitorilor săi în sprijinirea atacului aliat. Astfel, s-a hotărât ca prizonierii de război, originari sau care au locuit în perioada interbelică în Dieppe, să fie lăsați în custodia locuitorilor orașului. Pe 12 septembrie, un tren cu 1.500 de prizonieri de război francezi a sosit la Dieppe. În plus, Hitler a premiat orașul pentru „disciplina și calmul perfecte” manifestate de locuitorii
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
(n. 24 decembrie 1961, Beclean, județul Bistrița-Năsăud) este un cantautor român de muzică folk, cu puternice influențe etno. Îmbină în cântecele sale muzicalitatea specifică doinelor și colindelor din Ardeal cu profunzimea poeților interbelici, fiind un cântăreț al versului de dragoste sau al celui religios. s-a născut pe 24 decembrie 1961 în orașul Beclean, jud. Bistrița-Năsăud. Și-a făcut debutul pe scenă ca interpret de muzică folk în anul 1978, la Beclean. Invitat
Florin Săsărman () [Corola-website/Science/330173_a_331502]
-
aviația este utilizată pe câmpul de luptă pe scară largă. Asistăm la apogeul epocii avioanelor cu elice și motor cu ardere internă, ca apoi să fie înlocuite de avioanele cu motor cu reacție și radar. Ca și la începutul perioadei interbelice, începutul perioadei postbelice este marcat de un surplus de aparate de zbor. Debutează transportul comercial regulat, capabil să învingă dificultățile atmosferice și climatice și să practice chiar zborul fără vizibilitate. Dezvoltarea motorului cu reacție conduce la apariția avioanelor de linie
Istoria aviației () [Corola-website/Science/330184_a_331513]
-
29 septembrie 1989, Chișinău) a fost un antologist, dramaturg, poet, prozator, redactor de carte, scriitor, traducător și ziarist român basarabean, membru al Uniunii Scriitorilor din (Republica) Moldova. Alexandru Cosmescu s-a născut la 24 mai 1922 în comuna Vorniceni, județul interbelic Lăpușna, România, astăzi în raionul Strășeni, Republica Moldova (după unele surse ), respecticv la Iași (după alte surse ). Oricum, este bine cunoscut că familia (formată din mamă, tatăl Alexandru și fratele geamăn Gheorghe), locuia în comuna Vorniceni. Își urmează studiile la Liceul
Alexandru Cosmescu (jurnalist) () [Corola-website/Science/330210_a_331539]
-
cunoscut că familia (formată din mamă, tatăl Alexandru și fratele geamăn Gheorghe), locuia în comuna Vorniceni. Își urmează studiile la Liceul „B. P. Hașdeu” din Chișinău și la Facultatea de Medicină a Universității de la Cluj-Sibiu. Debutează cu versuri în revista interbelică de literatură Licurici în anul 1939. În 1940 se refugiază împreună cu părinții în județul interbelic Argeș, la Pitești, în orașul natal al tatălui său, de unde, în 1941, se înrolează în armată și va participa la cel de-al doilea răboi
Alexandru Cosmescu (jurnalist) () [Corola-website/Science/330210_a_331539]
-
Vorniceni. Își urmează studiile la Liceul „B. P. Hașdeu” din Chișinău și la Facultatea de Medicină a Universității de la Cluj-Sibiu. Debutează cu versuri în revista interbelică de literatură Licurici în anul 1939. În 1940 se refugiază împreună cu părinții în județul interbelic Argeș, la Pitești, în orașul natal al tatălui său, de unde, în 1941, se înrolează în armată și va participa la cel de-al doilea răboi mondial. În 1943 este demobilizat într-un spital militar din Basarabia, iar în 1944, după
Alexandru Cosmescu (jurnalist) () [Corola-website/Science/330210_a_331539]
-
de-a doua Republici Poloneze dezvoltat în deceniile al treilea și al patrulea al secolului trecut ca răspuns la o posibilă agresiunea a Uniunii Sovietice. Spre deoasebire de Plan Zachód ("Planul Vest"), a fost actualizat de-a lungul întregii perioade interbelice, polonezii considerând URSS drept cea mai mare amenințare militară, capabilă să declanșeze un război devastator. Cu toată amploarea planurilor pentru apărarea frontierei răsăritene, doar puține documente originale ale Planlui Est au mai supraviețuit până în zilele noastre. După reapariția statului polonez
Plan Wschód () [Corola-website/Science/330269_a_331598]
-
austro-ungară, era cea mai puternic dezvoltată, cu o mare densitate a căilor ferate, centre industriale în plină dezvoltare și o agricultură bine dezvoltată în Podolia. În această zonă se afla Lwów, unul dintre cele mai importante centre urbane ale Poloniei interbelice. În regiune se afla de asemenea unul dintre puținele obstacole naturale de frontieră - râul Zbruci. Cu câteva excepții, principalele centre industriale poloneze se aflau în apus. Acest fapt ar fi putut asigura condiții bune unei apărării de durată împotriva unui
Plan Wschód () [Corola-website/Science/330269_a_331598]
-
de mare succes ca tangoul „Ne despărțim” și cântecul în stil popular „Niculae, iar te-ai îmbătat”. După cel de-Al Doilea Război Mondial revine la muzica clasică, ocupând postul de concert-maestru al Orchestrei de Studio Radio. Urmează în perioada interbelică o etapă de peregrinări prin nenumărate localități, cum ar fi: Corabia, Craiova sau Ploiești, precum și prin diferite restaurante din București („Athénée Palace”, „Lido”, „Boulevard” și „Cercul Militar”) sau din Craiova („Minerva”). La 18 aprilie 1947 cântă la debutul a noii
Nicușor Predescu () [Corola-website/Science/330332_a_331661]
-
partea dreaptă a bulevardului Ferdinand, bulevard ce unea Râpa Galbenă cu Piața Gării. Terenul pe care era situat hotelul ar corespunde astăzi zonei situat în dreptul aripii stângi a esplanadei, parțial ocupat de căminul Akademos al Universității din Iași. În perioada interbelică, camerele de la mansarda hotelului deveniseră un loc recunoscut al prostituției ieșene. Hotelul a funcționat până la cutremurul din noiembrie 1940 când, datorită importantelor avarii suferite, a fost demolat. Grigore Bejan a fost unul din liderii locali ai naționalismului de dreapta, apropiat
Hotelul Bejan () [Corola-website/Science/330371_a_331700]
-
fost demolată în anii ’70 odată cu lucrările de sistematizare a Pieței Mihai Eminescu și a străzii Gavriil Muzicescu. Clădirea a fost construită prin muncă voluntară și a adăpostit sediul Asociației Studenților Creștini, organizație studențească cu orientare de extremă dreapta. Regulamentele interbelice de funcționare ale universităților prevedeau dreptul studenților de a se asocia, cu condiția ca statutele asociației să fie aprobate de Senatul universitar. În Iași, până în anul 1922 studenții erau asociați în "Centrul Studențesc din Iași", asociație care nu făcea nicio
Căminul Cultural Creștin () [Corola-website/Science/330383_a_331712]
-
primul ziar în limba maghiară în 1905 cu titlul de "Kanadai Magyarság" (""). Aici s-a format și prima biserică maghiară în 1906: Biserica Presbiteriană Maghiară (o biserică reformată-calvină). Ungaria fiind aliatul dușmanilor Canadei, maghiaro-canadienii erau internați în timpul Primului Război Mondial. În perioada interbelică cluburile maghiare au prosperat în ciuda numărului redus al maghiarilor: în 1920 erau doar 13.811 de maghiari în toată Canada, majoritatea lor locuind în provinciile Saskatchewan, doar câțiva familii în Manitoba. La sfârșitul perioadei interbelice a sosit cel de-al
Maghiarii din Canada () [Corola-website/Science/329030_a_330359]
-
internați în timpul Primului Război Mondial. În perioada interbelică cluburile maghiare au prosperat în ciuda numărului redus al maghiarilor: în 1920 erau doar 13.811 de maghiari în toată Canada, majoritatea lor locuind în provinciile Saskatchewan, doar câțiva familii în Manitoba. La sfârșitul perioadei interbelice a sosit cel de-al doilea val de imigranți, care a întărit organizațiile existente, dar a fondat și organizații noi (spre exemplu: primele organizații ecleziastice reformate și catolice pe nivel național, fondate în 1924). Tot în perioada interbalică a fost
Maghiarii din Canada () [Corola-website/Science/329030_a_330359]
-
doua jumătate a secolului al XVIII-lea), Romantismul (din 1820 până la suprimarea răscoalei din ianuarie 1863 împotriva de Imperiului Rus), Pozitivismul (a durat până la începutul secolului al XX-lea), mișcarea artistică Tânăra Polonie ( între 1890 și 1918), cultura în Perioada Interbelică (1918-1939), Cultura în cel de-Al Doilea Război Mondial (1939-1945), Republica Populară Polonă (până în 1989) și cultura modernă. ’’’Limba poloneză’’’ (sau ’’’polonă’’’) ( język Polski , Polszczyzna) este o limbă din grupul limbilor slave de vest, vorbită în întreaga Polonia (fiind limba
Cultura Poloniei () [Corola-website/Science/329115_a_330444]
-
numără Roman Opałka, Leon Tarasewicz, Jerzy Nowosielski, Wojciech Siudmak, Mirosław Balka și Katarzyna Kozyra iar din tânăra generație Zbigniew Wasiel. Printre sculptorii polonezi cei mai celebri se numără Xawery Dunikowski, Katarzyna Kobro, Alina Szapocznikow și Magdalena Abakanowicz. Încă din anii interbelici, arta și fotografia documentară poloneză s-a bucurat de recunoaștere la nivel mondial. În anii șaizeci a fost înființată Școala de grafică pentru afișe, condusă de Henryk Tomaszewski și Waldemar Świerzy Din 1955 încoace, munca de regizorat a așa-zisei
Cultura Poloniei () [Corola-website/Science/329115_a_330444]
-
decât ceea pe care guvernul britanic fusese de acord în mai multe rânduri până atunci. Aranjamentele finale ale aliaților au implicat o anumită compensare teritorială pentru Polonia - incorporarea de către aceasta din urmă a unor regiuni care fuseseră controlate în perioada interbelică de Germania, așa-numitele Teritorii Recuperate. Astfel, în zilele noastre, granițele dintre Polonia, pe de-o parte, și Ucraina și Belarus, pe de altă parte, corespund cu oarecare aproximație Liniei Curzon. La sfârșitul Primului Război Mondial, Aliații au fost de acord că
Linia Curzon () [Corola-website/Science/329138_a_330467]
-
aripă specială a muzeului o expoziție care expune circa 700 dintre operele marelui artist, lucrări ce cuprind picturi în ulei, pasteluri, acuarele, tempera, grafică și numeroase ilustrații. În anul 2009, Casa Leon Wyczółkowski din Bydgoszcz, unde a locuit în perioada interbelică marele pictor, a devenit muzeu.
Leon Wyczółkowski () [Corola-website/Science/329179_a_330508]