9,373 matches
-
unei societăți legături de autoritate, legături de solidaritate și continuitate În muncă a diferitelor generații. Convins, ca și Fichte, că omul este „centrul activității culturale”, În Vocația, factor hotărâtor În cultura popoarelor, C. Rădulescu-Motru Întrevedea căile propășirii culturii prin unicul intermediu de activitate culturală - al individului chemat prin vocația sa să activeze - ca promotor al culturii, cu fruntea sus, sub steagul său. Cultura, În principiu, Își află În epocă o largă susținere. Organe de presă ca Săptămâna muncii intelectuale și artistice
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
și necesitatea rugăciunii, Sf. Ioan Gură de Aur scria: „Nimic nu egalează rugăciunea. Ea face posibil ceea ce este imposibil, ușor ceea ce este dificil”. Rugăciunea este expresia vieții Duhului în noi, este „respirația Duhului, barometrul vieții spirituale. întreaga Biserică respiră prin intermediul rugăciunii.” Aceste afirmații ale Sf. Teofan Zăvorâtul relevă „viziunea comunitară” asupra rugăciunii în comparație cu cea exclusiv dialogală. Iată de ce, rugăciunea aceasta, înțeleasă ca lucrare trinitară globală, are o dimensiune liturgică, fiind inclusă „în acea lucrare a lui Dumnezeu prin
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
au presărat pământul creștinătății cu biserici, cu troițe, cu catedrale și cu capele gotice. Chiar și în zilele noastre, aproape în fiecare sat se înalță câte o clopotniță. Pelerinii plecați din Europa au instaurat civilizația apuseană în Lumea Nouă prin intermediul bisericilor, al universităților, al uzinelor. în decursul istoriei noastre, rugăciunea a devenit o nevoie tot atât de frecventă ca și aceea de a progresa de a munci, de a construi sau de a iubi. Sentimentul sfințeniei pare a fi un impuls venit
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ființării poetale la rostitul actual al ființei poetice. Imaginea poetală nu e una de primă instanță, nu se impune ca prezență evidentă la suprafața textului, nu intră în orizontul de vizibilitate al ființei textuale. Inaparența ei este un fond clar-obscur, intermediul translucid al ivirii semnificabilului originar. Ceea ce este de prim abord și apare în textul unui poem este imaginea deja constituită, prinsă în complexul semnificațiilor ca element al unei lumi imaginare. Este imaginea poetică textuală ca obiect al tematizării interpretative, chiar dacă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în mișcare, mișcate de energia vitală pe care ochiul le surprinde anevoie, căci ele se mișcă între două stări instabile: "forme călătoare" (Fulgii), "muzică a formei în zbor" (Umanizare), "miraj fluid, formă fugară" (Peisaj retrospectiv). Fluiditatea definește constant dinamismul acestui intermediu lichid, al apelor originare din care tot ce prinde viață e unduire, "undire infinită" (Solie), "șerpuitoarea formă veșnic vie" (Munții). O formă arcuită, vălurită - cum citim în poemul Elan -, "călătoarea undă" care se propagă din formă în formă, în unde
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
o apă între noi"6, "Apa inertă ca un ochi ce nu mai așteaptă"7. Apoi, dezvăluirea neașteptată, limpezirea, lumina în care totul devine transparent, arătându-și noua înfățișare: "tăcerea e acum albastră,/ a schimbat cineva lumina la față"8. Intermediul creat - mijlocirea asigurată de această paradoxală relație - este cel dintre ceea ce luminează, oferindu-și totodată un posibil semnificabil și o formă aparițională, și ceea ce e luminat, adică înțelegerea albă în care lumina se manifestă. În ultimă instanță e intervalul imperceptibil
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
al lumii dislocate 14. Loc al lumii poemului ridicat la un alt nivel al vederii: "Desprins, dorul simte inima aproape,/ Gândul înflorit, leagănă iubire sub pleoape,/ Cântă deasupra cuvintelor, suflet și ape". Distanță a desprinderii - care e chiar spațiul dorinței, intermediul dorului -, actul imaginării tensionate convertește depărtarea în apariție proximă, dezvăluie - în perspectiva inversă invocată 15, a lumii dezafectate - esența afectivității. Ceea ce se simte nu e ceea ce se vede, căci lumină nu mai e, a celor puse în vedere. Dar în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și cânt", așa cum apare în poemul Stele 13: "Cum ne aplecăm pe livezi/ Aripile nu ni le vezi;/ Vezi numai, veghind prin arțari,/ De foc ochii noștri prea mari./ Strălimpezi la trup și obraz". Trupul "strălimpede" e imaginea filtrată a intermediului transparent, a trecerii și a luminii, a răsfrângerii și a răscrucii. A oglinzii ce aprinde "lumină-n inimă", în care "se întretaie/ Pe ger de ape aripe de rai" și unde zboară "foc alb prin înstelatele domnii" (Heruvim)14. Totodată
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care sfârșea". Schimbare ce înseamnă mai întâi o adâncire a vizibilului, albastrul adânc ducând vederea lumii sfârșite spre nesfârșirea transparentă a unui dincolo de vedere. Adâncul trans-vizibil al albastrului nu numai că pune peisajul într-o altă lumină, dar corespunde unui intermediu translucid, "țărmul dintre ape și câmpii", dezertat de prezența umană, căci pe linia acestui hotar al nedeterminării, situat între ape și câmpii, din care până și natura s-a retras, totul e posibil, stă să fie. Interval al posibilului însuși
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mea nu mai întârzie./ Zbucnește afară în limpezimi petale/ Să lege rod tainic, bob de poezie"58. Frumusețea ce respiră în ritmul inimii creează frumusețe, apare și se descoperă ca limpezime. Ceea ce e astfel limpezit este un mediu de creștere, intermediul translucid al posibilului care rodește în trupul poetal al rostirii 59. Imagine care nu spune și arată originea, nu pune în vedere așa cum s-ar pune un obiect învăluit în lumină. Imaginea este lumina; prin ea "inima vede ca la
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
unui poem. "Ce limb se-ntemeiază-aici?", "ce duh își are cuibu-aici?", "dar cine se rostește-aici?". Aici nu denumește spațiul identificabil al unei prezențe și nici nu trasează perimetrul nelocuit al absenței. E locul unui neloc, locul fără loc, intermediul unui limb transparent, cuibul gol al posibilului: "un vid în care noimele se-arată/ ca aburi pe-o miriște arată". Ceea ce apare în golul apariției este chiar faptul de a apărea, de a se arăta ca gol; dar e un
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
trece prin vălul imaginii ca, de pildă, atunci "când, pe plajă, răsfir scoicile și nu știu/ că-n El sunt cum nu știe oglinda". Un drum neștiut - al necunoașterii - spre chipul nevăzut în care tot ce se creează se oglindește. Intermediul acestei transformări este locul imaginii, posibilul imposibilului. "Înaintea splendorii", conform acestei adevărate asceze estetice 85, a crea înseamnă acum a imita sau a urma decreația divină, a învăța "felul de-a fi al picăturii de apă"; a-ți apropria apropierea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
îi șterge apariția din orizontul vizibilității; mai mult, orizont nici nu mai este, ci doar dispariție, evanescență a oricărei pozitivități în care ceva ar putea să apară. Faptul că până și acest miez e putred arată, dincolo de mediul alterării selenare, intermediul unei inversiuni 9. Dacă miezul nu mai e miez, decade din condiția sa de reper temporal (conform datelor conștiinței imediate), el propune afirmarea altei semnificări, a tăcerii ce se înalță laolaltă cu întunecarea înțelesului. Ce semn e acesta a cărui
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pune în vedere cu insinuanța clarității. Totuși, o imagine oblică văzută prin lumina răsfrântă; întunecarea nu închide vederea, la fel cum vântul nopții nu aduce eclipsarea vizibilului, căci lumina nu e a ochiului și nici a imaginii văzute. Ea aparține intermediului transparent - diafan - ce face cu putință atât nașterea imaginii cât și vederea ei. Imagine cu atât mai luminoasă cu cât e profilată pe un fond de spațiu mai întunecat. Aici ceea ce se arată e dedesubt și deasupra totodată, în aceeași
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
rapidă În greutate. Tratamentele se fac ca la malarie. 10. LEPTOSPIROZA Este o boală parazitară provocată de bacteriile din genul Leptospira care sunt transmise la om prin contactul direct cu animalele bolnave (câini, bovine, porcine, șoareci de câmp) precum și prin intermediul urinei acestora. Simptomele manifestate la om sunt: febră ridicată, dureri de cap, Înțepenirea cefei, greață, vărsături, icter, retenție urinară, insuficiență renală, hemoragii cutanate și ale mucoaselor. În unele cazuri este posibil să evolueze până la meningită. Tratamentele se fac ca la
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
de predare - învățare, în cadrul căreia mesajul de transmis către elev se cuprinde într-un obiect concret, o acțiune concrete sau substitutele lor. E modalitatea de a cunoaște adevărul științific prin prezentarea, observarea obiectelor, fenomenelor, proceselor, studiate, adică de instruire prin intermediul mijloacelor de învățare naturale, sau în stare de substitut (machete, mulaje, imagini), anumite îmbinări cu instrumentele logico-matematice. Demonstrația este prezentă într-o formă sau alta, în toate materiile de învățământ. S-ar putea delimita cinci forme de demonstrație relativ distincte
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
grafice, semne convenționale); * modele simbolice, adică formule logice sau matematice, care sintetizează mecanismul de funcționare sau acțiunea de construire a unor agregate, mașini, sau desfășurarea unor procese din anumite domenii de activitate. a) Modelarea similară Modelarea similară se realizează prin intermediul modelelor materiale care reproduc fidel sistemul original (forma exterioară și structura internă a acestuia). În cadrul chimiei organice modelele similare ajută înțelegerea de către elevi a modului de aranjare a atomilor în molecule și sunt folosite pentru studierea catenelor, a izomeriei conformaționale
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
elevilor, investigația, fișele de lucru, proiectul portofoliul, autoevaluarea. 1) Observarea sistematică a activităților și a comportamentului elevilor în timpul activității didactice este o tehnică de evaluare ce furnizează învățătorului o serie de informații, diverse și complete, greu de obținut astfel prin intermediul metodelor de evaluare tradițională. Observarea este adeseori însoțită de aprecierea verbală asupra activității/răspunsurilor elevilor. Pentru a înregistra informațiile de care are nevoie învățătorul are la dispoziție practic cinci modalități: * fișa de observații curente; * fișa de evaluare ( calitativă ); * scara de
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
materialele didactice intuitive, el cuprinde și elemente acționale, experimental aplicative. Printre direcțiile importante la care își aduc contribuția mijloacele de învățământ sunt : a) Perfecționarea procesului de predare - învățare prin intermediul ilustrării și explicării intuitive și logico-matematice; b) Perfecționarea metodologiei didactice prin intermediul bazei materiale; c) Perfecționarea formelor și tehnice de evaluare prin intermediul mijloacelor tehnice și a procedeelor folosite; d) Perfecționarea acțiunilor de orientare și selecție școlară și profesională; Mijloacele de învățământ îndeplinesc o serie de funcții psihopedagogice ca: 1. funcția cognitivă (informativă
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
în Camera Comunelor, deputatul Dunning determină adoptarea unei moțiuni declarînd că "puterea Coroanei a crescut, crește și trebuie bineînțeles redusă". Lordul North, sătul de această guerilă permanentă declanșată de Parlament împotriva lui, își dă demisia în 1782. După un scurt intermediu whig, regele îl cheamă la conducere pe fiul lui Pitt, care are același prenume ca tatăl său, William. În timpul guvernări sale, instaurarea regimului parlamentar devine ireversibilă. Al doilea Pitt și calea spre parlamentarism Prim ministru la 23 de ani, al
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Creativitatea celor mici, dar și a părinților, a atins cote maxime. Activitatea a fost un portal spre sufletul fiecăruia, o modalitate de a ne cunoaște mai bine, o șansă de a ne arăta frumusețea interioară, de a ne exprima prin intermediul artei. Primăvara ne-a adus flori, iar cântecul, bucuria și mișcarea ne-au însoțit pe parcursul activității. În cele 100 de zile de școală, ei au învățat să fie prieteni, deprinzând cu multă ușurință secretele adevăraților școlari. Copiii, părinții, bunicii și
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Lăcrămioara Borcan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107367]
-
scos bicicleta din garaj și după câteva pompe (presiunea în cauciucuri te ajută sau îți încetinește mersul), dezamăgire: computerul meu de bord de care eram atât de încântat, mă lăsase. În mod obișnuit senzorul de pe spiță trimite un semnal prin intermediul traductorului către minicalculator, imediat ce se învârte roata. Toate încercările de remediere s-au dovedit inutile, și timpul trecea. Cred că ar fi trebuit să interpretez, dacă eram atent și la cerul noros, că astea sunt semne (în literatură, de multe
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
deci, să abandoneze trupul, omul acumulează, evident din pământ. Lăsând deoparte cele două treimi pe care le reprezintă apa, restul: carbon, hidrogen, oxigen, azot, calciu, sulf, sodiu, potasiu, magneziu, fier, clor, fluor, ca să enumăr doar elementele ma-jore, le ia, prin intermediului plantelor, dar și al animalelor intermediare ce-i slujesc de hrană, din pământ. Să recunoaștem că acest adevăr a fost demult remarcat și fixat În scris, Între altele În Bblie. Și tot acea carte merge mai departe: “...te vei Întoarce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nobilului local, nu funcționarilor monarhului. În secolul al nouăsprezecelea, convingerile majorității oamenilor de stat balcanici, ca și influența marilor puteri, au dus la instituirea unor regimuri birocratice centralizate. Scopul acestora era extinderea controlului serviciilor centrale ale statului asupra cetățenilor fără intermediul instituțiilor provinciale sau locale. Agenții guvernului central tratau deci direct cu individul. Guvernele din Balcani au adoptat acest sistem, deoarece acesta era considerat drept modern, progresist și totodată luminat. Reformele otomane ale Tanzimatului, sistemul Bach din Imperiul Habsburgic și administrația
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
urcând, descoperi dintr-odată golful senin și primitor, cu copaci ombeliformi, ca În insulele Sudului Îndepărtat, și cu lacul zăcut și amar, din descompuneri iodate; iar mai departe stâncile fierbinți, unde atât de bine le sta iubitelor noastre goale, fără intermediul nesuferit al slipului, jignitor pentru puritatea neschimbată, de la Începutul lumilor, a cerului și a locurilor acestora; și unde așteptam să-l vedem ieșind din „unda amară“, cum o cântă Homer, pe Glaucos, zeul marin, oracolul zgomotos și temut, cu părul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]