9,794 matches
-
dacă am văzut că așa stau treburile, am sărit de pe scaun și i-am zis ăluia cu mustăți: bre, te văd om serios dar când ți-oi șterge una, te pierd de mușteriu! Ce mă tot ciocănești? Și s-o liniștit, s-o liniștit pentru că nu-l iertam!" Atunci s-au convins și cei care s-au dus cu el la Socola că ceva nu este în regulă. M-am întâlnit cu el la Salcia, că a plecat înaintea mea. Când
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că așa stau treburile, am sărit de pe scaun și i-am zis ăluia cu mustăți: bre, te văd om serios dar când ți-oi șterge una, te pierd de mușteriu! Ce mă tot ciocănești? Și s-o liniștit, s-o liniștit pentru că nu-l iertam!" Atunci s-au convins și cei care s-au dus cu el la Socola că ceva nu este în regulă. M-am întâlnit cu el la Salcia, că a plecat înaintea mea. Când ne-am reîntâlnit
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am trecut peste tot. C. I.: De aici a rezultat atitudinea dumneavoastră de revoltă și răzvrătire tocmai pentru a vă apăra demnitatea de om. S. Ț.: Am fost cunoscut în toate lagărele datorită faptului că nu am putut să mă liniștesc, nu am putut ca cineva să-mi stea cu cizma pe gât. Nu am putut să accept să mă ploconesc în fața cuiva, să-l rog pe vreun sergent de ceva sau să cer îndurare. C. I.: Domnule Țuțu, v-a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a tras atât de mult, că a venit de la ruși o șalupă să întrebe ce se petrece, că intraseră în alertă la cât de mult s-a tras. Li s-a spus că a evadat un deținut. După ce s-au liniștit, Scurtu a înotat pe sub apă, noapte fiind, și a înotat până a ieșit dincolo de graniță, la sovietici, la Vîlcov. Vîlcovul este un oraș mare situat peste brațul Dunării, vizavi de Periprava. Vîlcovul are canale ca Veneția iar Scurtu a intrat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să trecem sub tăcere experiențele pe care le-am avut prin lagăre sau colonii de muncă. Atunci când ne-am eliberat am fost vreo 30 de deținuți. A venit unul și ne-a spus că ne vom întoarce acasă, să fim liniștiți, să ne încadrăm în muncă. Dar fără să ne oblige să semnăm ceva, vreun angajament. C. I.: V-am pus această întrebare pentru că mărturia aceasta apare la mulți foști deținuți politici cărora, atunci când au fost eliberați de la Gherla, Aiud sau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cap și cu o geantă în spate..., curioasă treabă, nu? I-am zis să nu țipe că doar nu-i face nimeni nimic și mi-a răspuns că s-a speriat, că a crezut că o să sar pe ea. Am liniștit-o spunându-i că eu caut un băiat care-i cu vitele la păscut. Am intrat într-un pâlc, un fel de pădurice de plantație, tânără, cu copaci care nu aveau mai mult de 5-7 cm în diametru și cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
apărut Genscher, cu un singur om după el. M-a surprins și această treabă. Era ministrul de externe al Germaniei, țara cu cel mai ridicat nivel de trai la vremea aceea, pentru că din toate părțile se pompau bani ca să-i liniștească, să înțeleagă odată că sensul vieții nu este războiul. Genscher s-a așezat la o masă, eu eram la o altă masă și mi-a venit o idee: de ce să nu mă fotografiez cu Genscher?! M-am ridicat și m-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
directorul Dumitrescu, cumnat al lui Emil Bobu, venit de la București, și mi-a spus: "tovarășe, să nu mai faci altă reclamație, că-ți vom atribui o locuință! Primul apartament care se dă în folosință este al dumitale". Atunci m-am liniștit. Numai că între timp am cumpărat casa. Dar directorul s-a ținut de cuvânt și mi-a dat repartiție să mă mut într-un apartament. În luptă cu postcomuniștii C. I.: După 1989 familia dumneavostră, verișorii, rudele au mers la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Careiului și am ascultat atent! Se auzeau nemții și comenzile comandanților nemți și un zgomot uriaș de motoare care vuiau, pentru că începuseră retragerea. Am stat în poziția aia vreo trei ore și după aceea au început încet, încet să se liniștească, pentru că cei care au mai rămas erau puțini. După ce am evaluat situația, am tras cu pistolul de semnalizare o singură rachetă, conform consemnului de la Statul major (că dacă erau încă nemții în Carei să trag o rachetă cu trei stele
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dumitale rău și ți-am slujit țara cu credință, am fost pe front, m-ai trimis de atâtea ori, n-am fost laș, n-am dezertat și când vin și eu în țara mea, după terminarea războiului, să nu fiu liniștit, mă iei și mă bagi în pușcărie?! Din pușcărie când ies nu-mi dai nici serviciu, nici nimic?! C. I.: Spuneați că ați fost eliberat în 1961. Așadar n-ați făcut 6 ani de detenție, că dacă făceați, eliberarea trebuia
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mea inițiativă, îmi cunoșteam bine oamenii și știam ce să le cer, ca să fiu bine ajutat. Afară de aceasta, soldații mei mă iubeau foarte mult, căci le purtam de grijă ca un adevărat părinte, cunoșteam păsurile lor și știam cum să liniștesc micile lor neînțelegeri. Pe urmă vagmistrul meu avea o autoritate asupra lor adevărat militărească și de camarad, ceea ce a și făcut într-o zi pe comandantul nostru să zică: „Singurul vagmistru, care are o autoritate în escadron, este Gheorghiadi, vagmistrul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ei de domnie asupra târgului. Episcopul Meletie capătă însă de la Sandu Sturza, domnul Moldovei, întărire pentru îndepărtarea din târg a instigatorilor care aveau reședință acolo nu de mult. Ordinul n-a mai fost pus în aplicare pentru că. „provocatorii s-au liniștit iar obștea a rămas în frică”. Până în anul 1831 când, aceleași persoane de la 1824căminarul Georgie Vasiliu, paharnicul Gavriil Miluș, clucerul Ioan Mardare, serdarul Dimitrie Iuga, paharnicul Costache Șendrea s-au ridicat cu alte tânguiri asupra nedreptăților ce li s¬ar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cu toate că episcopul Meletie a dobândit de la domnitorul Sandu Sturza întărire pentru îndepărtarea instigatorilor din târg, pe motiv că ei nu-și aveau reședința acolo decât în ultimul timp, ordinul nu a fost pus în aplicare și pentru că „provocatorii s-au liniștit iar obștea a rămas în frică", aceleași persoane, care se ridicaseră la 1824 fac același lucru și în 1831. De data aceasta „provocatorii" motivau gestul lor prin aceea că la Huși nu era nici o autoritate civilă care să-i judece
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și țăranii; că recrutarea se face prin tragere la sorți după lista în care sunt înscriși toți flăcăii; că guvernul face șosele - ceea ce se făcuse numai prin beilic; când țăranul știe că „s-a ridicat bătaia", că merge și el liniștit pe drum și poate striga la surugii boierești că „jumătate de drum este a lui". „.Țăranul, scria Rășcanu, s-a încredințat că mai presus decât toți este cineva care se îngrijește și are milă de el. El nu citea gazete
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Dacia liberă, că dacii liberi, Carpii - care populează teritoriile cu mormintele lor - , cei care au dat întotdeauna de furcă romanilor din provincia proaspăt cucerită, atacându-i frecvent, dar și Imperiului însuși, care le-a plătit sume mari pentru a-i liniști, au fost luptătorii, din cauza cărora, romanii au fost nevoiți, în anul 156, după mai puțin de 150 de ani de ocupație, să-și retragă efectivele și să abandoneze tocmai provincia pe care o ocupaseră ultima, sfertul din Dacia ocupată? Faptul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și 58.955 femei. Recensământul populației care tocmai se încheiase era astfel caracterizat în presa vremii (ianuarie 1913): „...în regiunile agricole populația este mai forte: la 100 menaje se găsesc 435 suflete, pe când în alte regiuni numai 390 suflete. ...ocupația liniștită cu bunăstarea economică fac tăria populației și nu familiile sărace sunt mai prolifice. O altă observație este că satele vechi, sate băștinașe, răzeșii lui Ștefan cel Mare, sunt în mare scădere. Exemple: Epurenii, Bădărăi, Buruienești, Zahorna, Rădeni etc. sunt sate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-i greu, că-i obosită, i se părea doar lungă, lungă așteptarea până să-și vadă-n poale plodul, fericită. De ce n-am numărat de câte ori în brațe m-a ridicat și m-a purtat cântând, s-adorm sau să mă liniștească când îmi juleam genunchi pe uliți alergând. Ducea ades pachetul greu la poștă flămândă, dar să prindă rând, plecat departe la școli înalte băiatul ei să nu stele flămând. Mă mângâia dăunăzi bătrânica cu mâna tremurândă pe obraz; „Ce te
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
e vorba, din fericire, de acele mici scrieri otrăvite care au izbucnit în almae matres provinciale imediat după 1990, încercând să „facă dreptate“ postcomunistă, dar realizând, de obicei, niște simple, ordinare delațiuni la adresa colegilor de catedră. Lucrurile s-au mai liniștit, semn că, probabil, populația augmentată a numeroaselor universități din țară s-a lăsat pătrunsă de conștiința de sine și, însuflețită de exemplul lui Kingsley Amis, Malcolm Bradbury și, mai ales, David Lodge, s-a decis să pună în practică un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
mormăieli. "Simțeam nevoia grabnică de a-l descifra, de a-l îmblânzi, de a mi-l face într-un anume fel apropiat"443. Dacă ajunge să-i placă ("ceva în felul mea de a vorbi pesemne îi plăcea sau îl liniștea"), se lovește în schimb de refuzul oricărei comunicări sau de vagi vorbe reținute, straniu de succinte și ambigue. Ospitalitatea constrânsă este o cucerire din spațiul gazdei care foarte simbolic, se dedă la manii revelatoare, ca aceea de a impinge obiectele
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și minții: Nu știu ce mișcare ciudată și subită mă cuprinse la vederea sa; uluit de atâta frumusețe am rămas ca și zdrobit. Surpriza mea merse până la exaltare. Am simțit că inima și apoi simțurile îmi sunt răvășite. Departe de a se liniști, ele se tulburau și mai tare când am început să simt farmecul ei". 235 Apărută în Mélange littéraire au Journal des dames de Claude -Joseph Dorat. Acesta scria în prolog: "Istorisirea acestei povești mi s-a părut picantă, spirituală și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
că pe măsură ce ar critica tot mai mult independența iugoslavă, cu atât mai puțină independență vor avea românii înșiși în relația cu rușii”. Considerațiile antiiugoslave ale lui Dej din timpul Plenarei nu au avut urmări pe plan practic, fiind destinate să liniștească eventualele suspiciuni ale Moscovei, mai ales într-un moment în care lupta între partizanii lui Hrușciov și gruparea „stalinistă” Molotov - Malenkov - Kaganovici ajunsese la apogeu, rezultatul confruntării nefiind cunoscut în momentul redactării raportului prezentat de Gheorghiu-Dej. Când victoria lui Hrușciov
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
se putea caracteriza prin îngrijorare și demoralizare. Ostașii erau îngrijorați de ce se întâmpla pe la casele lor după pătrunderea rușilor comuniști în țară [s.n.]. Ce se întâmpla cu pământul, cu casele, cu femeile? Au dispărut, mai trăiesc? Când încercam să-i liniștesc, îmi răspundeau cu sfială: «De unde știți dumneavoastră cum este, dom’ locotenent, ați trăit sub comuniști? Acum ne iau pământul, ne iau tot. Muierile singure ce să facă?». Erau demoralizați. Spuneau: «Acum luptăm a doua oară; ne-am dus într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1951. Pentru cei care au supraviețuit până la sfârșit, reacția la aflarea veștii că vor fi eliberați a fost neîncrederea, de vreme ce gărzile îi amăgiseră de nenumărate ori că vor pleca acasă. într-adevăr, nici chiar pregătirile de plecare nu i-au liniștit, dimpotrivă, au creat mai multă teamă, așa cum s-a întâmplat cu Maria Cocârlă: A venit timpu’ când ne-a spus că venim acasă. Noi n-am crezut. Noi am gândit că ne duce-n Siberia, mai departe. Spre ușurarea ei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
serioasă pentru ceilalți comuniști care încercau să intre în grațiile lui Gheorghiu-Dej. Toată lumea bună a tovarășilor știa că Justinian se bucura de favorurile lui Dej. Patriarhul îl adăpostise pe acesta într-un moment de restriște, iar după ce apele s-au liniștit relațiile între cei doi au continuat prin vizitele făcute la Patriarhie de copiii lui Dej. De altfel, acesta asigura clerul ortodox că este gata „să uite și să ierte” legăturile Bisericii cu Garda de Fier. Această relație deosebit de apropiată a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
erau păstrate registrele de învoiala agricolă. La 24 februarie 1907, aproximativ 300 locuitori din Bădeni s-au îndreptat spre curtea arendașului Fischer, cerând să li se „arendeze pământurile cu 25 de lei falcea”. Venirea inspectorului comunal la Bădeni nu a liniștit spiritele, ci, dimpotrivă, sătenii au declarat, potrivit ziarului Epoca, din 27 februarie 1907, ca daca „nu vor fi satisfăcuți, își vor face singuri dreptate”. Tensiunile au continuat, autoritățile trimițând în zona importante contingențe militare( Regimentele 3 Roșiori, 7 Călărași, 13
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]