9,469 matches
-
a împiedicat-o pe martoră să vorbească la telefon, îndepărtându-i cu mâna telefonul de la ureche și spunând să nu sune la poliție. În urma loviturilor primite, victima a necesitat pentru vindecare un număr de 7-8 zile îngrijiri medicale conform Certificatului medico-legal nr. 133/A2/02.04.2013 eliberat de Serviciul Județean de Medicină Legală Caraș-Severin. După câteva minute, respectiv la ora 19,56, numitul M.A.A. s-a ridicat de la podea, ajutat fiind de numitul L.R., și s-a deplasat
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
1) Serviciul de anatomie patologică are în componența sa următoarele compartimente: ... - citologie; - histopatologie și imunohistochimie; - prosectură. (2) Serviciul de anatomie patologică are, în principal, următoarele atribuții: ... 1. efectuarea de autopsii la toate cazurile decedate în institut, care nu sunt cazuri medico-legale, în vederea stabilirii, confirmării sau completării diagnosticului clinic și precizării cauzei medicale a morții, inclusiv tuturor copiilor până la vârsta de un an, indiferent de locul decesului; 2. efectuarea de îmbălsămări, spălarea, îmbrăcarea și cosmetizarea cadavrelor; 3. eliberarea certificatului de îmbălsămare pe
REGULAMENT din 4 august 2016 de organizare şi funcţionare al Institutului Oncologic "Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu" Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274375_a_275704]
-
Medicină din Cluj, doctor în științe medicale (din 1957) și doctor docent (din 1968). A activat succesiv la catedrele de fiziopatologie, medicină legală și morfopatologie, parcurgând toate etapele ierarhice, de la preparator până la profesor șef de catedră. A fost directorul Institutului Medico-Legal Mina Minovici și director al Institutului Victor Babeș, membru titular și vicepreședinte al Academiei de Științe Medicale. A reprezentat România la Organizația Mondială a Sănătății ca membru al Comitetului Executiv și vicepreședinte al acestui comitet. A fost membru al organizației
Ioan Moraru () [Corola-website/Science/307192_a_308521]
-
L. Melsin, " În lumea celor proscriși" (1896) ș.a., pentru a le folosi mai apoi în roman. Tolstoi ținea seama de îndrumările și sfaturile juriștilor. Unul dintre ei l-a ajutat să redacteze actul de acuzare, sentința judecătorească și actul cercetării medico-legale a cadavrului Smelkov. Soția lui Tolstoi îi scria lui V.V. Stasov la 22 februarie 1899: Apariția romanului a avut un imens răsunet social. Reacțiunea politică l-a acuzat pe Tolstoi de a fi subminat principiile de bază ale conducerii de
Învierea (roman) () [Corola-website/Science/308689_a_310018]
-
nu ar fi fost asasinat de legionari, ci de soldați, din ordinul lui Ion Antonescu, afirmând că a văzut răni produse de baionetă pe cadavrul tatălui ei (11 răni de glonț și 5 lovituri de baionetă), chestiune contrazisă de certificatul medico-legal. La fel și afirmația făcută de aceeași Aurora Florina Moruzov, conform căreia șeful Abwehr-ului ar fi venit la București pentru a-l salva pe tatăl ei, afirmație contrazisă categoric de stenograma convorbirii cu Ion Antonescu.
Mihail Moruzov () [Corola-website/Science/307644_a_308973]
-
(n. 30 aprilie 1858, Brăila - d. 25 aprilie 1933, București) a fost un medic legist și farmacist român. Este faimos pentru studiile aprofundate despre alcaloizii cadaverici, putrefacție, simularea bolilor mintale și antropologie medico-legală. Este fondatorul școlii române de medicină judiciară și a fost directorul primului Institut de Medicină Legală din România, construit în 1892. Fondator al sistemului medico-legal modern, a fost una dintre cele mai proeminente personaliăți din acest domeniu din Europa timpurilor
Mina Minovici () [Corola-website/Science/306673_a_308002]
-
român. Este faimos pentru studiile aprofundate despre alcaloizii cadaverici, putrefacție, simularea bolilor mintale și antropologie medico-legală. Este fondatorul școlii române de medicină judiciară și a fost directorul primului Institut de Medicină Legală din România, construit în 1892. Fondator al sistemului medico-legal modern, a fost una dintre cele mai proeminente personaliăți din acest domeniu din Europa timpurilor sale. Legea nr. 149/1930, intrată în vigoare de la 12.06.1930, prevedea menținerea pe viață a profesorului dr. ca director al Institutului Medico-Legal Profesor
Mina Minovici () [Corola-website/Science/306673_a_308002]
-
sistemului medico-legal modern, a fost una dintre cele mai proeminente personaliăți din acest domeniu din Europa timpurilor sale. Legea nr. 149/1930, intrată în vigoare de la 12.06.1930, prevedea menținerea pe viață a profesorului dr. ca director al Institutului Medico-Legal Profesor dr. Mina Minovici din București „ca o consacrare a meritelor sale excepționale, în post de director ce ocupă la acest Institut”. În anul 1908, profesorul Mina Minovici a mumificat corpul unui bătrân cerșetor. În anul 2003, după o serie
Mina Minovici () [Corola-website/Science/306673_a_308002]
-
că mașina, de tip Volvo, a ieșit de pe șosea, a derapat într-un șanț și s-a lovit de un copăcel. Tinu ar fi încercat să iasă, dar a făcut comoție cerebrală și a fost călcat de propria mașină. Raportul medico-legal a arătat că Tinu s-a lovit de interiorul autoturismului. La câteva zile, Cristian Tudor Popescu, pe atunci redactor-șef al ziarului Adevărul, a declarat, la BBC, că în borseta lui Tinu s-ar fi găsit un bon de casă
Dumitru Tinu () [Corola-website/Science/302183_a_303512]
-
două valve în gât în loc de trei); acest lucru poate a stimulat interesul în autopsierea cadavrelor, în China, în timpul secolului al XII-lea. Medicul și judecătorul cunoscut sub numele de Song Ci (1186-1249) a scris o lucrare de pionierat în știinta medico-legală cu privire la examinarea corpurilor, în scopul de a determina cauza decesului (ștrangulare, otrăvire, înec, lovituri, etc.) și pentru a dovedi dacă decesul rezultase din crimă, sinucidere sau moarte accidentală. Song Ci a subliniat importanța comportamentului corespunzător al legistului în timpul autopsiilor și
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]
-
să facă cunoscută românilor "„o lume splendidă, dispărută după apariția comunismului și rămasă fără moștenitori”". Filmările au fost realizate în vara anului 1980 și au avut loc în București: pe diferite străzi, în fața Bisericii Stavropoleos, în fața vechii clădiri a Institutului Medico-Legal și în ruinele bisericii de lângă cimitirul Crângași. Unele din secvențele filmate au imortalizat locuri și clădiri care au dispărut ulterior ca urmare a procesului de sistematizare a Bucureștiului. Secvența recuperării de la morgă a cadavrului micului lustragiu „Pijama” a fost filmată
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
cimitirul Crângași. Unele din secvențele filmate au imortalizat locuri și clădiri care au dispărut ulterior ca urmare a procesului de sistematizare a Bucureștiului. Secvența recuperării de la morgă a cadavrului micului lustragiu „Pijama” a fost filmată în fața vechii clădiri a Institutului Medico-Legal, care va fi demolată în 1985. De asemenea, locul de întâlnire al copiilor străzii este biserica în ruine ce se afla în spatele fostului cimitir Crângași, demolată în 1986. Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” din cartierul Crângași (de pe strada Cpt. Grozeanu nr.
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
lui. Autopsia a fost făcută de doctorița Maria Zaharescu, medic legist al Plășii Măcin, care, la cererea autorităților, a prelevat capul și penisul lui Terente. Capul a fost inițial îngropat în afara satului, apoi recuperat și trimis împreună cu penisul la Institutul Medico-Legal „Mina Minovici” din București. După mai multe refuzuri ale groparilor, restul cadavrului a fost înhumat de către un evreu. Groapa a fost prea puțin adâncă, astfel încât cadavrul a fost descoperit și devorat de câini. Penisul, cu o lungime de 22 cm
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
restul cadavrului a fost înhumat de către un evreu. Groapa a fost prea puțin adâncă, astfel încât cadavrul a fost descoperit și devorat de câini. Penisul, cu o lungime de 22 cm în stare erectă, a fost conservat și expus la Institutul Medico-Legal „Mina Minovici” timp de 82 de ani, după care a fost aruncat din cauza degradării. Valoarea sa este dată și de mesajul tatuat pe el: "„Fut bine și apăsat la cioc”". În noiembrie 2014, o copie fidelă a penisului a fost
Terente () [Corola-website/Science/311263_a_312592]
-
forțele de ordine. După identificare, toți cei reținuți au fost eliberați. În data de 3 aprilie circa 40 de manifestanți au pornit de la hala de la Timpuri Noi spre Institutul Național de Medicină Legală (INML) „Mină Minovici” pentru a solicita expertiză medico-legală a celor șapte tineri care au fost răniți mai grav în urmă incidentelor din 2 aprilie. Pe drum, în dreptul locului unde bănuiau că va fi cazat Puțin, care încă nu sosise, au strigat „afară din Cecenia”. După terminarea expertizei de la
Summitul NATO 2008 () [Corola-website/Science/310860_a_312189]
-
evrei din localitatea Sărmașu. Cadavrele celor uciși (31 de bărbași adulți, 52 de femei adulte și 43 de copii până la vârsta de 15 ani) au fost deshumate din două gropi comune, în februarie 1945. Concluzia la care a ajuns Comisia medico-legală care a realizat autopsierea cadavrelor: moarte violentă prin împușcare, iar în cazul mai multor copii, moarte violenta prin asfixiere, aceștia fiind îngropați de vii. Cercetările împotriva celor vinovați de masacrele de la Sărmașu și Luduș au început în anul 1945 și
Masacrul de la Sărmașu () [Corola-website/Science/309803_a_311132]
-
la deshumare i-au asasinat pe deținuți. Horia Sima ulterior va susține totuși această idee. Înainte de 23 ianuarie 1941 nu au fost inițiate acțiuni în justiție pentru prinderea și pedepsirea asasinilor, ci doar o anchetă privind împrejurările asasinatelor și ancheta medico-legală obligatorie pentru înhumarea victimelor. În schimb, Ion Antonescu a dispus măsuri asiguratorii de ordin militar, menite a exercita presiune asupra legionarilor, respectiv : deplasarea trupelor Div. a 3-a Infanterie în dispozitiv, deplasarea unui batalion de care blindate de la Târgoviște spre
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
legionară, argumentând că ""Mișcarea legionară rezervă membrilor săi alte misiuni de importanță cu mult mai mare"". În consecință, poliția legionară este desființată începând cu data de 1 decembrie 1940. În data de 27 noiembrie 1940 a fost dispusă o anchetă medico-legală privind cele 64 de asasinate. Majoritatea celor asasinați muriseră datorită ""suprimării funcțiilor cerebrale consecutiv fracturilor craniene și rănirii creierului prin proiectile de armă de foc"". În cadavrele victimelor au fost găsite între 2 (Ion Balint) și 34 de gloanțe (Niky
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
tatăl ei nu ar fi fost asasinat de legionari, ci de soldați, din ordinul lui Ion Antonescu, susținând că a văzut răni produse de baionetă pe cadavrul tatălui ei (11 gloanțe și 5 lovituri de baionetă), chestiune contrazisă de certificatul medico-legal. În filmul "Un comisar acuză", regizat de Sergiu Nicolaescu în 1973, eroul principal este însărcinat să ancheteze un masacru similar cu cel de la Jilava. Numele persoanelor și locurilor sunt însă schimbate — de exemplu, închisoarea Jilava este numită "Viraga", prof. Iorga
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
chestorul șef al Poliției române. În seara zilei de 17 decembrie, col. Corpodeanu a fost chemat de gen. Nuță, care i-a ordonat să se ocupe de transportul unor cadavre împușcate de la morga Spitalului Județean Timiș, devenită neîncăpătoare, la Institutul Medico-Legal (IML) din București. La ora aceea erau 56 de cadavre în morgă și, deși alimentarea cu curent electric nu era întreruptă, se afirma că nu funcționează camerele frigorifice. Col. Deheleanu, șeful lui Corpodeanu, a ordonat formarea unei echipe de la secția
Operațiunea Trandafirul () [Corola-website/Science/314660_a_315989]
-
distrugeri inestimabile patrimoniului istoric și arhitectural al capitalei. O mare parte a centrului istoric a fost demolată pentru a face loc noilor construcții. Între monumentele dărâmate se numără Spitalul Brâncovenesc, unul dintre puținele edificii bucureștene clădite în stil brâncovenesc, Institutul Medico-Legal Dr. Mina Minovici (inaugurat la data de 20 decembrie 1892, primul institut de acest fel din Europa dotat cu amfiteatre, bibliotecă, laboratoare de specialitate), Biserica Sf. Vineri și Biserica Albă-Postăvari. Prin grija arhitecților și inginerilor s-a reușit salvarea unor
Bulevardul Unirii, București () [Corola-website/Science/313747_a_315076]
-
homosexualitatea ca un delict antisocial, sancționat cu pedeapsa capitală. Primul care a studiat sodomia în mod științific a fost medicul francez Auguste Ambroise Tardieu (1818-1879). Primele cercetări asupra homosexualității și contactului sexual anal au fost făcute mai ales din perspectivă medico-legală, urmând după aproape un secol studiile lui Freud din perspectivă psihanalitică. Până la Revoluția Franceză, în majoritatea statelor occidentale pedeapsa pentru homosexualitate era moartea. Revoluționarii francezi au fost primii care au abolit pedeapsa cu moartea pentru așa-zisele crime fără victime
Contact sexual anal () [Corola-website/Science/314230_a_315559]
-
jefuită de soldații romani cu prilejul retragerii trupelor germane din capitală. Colecția a fost îmbogățita treptat cu noi achiziții în perioada 1918-1940. În 1902 Nicolae Minovici a fost numit medic legist pe langă parchetul Tribunalului Ilfov și Subdirector al Institutului medico-legal și profesor de medicină legală la Școala de Stiinte de Stat. În același an este însărcinat de Primărie să rezolve problema cerșetoriei și a vagabondajului în București. În anul 1909 Nicolae Minovici a fost avansat șef de lucrări al Catedrei
Nicolae Minovici () [Corola-website/Science/314349_a_315678]
-
2003, 378 p. - Vasile Lăpăduși, Iancu Ștefan, Dan Voinea, Gavril Dorelu Țărmurean, "„INVESTIGAREA CRIMINALISTICĂ A LOCULUI FAPTEI“". București, (ISBN 973-86311-5-7), 2004, 541 p. - Vasile Lăpăduși, Iancu Ștefan, Dan Voinea, Gheorghe Popa, Gavril Dorelu Țărmurean, "„ROLUL ȘI CONTRIBUȚIA PROBELOR CRIMINALISTICE ȘI MEDICO-LEGALE ÎN STABILIREA ADEVĂRULUI”". Editura „Luceafărul” (ISBN 973-86931-1-x), 2005, 447 p. - Vasile Lepăduși, Gheoghe Popa, Iancu Ștefan, Dan Voinea, Gavril Dorelu Țărmurean, "„METODE ȘI TEHNICI DE IDENTIFICARE CRIMINALISTICĂ”", Editura și Tipografia „Luceafărul” (ISBN 973-86931-7-9), 2006, 480 p. - Vasile Lepăduși, Gheoghe Popa
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
și adăugită, în curs de tipărire la Editura Curtea Veche, București, 2008, aprox. 500 p. Edițiile critice și prefațate de Lazăr Cârjan au fsot următoarele: - Nicolae Minovici, "„TATUAJELE ÎN ROMÂNIA”" (titlul original: "„TATUAJURILE ÎN ROMÂNIA"”, Stab. grafic I.V. Socecu, Institutul medico-legal din Bucuresci, 1898, IX + 145 pg cu ilustr. + 7 f. + 59 f. pl. ), Ediție critică și prefață de Lazăr Cârjan, Editura Curtea Veche, București, 2007. - Nicolae Minovici, "„STUDIU ASUPRA SPÂNZURĂRII”" (titlul original: "„STUDIU ASUPRA SPÂNZURĂREI”", Atel. Grafic I.V. Socecu, Institutul
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]