10,917 matches
-
animal, rezultatele lui Banting și Best erau net inferioare celor obținute de Paulescu și publicate de el cu 8 luni înaintea lor. Nu cred că Banting a fost vreodată capabil să înțeleagă poziția incomodă în care se plasa insistând asupra modestelor experimente efectuate de ei la animal, care nu puteau decât să confirme, într-o manieră rudimentară, concluziile la care ajunsese Paulescu înaintea lor. În plus, ei (Banting și Best) citaseră în publicația lor din februarie 1922 lucrările lui Paulescu, pe
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
reușit de echipa canadiană în 1921-1922, în plus față de ce obținuse deja Paulescu, a fost purificarea de către Collip a extractului pancreatic și utilizarea lui cu succes în tratamentul diabetului. Plasată peste complexul eșafodaj experimental desfășurat magistral de Paulescu, realizarea lor modestă a apărut într-o lumină extrem de puternică, întunecând pentru moment judecarea corectă a circumstanțelor reale în care insulina a fost descoperită în 1921 de către Paulescu. Cât privește mult mediatizatele experimente efectuate la câine de Banting și Best în vara anului
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
unor strategii eficiente de coping la stres. Iată și câțiva factori de risc, care contribuie la vulnerabilizarea individului în fața unei traume și, implicit, posibilitatea de a dezvolta un PTSD: separarea de părinți înainte de 10 ani, stima de sine scăzută, educația modestă, o traumă fizică sau sexuală în copilărie, o tulburare psihiatrică anterioară la o rudă de gradul I sau chiar la el însuși (frecvent depresie și anxietate), nivel intelectual scăzut, rezidență în mediul urban, apartenența la genul feminin etc. 2.2
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sunt nemuritor, e adevărat!”(apud Grof, 2007, pp. 379-380). Gândurile de mai sus, și multe altele de același tip pledează, fără echivoc, pentru asocierea psihoterapiei psihedelice în asistența complexă a muribunzilor, domeniu în care portofoliul de intervenție este lamentabil de modest. Aserțiunea se justifică având în vedere că trebuie salvgardat dreptul elementar al oricărei ființe umane de a-i alunga penumbrele de gheață ale agoniei, pentru a muri în deplină seninătate și împăcare de sine. Iar obtuzitatea unor oficialități, care dintr-
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fondul unei opoziții politice între popoarele mari și popoarele mici. Acumularea faptelor mărunte în care se specializează arheologia ține, prin regimul ei de semnificație, de situația statelor fără "putere". Zice-ni-se-va oare că acest rol de spicuitor de fapte accesorii este modest, umilit, înjositor? Zice-ni-se-va că acolo unde istoria tună cu glasu-i de aramă, concertul variat și melodic al arheologiei trebuia să tacă? ... Dar care mai este astăzi omul cult carele va susține, cu mintea lucidă, că dinaintea puterii armelor, ba chiar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
comorile, dar cântecul scapă în veci cu viață și se strecoară printre oameni"99. Câțiva ani mai târziu, în Câteva ceasuri la Snagov, Odobescu avea să evoce o "poezie a foamei". Se referea la farmecul pe care și cel mai modest meniu îl degajă sub presiunea stringenței fiziologice, prin amplificarea calităților imponderabile ale mirosului și gustului. "Oare nu e una din cele mai fericite însușiri ale spiritului omenesc de a poetiza orice lucru dupe placul său? În orice faptă, în orice
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
forme. Ele ilustrează simultan eliberarea de modelul clasic al formei, precum și capacitatea vie, permanent în acțiune, de a genera și de a trece totul în formă. Ca o baghetă magică, figura mărgăritarelor îngheață în cristale definitive orice fragment, oricât de modest sau de puțin codificat. Faptul că în spatele metaforei stau reprezentări vechi ale excerptării și autonomizării locurilor comune constituie motorul secret al acestei mașini de formalizare; însă dincolo de această tradiție e de remarcat investiția pasionată și strategiile de apropriere desfășurate de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vocaționale. Dacă vrem să căutăm chemarea literară, trebuie să o facem în domeniul pasiunilor colective, date tuturor, nu în cel al chemărilor exclusiviste. Înainte să vorbim despre vocația excepțională care a articulat biografia lui Eminescu, trebuie să acordăm atenție vocațiilor modeste, care se puteau atribui autorilor mărunți sau chiar anonimilor. Culturile emergente nu sunt numai o sumă de instituții inventate de la zero, teatru, limbă, literatură; ele sunt și o eliberare a dorințelor, instrumentul prin care viața oamenilor e îmbogățită cu noi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
greșită, sunt în veci pierdute pentru lucrarea cea trebuincioasă și cea adevărată. Amândouă nu pot merge lângăolaltă, tocmai fiindcă izvorul puterilor unei națiuni nu este nesecat, ci este din fire mărginit. Dacă îți lipsesc o mie de școlari silitori și modești, de industriali și meseriași naționali, de poeți și prozatori mai buni, de oameni de știință adevărați, cauza este că mărginitele puteri de care dispune poporul tău pentru aceasta sunt consumate de profesori ignoranți, de funcționari netrebnici, de academici, secretari, membri
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
prin "puteri", ca o funcție a realităților sociale. Criticul junimist nu vorbea despre "milioanele" de români ca Heliade Rădulescu, dar avea aceeași viziune a unei producții de opere care se corelează cu capacitățile societății românești. Unitatea lui de calcul mai modestă, "miile" de "poeți și prozatori", continuă să situeze poporul de scriitori în sânul poporului de ființe concrete. Maiorescu evocase deja și în începutul articolului despre Direcția nouă în poezia și proza română, publicat cu doi ani mai devreme, în 1872
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
primei jumătăți a secolului al XX-lea au contribuit în mod decisiv la devalorizarea acestui mit. A fost mai întâi vorba de contestarea modului de evaluare specific acestei mitologii. Atât calificarea superlativă a unor autori mediocri și a unor realizări modeste, precum și logica sa democratică au devenit problematice din perspectiva instituționalizării canonului și a profesionalizării practicilor literare. Intrarea literaturii române în școală, cristalizarea listei de autori clasici la începutul secolului al XX-lea și fixarea unei reprezentări istoriografice a literaturii care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de 24 de luni la 50% dintre bolnavi și la 100% în 5 ani [Foley et al., 1996]. Efectele benefice ale terapiei cu EPO au fost extrapolate și la subiecții cu insuficiență cardiacă congestivă refractară și un grad de anemie modestă: Silverberg et al. [2000] au constatat reducerea semnificativă a clasei NYHA în cazurile în care alte măsuri terapeutice clasice nu erau eficace. Dacă rolul patogenetic al anemiei pare stabilit dincolo de orice dubiu, corecția anemiei cu normalizarea valorilor hemoglobinei ar trebui
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
pentru vădrărit, nici să scrie ei vinul de dijmă", zicea Scarlat Ghica în hrisovul din 1758) care strângeau dijma numai „de la cine se cade", alți deținători decât Episcopia care își avea propria ei gospodărie. Vinăritul era la început o taxă modestă, susține Ghibănescu, care cuprindea în ea și pe producători și pe desfăcători. Apoi ea s-a transformat în pogonorit și privea pe podgoreni, și în vădrărit - care privea pe comerciant. Mai întâi și mai oneros, totodată, pentru comerciant, a fost
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
văduva nemuritorului poet, care, având datorii încă din timpul vieții soțului ei, și cheltuind și o sumă importantă cu îngroparea, căci Statul român nu a contribuit cu nimica, a ajuns într-o situațiune precară, astfel că trăiește mai mult decât modest, cu cei 240 lei lunar, pe cari țara îi dă văduvei celui mai ales dintre fiii ei. Cu această ocaziune, d-l Dr. Istrati arată că a scos numeroase fotografii, din cari se poate vedea că mai ales mormântul este
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu care am fost primit de către actualul ministru al afacerilor străine, domnul Titu Maiorescu, vreme de 2 luni de zile la București și acolo am făcut între alte cunoștințe și pe cea a culegătorului tipograf Petre Ispirescu. Cei care cunosc modestele încercări ale mele cu privire la limba poporală română, pricep de ce puneam un preț atât de mare, să mă împrietenesc cu bărbatul acesta, meșter iscusit în ce privește limba adevărată a poporului din Muntenia. Știam că la Iași trăia atunci Ion Creangă, pe care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de către ministerul instrucției și al cultelor, cu credite votate în Cameră, vestita clădire a Școlii Normale din Bârlad, distrusă de trupele hitleriste în retragere, local pe care directorul ei îl găsea prea luxos - „un palat regal, în loc de edificiu riguros și modest ca pentru o școală de fii de țărani". Deosebit de stăruitor, mai ales după 1875 când școala normală a fost luată sub îngrijirea statului, a fost I. Popescu în ce privește „lățirea meseriilor și a micilor industrii între românii" din Bârlad. În acest
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
stat Hamburger, generalul Ignatieff, cunoscutul diplomat, Miljutin, ministru de răzbel, contele Alderberg, ministrul casei imperiale, principele Cerkaski, d. de Melidoff, șeful cancelariei diplomatice militare. Intr-un cuvânt Petersburgul nu mai era în Petersburg, el se strămutase de pe țărmurile Nevei în modestul oraș din marginea Dâmbului, către care se îndreptau acum privirile pline de așteptare ale Europei. Cu mult tact s-a purtat populația ploieșteană în tot timpul cât a avut în mijlocul ei pe suveranul Rusiei. După ce se odihni o zi în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
unei identități de sine cu ambiții de reprezentativitate ceva mai largă. Este ceea ce face și prozatoarea ieșeană Gabriela Gavril, mai cunoscută deocamdată în calitate de critic literar, în romanul său recent apărut Fiecare cu Budapesta lui. Cu toată silința, ajutat fiind de modestele-mi cunoștințe în ale subteranelor de la Literele ieșene, n-am reușit să descopăr o „scară“ a personajelor, așa încât trebuie să conchid, spre regretul unora, că nu avem de-a face cu o scriere cu cheie. Gabriela Gavril și-a luat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
suspendate, de cărți, laptop-uri, cafele și țigări cu imaginație. Ce chestie. Orașul vechi (Oldenburg) colcăie de studențime, puștime, kindărime. Îmi cam place din prima. Cu ghirlandele de flori roz atârnând pe toate gardurile, cu casele transparente și cu magazinele modeste. Pace. Locul ăsta n-are nimic măreț, nimic dramatic, nimic special. În sfârșit, un loc făcut pentru studiat: un fel de sanatoriu transformat în campus universitar. Aici să vii când începi să visezi cu Gates care a inventat Windows (sic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
cel mai important eveniment organizat în prima jumătate a secolului al XX-lea referitor la mijloacele de comunicare și a vizat promovarea presei catolice din toată lumea și expunerea ei în întreaga societate. Participarea României la aceste fenomene internaționale a fost modestă și a arătat lipsa de comunicare și de unitate a comunității catolice românești, dar și gradul redus de dezvoltare, comparativ chiar cu al unor state vecine precum Ungaria sau Polonia. Proiectele unui cotidian catolic în România surprinde multiplele încercări de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
redactorul revistei, Anton Gabor 628, cel care a înființat-o și a condus-o timp de 23 de ani. Noul redactor a devenit preotul Petru Pal. În articolul din luna martie 1936, acesta aprecia opera înaintașului său ca fiind una "modestă"629. În anul următor, s-au produs schimbări și la conducerea atelierului tipografic, fiind numit Iuliu May, ajutat de Ferenț Abălăoaie, care îndeplinea rolul de administrator la "Presa Bună". În perioada următoare, funcția de redactor a fost ocupată, pentru scurte
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
simbolizau ipostaze ale Pruncului Iisus. În timpul Postului Mare apăreau articole în care se explicau patimile Domnului. Sfântul Iosif a constituit și el un exemplu moral (tatăl purtător de grijă al lui Iisus), fiind patronul Bisericii și un model pentru muncitorul modest. Sfinții Petru și Paul erau considerați stâlpii Bisericii și martiri ai acesteia, de aceea erau deseori evocați. Un rol important în paginile revistei l-a ocupat Maica Domnului, Născătoarea de Dumnezeu, care oferea un exemplu pentru toate femeile și pentru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și de spiritualitate franciscană, tipărite cu precădere în publicațiile catolice ale vremii. Debutul l-a constituit apariția unui material dedicat jubileului de 25 de ani de la înființarea Provinciei Franciscane în România 776, în revista Viața. Monografice sale (deși de dimensiuni modeste) au avut la bază cercetarea arhivelor parohiale despre care a scris; documentele au reprezentat schițe istorice ale unor viitoare monografii dedicate comunităților catolice în cauză 777. O perioadă importantă a vieții sale a fost cea petrecută la Roma, unde a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
crearea unui ziar puternic și reprezentativ pentru toți catolicii din România (scop care în mare parte nu s-a realizat); inițiativa Vaticanului în această privință prin finanțarea cotidianului Albina este sugestivă. Un fapt important legat de acest eveniment îl reprezintă modesta lui mediatizare în presa catolică din România. Deși a fost prima ediție a Congresului mondial al presei catolice-o temă și un domeniu extrem de important pentru papalitate și Biserică, lucru înțeles și de episcopii din România (așa cum reiese din corespondența
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la cutare și cutare națiune. Ni s-a acordat și nouă românilor invitație și loc la această expoziție. Dar cum ne-am dovedit tăria noastră față sau mai bine zis alături de alte țări? Să spunem drept: ne-am dovedit foarte modești, dacă nu slabi! Lucru de altfel explicabil: ce suntem noi catolicii chiar de ambele rituri din România cu presa noastră, cu câteva reviste lunare, cu câteva foi săptămânale de ieri alaltăieri pe lângă presa cotidiană seculară din țări mari catolice? Numește
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]