10,006 matches
-
pietre plate luate de la râu și bucăți de cărbune. Scria de zor, așternând pe acele tăblițe improvizate toate exercițiile dictate sau scrise de Solea. Extrem de familiar pentru Dante Maffìa este ambianța. Imediat după primele pagini, Tommaso este readus pe meleagurile natale calabreze, la Stilo, în mijlocul lumii în care trăise. Cine a citit frumoasele povestiri despre copilăria lui Maffìa, la Roseto Capo Spulico, își dă seama că, vorbind de copilul Campanella, vorbește de un Campanella-Maffìa, adică de propria copilărie; de acea lume
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
despre el, adunați la teascul pentru măsline, când afară vremuia. Poveștile lor aveau ritmul cadențat al catârilor care învârteau piatra de moară. Am auzit și eu de Marcone ăsta, mama mea era italiancă și uneori îmi povestea întâmplări din țara natală. Spune-mi însă, este adevărat că păstrezi între paginile cărților tale un leș de șopârlă. Măria Ta... Fra' Tommaso, nu mă confunda cu un inchizitor, treci peste tonul acesta înflorit. Da, așa e. Este leșul unei șopârle cu două cozi
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
VASILIU, Florin (11.III.1929, Botoșani - 23.IX.2001, Piatra Neamț), poet, traducător, critic și teoretician literar. Este fiul Profirei (n. Luca) și al lui Leon Vasiliu, ofițer. Urmează școala primară și liceul în orașul natal (1936-1948) și Facultatea de Chimie Industrială din cadrul Institutului Politehnic Iași, absolvită în 1952. După licență lucrează ca inginer în ministerele Apărării Naționale și al Industriei Chimice, la Institutul de Cercetare și Proiectare în Industria Celulozei și Hârtiei și la Oficiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
absolut hilare care apar în presa din Republica Moldova este cea a identității dintre stat și națiune sau, mai exact, formarea unei națiuni odată cu statul și întemeierea națiunilor pe baza unor structuri politice. Astfel, după Vasile Vieru (președintele Asociației Istoricilor „Meleag Natal”), într-un articol sugestiv intitulat Afirmarea temeliilor noastre național - statale, enunță o teză halucinantă, anume că „Orice națiune (etnie) se consideră înfăptuită odată cu constituirea statului său național. Acest fenomen a avut loc și la Moldoveni. De aceea afirmăm cu toată
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în planul de învățământ a istoriei integrate, ce să cuprindă istoria locală (istoria satelor), istoria națională (istoria statului moldovenesc), istoria regională (istoria Europei de sud-est), istoria Europei și istoria universală (după cum se arată într-o adresare a membrilor asociației Meleag Natal către redacția ziarului Comunistul, într-o formulare specifică unor vremuri de tristă amintire). În Post Scriptum-ul la această cerere, apare din nou reacția la adresa limbii române, „care-i limba oficială a statului vecin - România”. Revenind la același Vasile Vieru pe
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a originii getice a moldovenilor este susținută de Tudor Chifiac într-un text foarte clar pentru adepții moldovenismului, dar ambiguu pentru noi ceilalți. Ideile domnului Chifiac le rezumă în felul următor: „o parte considerabilă a dacilor (geților) au părăsit locurile natale în timpul invaziei legionarilor, aciuindu-se cu traiul în locuri noi la marginile Daciei, care la nordvest se învecina cu spațiul carpato-nistrean; romanilor a fost supusă numai Dacia, dar nu și pământurile MĂRGINAȘE, adică cele cuprinse în hotarele Moldovei istorice de la
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
-se cu traiul în locuri noi la marginile Daciei, care la nordvest se învecina cu spațiul carpato-nistrean; romanilor a fost supusă numai Dacia, dar nu și pământurile MĂRGINAȘE, adică cele cuprinse în hotarele Moldovei istorice de la nord-est; Izgoniți din locurile natale în spațiul carpato-nistrean, DACII (GEȚII) au nimerit într-o atmosferă prielnică a localnicilor de același sânge - a GEȚILOR. Și dacă legionarii aveau frică de MĂRGINENI, aceștia puteau fi geții transcarpatici; pe parcursul anilor, având aceleași rădăcini de neam, și dacii și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
enunțată și dovedită în studii de mare autoritate), dar afirmarea rolului geneticii în constituirea unei națiuni pune problema competenței autorului în enunțarea unor asemenea teorii. Ne punem, în același timp, întrebarea justificată a compatibilității deosebite dintre Vasile Vieru, Asociația Meleag Natal și publicația Partidului Comunist din Republica Moldova. Și ne punem, de asemenea, întrebarea, de ce consideră Nicolai Cojuhari, „profesor de limbă și literatură moldovenească”, în aceeași publicație, că „limba rusă trebuie să rămână o limbă de comunicare interetnică”, deoarece „Moldova este o
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
din volumele Ora de prânz a vulcanului Etna (1997) și Roma fără mine (1998) „ia ființă în rana deschisă a cuvântului, versul său sincopat nu prea ascultă de netezimea formei, ci dă glas pătimirii”. Este trăirea destinului vitreg al plaiului natal nedreptățit de istorie („Suntem colindători fără de stea / și gura mi-e închisă cu zăvorul / și mama ne e mama altuia / c-a noastră ne-a lăsat cu dorul”). SCRIERI: Ora de prânz a vulcanului Etna, Chișinău, 1997; Roma fără mine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288541_a_289870]
-
, Fănuș (5.IV.1932, Grădiștea de Sus, j. Brăila), prozator, dramaturg și poet. Este fiul Paraschivei (n. Miroslav) și al lui Vasile Neagu, țărani. Face școala elementară în satul natal, iar cursul secundar la liceele militare din Iași și Câmpulung (1944-1948) și la școli pedagogice din București și Galați (1948-1952). Cursant la Școala de Literatură „Mihai Eminescu” din București (1952-1953), e scurt timp profesor suplinitor la o școala generală din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
ploaie, dar încheindu-se cu soarele pe cer, îi aduce, pe neașteptate, în fața unui Days Inn, pesemne cel în care se petrecuse tragicul eveniment, după care cei doi descoperă, pe rând, însemnele memoriei păstrate vii a Selenei în orașul său natal, prin eforturile susținute ale fanilor, ale căror inscripții pe zidurile orașului sau pe afișe comemorative, învechite de trecerea vremii, conținând fotografii ale artistei, cu toate descriu în cuvinte emoționante dragostea pe care cu toții o poartă interpretei tejana care le-a
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
facă loc", de-a lungul granițelor culturale existente, celor care aleg să răspundă cu propriile lor descrieri și interpretări tragicului eveniment. Astfel, memoria culturală lăsată de Selena, manifestă în acțiunile expresive ce au avut loc nu numai în orașul său natal, ci pe tot cuprinsul Statelor Unite, facilitează transcenderea și reconfigurarea granițelor culturale dintre anglofoni și mestizos, aducând cele două comunități mai aproape una de alta, prin intermediul accesului nemijlocit al tuturor la spațiul discursiv creat de Selena de-a lungul granițelor culturale
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
i s-au reprezentat mai multe piese. A debutat la televiziune, în 1975, cu "Hora întreruptă" în regia Letiției Popa. Era un scenariu inspirat din viața consătenilor săi din Cozia, un scenariu prin care dramaturgul își căuta rădăcinile în pămîntul natal, în obiceiurile, în cîntecele și jocurile de acasă, vrînd parcă să se înțeleagă și să se evalueze pe sine sub raport civic și moral. Experiența aceasta, reușită, i-a dat încredere în puterea și talentul său și rezultatul a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cînd treci la studiul literaturii moderne, Eminescu mi se pare un nume opțional. Cultura română Însăși mi se pare opțională atunci cînd trebuie să Înțelegem ce este cultura europeană. CÎt privește dezvoltarea competențelor de comunicare, Învățarea Întrebuințării corecte a limbii natale nu trebuie să se cramponeze de literatura beletristică. Orice elev bacalaureat ar trebui să știe să redacteze un text (rezumat, argumentare sau combinate) și să Încadreze cultural un text aparținător respectivei limbi. Cred că identitatea unui individ nu mai ține
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
parcurgă în voie spațiul nelimitat. Pictura abstractă oferă suprafeței calități care pot satisface această cerință duală. Când vizitatorii privesc în jos de la galerie, substanța vizuală a suprafeței superioare a plăcii trebuie să manifeste același caracter dual. Harta familiară a orașului natal trebuie să aibă soliditatea pământului, dar să fie suspendată deasupra lui, trebuie să aibă și o intangibilitate eterică, prin care să se deosebească de duritatea solidă a pardoselei atriumului de dedesubt. Evident, condiții speciale suscită efecte speciale. Placa suspendată a
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Aurel Rău, Ion Bănuță, George Alboiu... Am putea dovedi numai prin titlurile volumelor devenite relevante în epocă că ele anunțau deschideri spre universul tradiționalist 4: Ion Gheorghe ("Căile pământului"), Aurel Rău ("Unde apele vorbesc cu pământul"), Ion Brad ("Cântecele pământului natal"). Motivul astrelor 5 apare, între alții, la Horia Zilieru,"Alcor", Cezar Baltag, "Vis planetar", Aurel Rău, "Jocul de-a stelele", uneori metaforizat în invocații și meditații asupra unor evenimente esențiale nunta, nașterea, moartea 6. Blestemul, ca cele două astre al
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
evocarea satului și, odată cu el, motive și teme frecvente în poezia interbelică și enumerate mai sus, la câțiva dintre poeții reprezentativi ai perioadei. Ion Brad "Cu sufletul deschis", E. S. P. L. A., 1954; "Tânărul mecanic", Editura Tineretului, 1954; "Cântecele pământului natal", E. S. P. L. A., 1956; Cu timpul meu", 1958; Mă uit în ochii copiilor", E. P. L., 1962; "Fântâni și stele", E. P. L., 1965; "Cele patru anotimpuri", Editura Tineretului, 1966; "Ecce Tempus", E. P. L., 1968; "Orga de mesteceni", Editura Dacia, 1970
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
tradițională, alături de Ion Horea, Al. Andrițoiu, Tiberiu Utan, Aurel Rău, lărgind aria de investigație tematică a acestora. "Poate iar ne-ntoarcem gârbovi de zăpadă.../ Pasărea pe umăr va dormi visând". Un anume echilibru clasic, meditația impulsionată de nostalgia după satul natal prilejuiește deschideri spre o lume de trăiri pline de remușcare. Teiul casa mi-o binecuvântă/ Izgonindu-mă de pe pământ". Orașul nu-i dă satisfacții, Câmpul părinților, străbunicul trezit sub verde coviltir îl judecă, pentru că nu a atins certitudinea unei existențe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
se înfățișează (dar în expresie mai palidă), producția lui Ion Rahoveanu. Pluralitatea răsunetelor din poezia epocilor anterioare dă stilului acestor poeți și al multor altora o tentă eclectică. Menționăm, prin urmare, și alte câteva nume. Negoiță Irimie, își evocă orașul natal, meditează asupra trecerii timpului, asupra adâncirii iremediabile în banal pentru a rămâne cu nostalgia evadării, chemat de mari depărtări. Damian Ureche, a cărui lirică, cum spune Alexandru Piru, se caracterizează prin antropomorfism, rămâne însă un poet fără chemare și fără
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
existența într-o lumină stranie, în care cresc oasele în temelia caselor, dinții în gingia copiilor, drumurile au măsele hârbuite, păsările se umflă noaptea în cuiburi. Poetul însuși în acest context urcă în paradis sau coboară în infern. Evocarea spațiului natal se face într-un chip aparte, el nefiind pus neapărat în relație cu timpul. Spațiul este etern, iar oamenii viețuiesc în perspectiva veșniciei. Casa părintească este străjuită în chip simbolic de țintirim și de izvor; gesturile oamenilor sunt puse în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
germanice, al cărei erou este Manimazos, urmărit de la naștere până la moarte, în peregrinările spiritului, prin diferite regnuri. Petru Poantă ("Modalități lirice contemporane") spune că ar fi cartea cea mai realizată a poetului. Eroul trăiește sentimental reîncarnării, precum și legătura cu pământul natal, totul redat într-un ceremonial străvechi, cu implicații de basm. "Manimazos are două brațe care creșteau într-o zi/ Cât brațele altora în șapte/." E, într-un fel, un Hyperion investit cu puterea cunoașterii, seamănă pe rând cu Zamolxe sau
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
coc copiii pe pirostrii". Poemul "Cocoșul", într-o aparentă dezordine pitorească, simbolizată printr-un bâlci care amintește mereu de Isarlâkul lui Ion Barbu, este,de fapt evocarea unui spațiu familiar poetului, întărit de-altfel de invocarea de nume ale câmpiei natale, Frecăței, Cotarca, Vădeni: "De acolo sunt eu plocon/ elevul G. A. Ion care a scris Zoosophia cu parigoria/ mare comedie mai mincinos cine nu crede". Legendele și miturile sunt fixate într-un spațiu bogat, prilej de admirație și elogiu: "la
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
alcătuit numai o sursă de inspirație a motivelor poeziei contemporane, ci, într-o însemnată măsură a contribuit la cristalizarea formei poetice însăși". Al. Dima, E.S.P.L.A., 1936 (Zăcăminte folclorice în poezia noastră contemporană). 4 Adrian Maniu, "Lângă pământ"; Nichifor Crainic, "Șesuri natale" etc. 5 Motivul astrelor apare frecvent în perioada interbelică, bunăoară la Adrian Maniu, Lucian Blaga, Nicolae Crevedia, V. Voiculescu, Tudor Arghezi. 6 În "Poeziile populare ale românilor", Ion din "Colind lui Ion" "pare un soare răsărit", iar sora din "Surorile
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fi rostite altfel. E un scris ce devine "instituție", modalitate de rostire "oficială", ce creionează puncte de reper pentru existența unei limbi. Am senzația că prin ei limba ajunge la împlinire. Aceasta este forma ideală de patriotism! * Dragostea pentru meleagurile natale, atunci când prevalează față de iubirea culturii naționale, este semn de constituire exterioară a identității, de întemeiere a sine-lui pe context și nu pe ceea ce este propriu. Cea mai puternică cultură este cea care rezistă indiferent de mediul geografic. Și aici evreii
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
pun pariu pe ce vreți că seamănă între ele de parcă ar fi surori. A mea - pusi dulci, mami! - m-a ținut toată viața în puf și m-a crescut astfel încât să devin extraterestra totală în bucătărie... Am părăsit OZN-ul natal încă din timpul școlii și de atunci tot printre străini am mâncat: întâi la cantina liceului, apoi în cea studențească și în cele din urmă pe la restaurante de tot mai multe stele; în vacanțe, când mai treceam și eu pe
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]