9,682 matches
-
patru camere, bucătărie și două holuri imense. La început am stat doar eu cu Marian și fata, dar la scurt timp, în casă s-a mai mutat o familie, cu copii, și de atunci a început să fie gălăgie, cu nebunii, muzică, petreceri. De la un punct încolo, s-a mutat și fratele soțului cu noi, iar din 2011, Marian a început să-mi vorbească tot mai urât, îmi spunea că m-am îngrășat, că m-am urâțit, că dacă mă lasă
„Am 36 de ani și am stat în 23 de chirii” () [Corola-website/Science/296001_a_297330]
-
cu vântul huind prin ochii statuilor dacă sufletul și creierii nu mai produc vise și visări ci doar vânt și uruit de mecanisme în delir de autodistrugere dacă în new brave world nu-i nimic altceva decât ceață și smog nebunie și vomă și vene sparte dacă nu-ți mai amintești cine ești cine suntem dacă eu nu pot exista în zilele în care nu scriu dacă hălci din viața din trupul meu s-au dus deja pe apa sâmbetei deși
Ion Tudor Iovian by Ion Tudor Iovian () [Corola-website/Imaginative/10468_a_11793]
-
Ștefan Augustin Doinaș Lucrurile Lucrurile prea convingătoare stau ca-mpietrite: totul le sperie. O liniște se-ncoronează-n arborii prăfuiți. Pe vrăbii le apucă iar nebunia zborului. Un vânt urgisit derutează dâra melcilor, se aud frunzarele foșnind ca niște zdrențe. Obrajii păpușilor se spălăcesc în memorie. Împleticindu-se trece furnizorul de doctrine vechi. Unul dintre noi adoarme. Pajiștea permite ierburilor să-și expună tulpina galbenă. Se
Poezie by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Imaginative/15346_a_16671]
-
odinioară. La vârsta de 16 ani, măritată încă și mai devreme de către autoritarul ei tată cu un cizmar dintr-un alt sat - care avea peste 40 de ani -, ea îl iubea pe un băiat de seama ei, gata de orice nebunie în pasiunea ei fără viitor... Ascultând pudicele confidențe ale mamei, eu trăiam un fel de "panică-dinaintea-ființei": ea TREBUIA, cu orice preț să-l întâlnească pe viitorul meu tată, pentru ca eu să pot veni pe lume! (Din Înaltăparte, 2 - jurnal și
Agende rupte (1998) by Ilie Constantin () [Corola-website/Imaginative/15200_a_16525]
-
înălțat strident și, culmea, mă pomenii, liber și nesilit de nicăieri, trîntit brutal, penibil, delicios de penibil (că sosea și-un tramvai dispus, care va să zică, să-mi termine experiența), mă întinsesem pe burtă, ca de nani-nani, ce mai!, îmi plăcea la nebunie să zac acolo, eventual pășit de concetățeni, înlăturat cu mătura, băgat în containerul de păstrat de-a pururi gunoiul în stare ingenuă... și adormii abject, visînd că-s în rai...
Transcriere împotriva sinuciderii (2) by Emil Brumaru () [Corola-website/Imaginative/15293_a_16618]
-
și pline de nervuri satanice mă fac și fum dacă vreun sărac mi-o cere, din vâlvătaia morții pot chiar să renasc dând viață unui puiet plăpând sau vreunui trup atletic, drept ca stejarul secular totul e să crezi în nebunie și-n cei ce-o tot resuscitează prin verbul lor lemnos ca trunchiul de mahon.
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-website/Imaginative/2539_a_3864]
-
între sacru și profan. Așa că fă pe dracu-n patru ca să dai de dumnezeu. Ține-ți firea, dorințele exagerate, gândul necuviincios și pornirea ucigașă, visul irealizabil și dragostea fără speranță, dorința de-a câștiga și-a fi fericit pe seama altuia, nebunia și părerea personală despre ceilalți, numai pentru tine. Dă în schimb fără să te gândești toți banii, casa și masa, lucrurile de pe tine și orișice altceva mai posezi pe lumea asta, celui care are nevoie, când are nevoie. Altfel s-
Poezii by Petru Cimpoeșu () [Corola-website/Imaginative/16485_a_17810]
-
în finele de pretutindeni, deruta intră în calei- doscop și aleargă în gol ca un șoarece palid. Și ca o frază isterică lumea, neoprită de nimeni la punct. Setea de absolut s-a uzat, poezia dis- pare, se stinge. Câtă nebunie manifestă în peisa- jul disperat. Orice text continuă să-și consume combustia în sine, fără autor, fără glorie, fără urmași, fără cititori. Unde să fie dus ca să fie corect descifrat? Poate numai în sus... * Cu ochii închiși, cu pleoapele strânse
Despre derută by Constanța Buzea () [Corola-website/Imaginative/8625_a_9950]
-
Cum mi se pa- re și cum devine iar și iar, împotriva cumințe- niei și ascultării... * Știam că acesta ar fi putut fi prețul unei mântuiri îndepărtate. Dar cum să rămână numai în- tr-o lume sălbăticită de-ale ei? Câtă nebunie în acest handicap demonic defilând pe toate țărmurile sub cerul hipnotic al lunii văzută ca o țintă de neatins? Cum să nu mă aspresc, larma e de neîndurat unde Marea depune pe nisip texte efemere, fără urmași și fără cititori
Despre derută by Constanța Buzea () [Corola-website/Imaginative/8625_a_9950]
-
că, dacă ar fi fost publicate atunci, ar fi contribuit substanțial la progresul medicinei. Ca artist, Leonardo a studiat efectele emoționale asupra fizionomiei, studiind în special efectele furiei. De asemenea, a studiat și desenat diformități ale feței și semne ale nebuniei. A studiat de asemenea anatomia multor animale, disecând vaci, urși, maimuțe, păsări și broaște, comparând anatomia acestora cu cea a omului, și a făcut o serie de studii asupra cailor. Încă din timpul vieții, Leonardo da Vinci a fost considerat
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
fiului său mai tânăr deprinderea de a observa. În anul 1515, întreprinde prima sa călătorie la Basel unde, împreună cu Ambrosius, intră pentru scurt timp în atelierul maestrului Hans Herbster. Cei doi frați ilustrează un exemplar al cărții lui Erasmus, ""Elogiul nebuniei"", găsită întâmplător, executând această muncă - după câte se pare - pe socoteală proprie. La vârsta de numai 18 ani, fiind încă ucenic, Hans Holbein primește prima sa comandă din partea primarului orașului Basel, Jakob Meyer. "Portretul soților Meyer" (1516) marchează debutul carierei
Hans Holbein cel Tânăr () [Corola-website/Science/301010_a_302339]
-
familia ultimului țar al Rusiei, îl considerau pe Rasputin stareț, pe motiv că manifesta puteri vindecătoare și pentru că se arăta înțelept. Unii comentatori îl consideră pe Rasputin drept un personaj a cărei carieră trebuie înțeleasă în contextul specific rusesc al "nebuniei întru Hristos" (în rusește "юродивый" (iurodivîi)) - bizantinii, ca și restul populațiilor de religie ortodoxă din orientul continentului european au cunoscut și ei "nebunia întru Hristos", însă aceasta nu s-a manifestat nicăieri atât de radical ca în Rusia. El este
Grigori Rasputin () [Corola-website/Science/300212_a_301541]
-
îl consideră pe Rasputin drept un personaj a cărei carieră trebuie înțeleasă în contextul specific rusesc al "nebuniei întru Hristos" (în rusește "юродивый" (iurodivîi)) - bizantinii, ca și restul populațiilor de religie ortodoxă din orientul continentului european au cunoscut și ei "nebunia întru Hristos", însă aceasta nu s-a manifestat nicăieri atât de radical ca în Rusia. El este unul dintre cele mai controversarte personalități ale secolului al XX-lea, deși, în zilele noastre, Rasputin este văzut de cei mai mulți istorici ca un
Grigori Rasputin () [Corola-website/Science/300212_a_301541]
-
(n.29 septembrie 1758 - d.21 octombrie 1805), amiral britanic este cunoscut în istorie, înainte de toate, ca învingător al flotei franco-spaniole la Trafalgar. A fost un conducător exemplar, cu o personalitate puternică. Curajul său a fost la limita nebuniei, iar pasiunea vieții sale a fost riscul. O altă pasiune a lui Nelson, tot la fel de riscantă, a fost legătura pe care acesta a avut-o cu Emma Hamilton, soția ambasadorului britanic la Neapole. Numeroasele victorii, aduse în slujba Marinei Regale
Horatio Nelson () [Corola-website/Science/301513_a_302842]
-
student al cărui viitor nu este încă asigurat, dându-și în schimb acordul cererii lui Armand Terrien de la Haye, un proprietar bogat mai vârstnic cu zece ani. Căsătoria, oficializată pe 19 iulie 1848, îl aduce pe Jules Verne în pragul nebuniei, determinându-l să-i scrie mamei sale o scrisoare halucinantă, compusă sub influența alcoolului. Această dragoste interzisă va marca pentru totdeauna autorul și opera sa, în care se regăsesc numeroase tinere măritate împotriva dorinței lor (Gérande în Maestrul Zacharius sau
Jules Verne () [Corola-website/Science/298540_a_299869]
-
antic. Seneca cel Bătrân și Philo, care au scris atât în timpul domniei lui Tiberius, precum și Josephus au înregistrat că Tiberius a avut moarte naturală. Bazându-se pe Macro, Caligula nu va oferi nimic din moștenire lui Gemellus , pe motive de nebunie . Caligula a acceptat puterile Principatului conferite de către Senat și a intrat în Romă la 28 martie în mijlocul unei mulțimi care l-au salutat că "copilul nostru" și "steaua noastră," printre alte porecle. Caligula este descris ca fiind primul împărat care
Caligula () [Corola-website/Science/298631_a_299960]
-
de virusul rabic, un virus neurotrop din genul Lyssavirus, familia Rhabdoviridae, care se găsește în saliva animalelor infectate. Alte denumiri ale bolii sunt turbare sau hidrofobie (în limba greacă „frică de apă“). Cuvântul grecesc lyssa, utilizat pentru desemnarea rabiei, înseamnă "nebunie". Rabia este o maladie identificată încă din antichitate. În prezent se cunoaște că este o meningoencefalită difuză. Printre primele simptome se pot număra febra și furnicături la locul expunerii inițiale. Aceste simptome sunt urmate de unul sau mai multe dintre
Rabie () [Corola-website/Science/299693_a_301022]
-
Leipzig. În ianuarie 1854, Schumann merge la Hannover, unde audiază o interpretare a operei sale "Das Paradies und die Peri" La 27 februarie 1854 se aruncă în Rin. Este salvat de niște luntrași, dar odată adus la mal se confirmă nebunia sa. Deși biografii timpurii concluzionau că acest comportament al lui Schumann era datorat sifilisului, cercetări ulterioare au arătat improbabilitatea acestei ipoteze. Mai mult, multe dintre simptomele pe care le manifesta, inclusiv crize de activitate maniacă susținută alternând cu perioade de
Robert Schumann () [Corola-website/Science/299745_a_301074]
-
Reise, Reise au purtat pantaloni până la genunchi numiți Lederhosen, corsete și uniforme militare cu epoleți de oțel. În timpul turneului Mutter ei au creat senzație prin coborârea pe scenă dintr-un uter uriaș și purtând scutece. După cum spunea Richard Kruspe, toată nebunia de pe scenă este deliberată (motto-ul Rammstein, creat de Schneider, ar fi "Fă lucrurile cum vrei! Și exagerează-le!") Scopul lor este să atragă publicul și să se distreze în același timp. "Trebuie știut că 99% dintre oameni nu ne
Rammstein () [Corola-website/Science/299066_a_300395]
-
autoarei nu ar fi fost posibilă fără aceste metode: „ajunsesem în al cincilea an de totală singurătate. Cum aș fi putut să înving disperarea, mizeria și spaima celorlalți șapte ani de îndurat încă, fără aceste lungi ore de perfectă evadare? Nebunia nu era oare aproape? La pândă? Eram mulțumită să-i pot da din când în când un bobârnac. În pofida foamei, a singurătății, cu toată slăbiciunea mea și forța lor să le dau tuturora cu tifla”. Despre cea de a doua
Lena Constante () [Corola-website/Science/299206_a_300535]
-
continuă creștere, numărul mare de nobili care dispuneau de armate proprii, ca și corupția de la curtea lui Henric al VI-lea, au format condițiile politice propice pentru izbucnirea războiului civil. Când, în 1453, regele Henric a suferit primul atac de nebunie, s-a format un Consiliu de Regență, avândul în funcția conducătoare de Lord Protector pe nobilul puternic și popular, Richard Plantagenet, duce de York și șef al Casei York. Richard a început în scurtă vreme să urmărească ocuparea tronului cu
Războiul celor Două Roze () [Corola-website/Science/299849_a_301178]
-
pozițiile și influența și, pentru o vreme, ambele tabere au părut șocate că au trebuit să se ajungă la o luptă armată pentru a rezolva problemele și au făcut totul pentru reîmpăcare. Când Henric a avut un nou atac de nebunie, York a fost din nou numit Protector, iar Margaret a fost însărcinată cu îngrijirea bolnavului, dar a fost îndepărtată din Consiliul de regență care lua toate hotărârile. După prima bătălie de la St Albans, compromisul din 1455 a a părut ca
Războiul celor Două Roze () [Corola-website/Science/299849_a_301178]
-
picior întregul spectru al slăbiciunilor omenești ("Das Narrenschiff", 1494 - "Corabia nebunilor"), François Rabelais, apărător al idealurilor umaniste cu mijloace comice și jocuri originale de cuvinte ("Pantagruel", 1532 și "Gargantua", 1534), Erasmus din Rotterdam ("Encomium moriae" sau "Laus stultitiae" 1509 - "Elogiul nebuniei"), Miguel de Cervantes, critic al maniei romanelor "cavalerești" ("Don Quijote"), 1605-1615. De mare circulație s-au bucurat și povestirile populare cu accentuat caracter satiric reunite în ""Aventurile lui Till Eulenspiegel"" (1515). În secolul al XVII-lea, satiră este prezentă în literatura
Satiră () [Corola-website/Science/299948_a_301277]
-
al XIX-lea, închipuind ciocniri "polifonice" între personaje originale și paradoxale, marcate de un profund psihologism și tragism, aflate într-o permanentă și pasionantă căutare a armoniei sociale și umane. Dostoievski s-a specializat în analiza stărilor patologice ale minții (nebunia, crima sau suicidul), precum și în explorarea unor procese extreme ca autodistrugerea, umilirea, dominația tiranică, furia ucigașă. Personajele sale întruchipează adesea conștiințe fracturate, chinuite de povara libertății spiritului, incertitudinea existenței lui Dumnezeu, nihilism și dominația răului. Prin ele, Dostoievski își demonstrează
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
îi discută pe Homer, Shakespeare, Schiller sau Hoffmann. Pentru Dostoievski, Șidlovski este întruchiparea romanticului, o « ființă superbă, sublimă, adevăratul contur pe care l-au trasat Shakespeare și Schiller », dar în același timp un geniu gata « să se prăbușească în abisul nebuniei personajelor lui Byron ». Perioada adolescenței scriitorului coincide, în planul literaturii ruse, cu fenomenul de tranziție de la romantismul de tip german la realismul de insprație franceză. Ultimul curent îl va influența pe Dostoievski mai ales prin intermediul lui Balzac. Despre romancierul francez
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]