9,393 matches
-
societății globale. Organizațiile nu sunt entități statice, ele sunt supuse permanent unor surse de presiune internă și externă. Schimbarea la nivelul organizației, după cum este ea definită Încă din studiile lui K. Lewin (1951), reprezintă o succesiune de fapte și evenimente organizaționale, un proces psihologic care se desfășoară În timp și care se manifestă stadial. Referindu-se la dinamica organizațională, P. Golu(1974) o definește ca fiind trecerea, schimbarea, mutația care are loc În starea calitativ/cantitativă a unui sistem, a unei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Schimbarea la nivelul organizației, după cum este ea definită Încă din studiile lui K. Lewin (1951), reprezintă o succesiune de fapte și evenimente organizaționale, un proces psihologic care se desfășoară În timp și care se manifestă stadial. Referindu-se la dinamica organizațională, P. Golu(1974) o definește ca fiind trecerea, schimbarea, mutația care are loc În starea calitativ/cantitativă a unui sistem, a unei organizații; starea de trecere, de tranziție prin care se pun În evidență diferențele dintre cele două stări succesibile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a unei organizații; starea de trecere, de tranziție prin care se pun În evidență diferențele dintre cele două stări succesibile ale organizației; interacțiunea către forme de relații noi, care aduc plus de ordine, de eficiență organizației. Pentru a obține eficiența organizațională este necesară cunoașterea stadiilor de producere a schimbării și a strategiilor de abordare a acesteia. Un prim stadiu este dezghețarea. Acesta presupune perceperea realității organizaționale ca nesatisfăcătoare, fie din perspectiva structurii prezente, a proiectării operațiilor, a tehnologiei, a atitudinilor și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de relații noi, care aduc plus de ordine, de eficiență organizației. Pentru a obține eficiența organizațională este necesară cunoașterea stadiilor de producere a schimbării și a strategiilor de abordare a acesteia. Un prim stadiu este dezghețarea. Acesta presupune perceperea realității organizaționale ca nesatisfăcătoare, fie din perspectiva structurii prezente, a proiectării operațiilor, a tehnologiei, a atitudinilor și abilităților individului uman. Această etapă solicită gestionarea deschisă a problemelor, iar de eficiența acestui proces depinde instalarea crizei. Cea de-a doua etapă se referă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cu rol de a contribui la „dezgheț”. Această achiziționare de informații este necesară pentru clarificarea problemei, a sistemului de metode și tehnici de intervenție, pentru prefigurarea schimbării. Firmele pot apela În această situație la agenți ai schimbării, experți În psihologie organizațională, care să Îndrume și să gestioneze resursele informaționale, relaționale, manageriale etc. Într-o manieră strategică; b) rezistența reprezintă un alt factor perturbator al schimbării și se exprimă prin absența manifestată direct sau indirect a sprijinului acordat de membrii organizației eforturilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
factor perturbator al schimbării și se exprimă prin absența manifestată direct sau indirect a sprijinului acordat de membrii organizației eforturilor ce vizează schimbarea. Aceasta poate avea drept cauze interesul individual, slaba toleranță la schimbare, lipsa de Încredere În organizație, cultură organizațională rezistentă etc; c) un alt blocaj posibil se poate localiza la nivelul evaluării și instituționalizării schimbării. Stabilizarea noii situații create se realizează În raport cu reacțiile individului uman și ale organizației la schimbare, În raport cu abilitatea de Învățare a individului și a organizației
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
localiza la nivelul evaluării și instituționalizării schimbării. Stabilizarea noii situații create se realizează În raport cu reacțiile individului uman și ale organizației la schimbare, În raport cu abilitatea de Învățare a individului și a organizației, În raport cu schimbările comportamentale intervenite În conduitele profesionale, relaționale și organizaționale ale individului uman și de asemenea, În raport cu rezultatele, productivitatea, eficiența individului, grupului, organizației din care face parte. Reacțiile care apar la intervenția factorului de schimbare dau o măsură a gradului de rezistență la schimbare; Învățarea reflectă schimbarea propriu-zisă, iar comportamentele
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de asemenea, În raport cu rezultatele, productivitatea, eficiența individului, grupului, organizației din care face parte. Reacțiile care apar la intervenția factorului de schimbare dau o măsură a gradului de rezistență la schimbare; Învățarea reflectă schimbarea propriu-zisă, iar comportamentele indică reînghețarea reușită. Dezvoltarea organizațională implică promovarea unor strategii care să pregătească firma pentru a face față atât provocărilor venite din interiorul organizației, cât și din afara ei. Sintetizând diferite direcții de dezvoltare delimitate de literatura de specialitate la nivel internațional - M. Hammer și J. Champz
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
organizației, din punctul de vedere al competitivității, se asigură, așadar, răspunzând inovator atât turbulențelor ce pot veni din interior, dar și din exteriorul acesteia. Organizația nu este statică și nici izolată de mediul social. Există o puternică interdependență Între mediul organizațional și cel social, În sensul că tendințele sociale orientează dezvoltarea organizației, iar organizația exercită influență, la rândul său, asupra resursei umane integrante și asupra masei consumatoare. Strategiile de adaptare organizațională performantă trebuie să răspundă la două mari dimensiuni ale succesului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
izolată de mediul social. Există o puternică interdependență Între mediul organizațional și cel social, În sensul că tendințele sociale orientează dezvoltarea organizației, iar organizația exercită influență, la rândul său, asupra resursei umane integrante și asupra masei consumatoare. Strategiile de adaptare organizațională performantă trebuie să răspundă la două mari dimensiuni ale succesului. Una este reprezentată de cerințele mediului intern și ale resursei umane angajate, astfel Încât să se obțină un nivel optim al satisfacției și dezvoltării personale, iar alta este reprezentată de solicitările
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se obțină un nivel optim al satisfacției și dezvoltării personale, iar alta este reprezentată de solicitările consumatorului care trebuie să primească produse adecvate ritmului și stilului propriu de viață. Se impun o serie de transformări În sens pozitiv ale mediului organizațional care ar trebui să ia forma perfecționării, Învățării continue și Îmbogățirii abilităților personalului, precum și a proiectării și reproiectării posturilor În funcție de tehnologie și progres. Deasemenea, este necesară stimularea capacităților creatoare și a inventivității pentru ca organizația să atingă standardele consumatorului și, În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
economice. Conceptul de „anomie”, În viziunea lui E. Durkheim (1897), trimite În mod direct la noțiunea de criză ca dereglare socială ce produce dezorganizare și slăbire a legăturilor sociale. O altă perspectivă asupra crizei, care ne apropie de situația crizelor organizaționale legate de producție și consum, este cea conturată de A. Touraine (1973). Autorul a elaborat o teorie a crizelor organizaționale integrată teoriei sale generale cu privire la sistemele organizaționale. În inima problemei organizației se situează interdependența Între capacitatea de inițiativă și gestiunea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
socială ce produce dezorganizare și slăbire a legăturilor sociale. O altă perspectivă asupra crizei, care ne apropie de situația crizelor organizaționale legate de producție și consum, este cea conturată de A. Touraine (1973). Autorul a elaborat o teorie a crizelor organizaționale integrată teoriei sale generale cu privire la sistemele organizaționale. În inima problemei organizației se situează interdependența Între capacitatea de inițiativă și gestiunea tensiunilor Între diferitele elemente ale structurii organizaționale. Există criză atunci când gestiunea tensiunilor nu se mai realizează eficient și intervine sciziunea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
legăturilor sociale. O altă perspectivă asupra crizei, care ne apropie de situația crizelor organizaționale legate de producție și consum, este cea conturată de A. Touraine (1973). Autorul a elaborat o teorie a crizelor organizaționale integrată teoriei sale generale cu privire la sistemele organizaționale. În inima problemei organizației se situează interdependența Între capacitatea de inițiativă și gestiunea tensiunilor Între diferitele elemente ale structurii organizaționale. Există criză atunci când gestiunea tensiunilor nu se mai realizează eficient și intervine sciziunea Între elemente diferite: interior și exterior, dependență
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cea conturată de A. Touraine (1973). Autorul a elaborat o teorie a crizelor organizaționale integrată teoriei sale generale cu privire la sistemele organizaționale. În inima problemei organizației se situează interdependența Între capacitatea de inițiativă și gestiunea tensiunilor Între diferitele elemente ale structurii organizaționale. Există criză atunci când gestiunea tensiunilor nu se mai realizează eficient și intervine sciziunea Între elemente diferite: interior și exterior, dependență și autonomie, putere și competență. O altă percepție asupra crizei aduce În discuție perspectiva stadialității fenomenului. I. Criveanu și L.
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
O altă percepție asupra crizei aduce În discuție perspectiva stadialității fenomenului. I. Criveanu și L. Crăciun (2000, 336) afirmă că aceasta apare ca manifestare ultimă a unui lung proces de incubare, guvernat de o continuă acumulare de disfuncționalități. În mediul organizațional, criza devine rezultanta producerii simultane a unor evenimente la scara Întregii organizații sau la nivelul unui subsistem al acesteia, acumulare ce poate perturba operațiuni prezente și viitoare , afectând În plan fizic, psihologic, economic etc. indivizi sau grupuri. J. Barus-Michel, F.
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
etapelor pe care le parcurge criza și caracteristicile acestui ei ca proces. J. Barus-Michel, F. Giust Despairies și L. Ridel (op.cit.) structurează patru etape ale crizei: I. Etapa premergătoare crizei. Aceasta este descrisă de istoria organizației, de elemente de cultură organizațională. Această etapă poate fi caracterizată fie prin evenimente pozitive generatoare de consens, fie printr-o succesiune de momente critice urmate de Îmbunătățiri instabile ale situației. II. Declanșarea se produce brusc și inopinat. Această etapă coincide cu un eveniment intern sau
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a unor structuri instituționale, strategii, politici Înrădăcinate În timp, ceea ce ar permite readaptarea și instaurarea unei ordini noi, superioare celei anterioare. A. Boin și P. Hart (2003, 545) aduc În atenție dificultatea În care se găsesc liderii mondiali, naționali și organizaționali În elaborarea planurilor de management al crizelor. Dezvoltând aceeași idee, U. Beck (1992) observa că trăim Într-o societate a riscului În care preocuparea pentru siguranța personală, securitate și bine colectiv au ajuns În topul agendei politice și sociale. Societatea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
stări de criză, modalități de răspuns pentru a diminua consecințele și riscurile, analiza și evaluarea post criză a eficienței cu care s-a acționat. Prin analizarea și acumularea experienței trecute criza se transformă Într-o formă a procesului de Învățare organizațională. T.C. Pauchant și I.I. Mitroff (2002, 68) delimitează, de asemenea, ca strategii de abordare a crizelor Învățarea și schimbarea profundă. Organizațiile trebuie să dedice atenție deosebită și indicatorilor nonfinanciari legați de sănătate, siguranță, nevoi ale resursei umane, impact global. 5
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
trebuie plasată analiza „sistemului social”, care, în viziunea sociologului amercian, nu este nici statul, nici societatea națională, ci „sistemul mondial”. Adoptând ca unitate de analiză sistemul mondial, Wallerstein conchide că „statele suverane” trebuie văzute doar ca un tip de „structură organizațională”, între altele, în cadrul acestui „unic sistem social”. Sociologia epocală a sistemului mondial decupează patru „epoci majore” ale „sistemului mondial modern”, faze de dezvoltare a sistemului la scară globală: a) „originile și condițiile timpurii ale sistemului mondial, încă numai un sistem
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
faptul că, în prezent, tranzițiile postcomuniste sunt privite ca succese sau eșecuri ale capitalismului, și nu ale renunțării la socialism. Dintre cei trei factori care, potențial, diferențiază societățile dezvoltate și cele nedezvoltate (Stiglitz, 2001) - informația, cunoașterea și capitalul social și organizațional -, nici unul nu este strict legat de postcomunism. Iată-ne în situația lui Monsieur Jourdain, care a aflat că vorbește în proză fără să o știe. Prea preocupați să luptăm împotriva comunismului, am ajuns în capitalism fără să fim conștienți de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
aparținând categoriilor cu un status socioeconomic înalt. Dincolo de impactul direct al disponibilității mai mari de timp și de bani, Brady, Verba și Schlozman (1995) au arătat că statusul social corelează cu „competențe civice”, care se referă la capacități comunicaționale și organizaționale acumulate de-a lungul vieții și care pot fi transferate între domenii diverse. Cei trei au arătat că aceste competențe sunt acumulate prin activitatea în biserici, organizații voluntare și la locurile de muncă, domenii care nu sunt, cu excepția bisericilor, indiferente
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
membrii claselor nevoiașe au putut urca în ierarhia socială, iar șansele dobândirii unui status înalt au fost, în cel mai bun caz, egalizate. Resurse Principala diferență dintre lideri, activiști și membrii pasivi se referă la conținutul, lungimea și statusul biografiilor organizaționale. Majoritatea liderilor au fost membri ai Partidului Comunist Român și au deținut funcții de conducere în cadrul Uniunii Tineretului Comunist, în timp ce membrii activi au fost doar membri ai UTC, iar cei pasivi nu au ajuns nici măcar în această organizație. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost membri ai Partidului Comunist Român și au deținut funcții de conducere în cadrul Uniunii Tineretului Comunist, în timp ce membrii activi au fost doar membri ai UTC, iar cei pasivi nu au ajuns nici măcar în această organizație. Pentru a înțelege impactul apartenenței organizaționale din perioada comunistă asupra disponibilității actuale pentru acțiune comunitară, este necesar să investigăm peisajul organizațional comunist. Așa-zisele organizații voluntare care au funcționat de la începutul anilor ’50 până la sfârșitul anilor ’80, incluzând mase mari de oameni - Organizația Pionierilor, UTC, PCR
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Comunist, în timp ce membrii activi au fost doar membri ai UTC, iar cei pasivi nu au ajuns nici măcar în această organizație. Pentru a înțelege impactul apartenenței organizaționale din perioada comunistă asupra disponibilității actuale pentru acțiune comunitară, este necesar să investigăm peisajul organizațional comunist. Așa-zisele organizații voluntare care au funcționat de la începutul anilor ’50 până la sfârșitul anilor ’80, incluzând mase mari de oameni - Organizația Pionierilor, UTC, PCR și sindicatele - au fost principalele canale instituționalizate folosite de administrația comunistă pentru controlul activismului social
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]