KorAP: Find »[drukola/base=percheziție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...369 370 371 ...414 >

10,334 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297

că doar nu o mânca așa, că aia îi otrăvitoare... Și seara ne dau oarece zamă... și el ce o făcut? O tăiet cucuta cu coada de la lingură, că aia era și lingură și cuțit, și dacă ne prindea la percheziție ne-o lua, să nu îi omorâm. Și taie ăsta cucuta și o pune în ciorbă, o opărăște, pune puțină sare, și o mănâncă toată... Păi să văd eu că asta nu merge până la infinit... C-asta trebuie să-și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
seara acelei zilei eram acasă cu soția și cu copiii, o fetiță de 7 ani și un copil de 3-4 luni. Pe la orele 10-11 au intrat intempestiv în casă peste noi niște ofițeri de Securitate care au început să facă percheziție, arătându-mi un ordin în acest sens... Au găsit o busolă militară și o hartă militară a Văii Oltului. Asta și căutau de fapt... Imediat am fost arestat și trimis la Pitești. Dar pentru ce motiv v-au arestat? În

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
arestat din nou. De data aceasta cum s-a întâmplat? Era seara, încă nu ne culcasem, și a venit peste noi comandantul raionului de Securitate, căpitanu’ [Gheorghe] Andreescu, care a ajuns ulterior general... Acesta mi-a prezentat un mandat de percheziție și mi-a spus să nu fac nimic deoarece casa era înconjurată de securiști. Am fost arestat și adus la raionul de Miliție din Râmnicu Vâlcea. Și acolo am întrebat: Bine, domnule, care e motivul arestării? Am fost ținut toată

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
și o cărpuliță din asta, și a făcut pe ea pătrățele de șah. Și din miezul ăla de pâine cu săpun, și cu vârful lingurii am modelat niște piese de șah cum nu fac ăștia la strung... Și la o percheziție au dat ăștia de ele: Cine le-a făcut mă? Eu. Du-te-n pizda mă-tii, că nu poți tu să faci așa ceva. Fac domnule! Ia vino încoace la bucătărie. Păi din ce faci? Păi din miez de pâine

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
terminarea anchetei ni s-a făcut un dosar de trimitere în judecată și în noaptea de 10 spre 11 aprilie 1959 ne-au suit într-o dubă și ne-au adus la Râmnicu Vâlcea. Când am ajuns, ne-a făcut percheziție într-un în hol acolo, și a venit grefa și ne-a luat amprentele... Și grefieră la penitenciar era fata cu care trebuia să mă însor io prima dată. (zâmbește - n.n.) Și ea a venit și ne-a luat amprentele

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
nici o afacere. După ce s-a terminat această verificare, revizia de fond, într-o zi ne-a suit într-un camion descoperit și ne-a dus la vechea pușcărie din Pitești. Colibașu’ de-acuma nu era făcut... Acolo ne-a făcut percheziție, ne-a dezbrăcat... La Pitești nu v-au mai făcut anchetă? Nu v-au mai bătut? Nu. Nu ne-a mai făcut nici o anchetă, nimic. Ne-a băgat în camera 8. Acolo am mai găsit un singur băiat, fost militar

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
trezit în Jilava. Acolo porțile ălea erau sinistre... urluiau, acționate electric... Ne-a încolonat și a apărut un gardian, sau șef de serviciu de-acolo, un plutoner, un țâgan, Iamandi. Poate ați auzit de el... E, ăsta ne-a făcut percheziția. (râde - n.n.) Eu, pentru că îi lăsasem hainele lu’ sârbu ăla de la Pitești, am fost transferat îmbrăcat în hainele pușcăriei. ăilanți era îmbrăcați în hainele lor. Și eu îmi lăsasem și mustăți... Aveam o mustață răsucită așa, și dădeam impresia că

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
era îmbrăcați în hainele lor. Și eu îmi lăsasem și mustăți... Aveam o mustață răsucită așa, și dădeam impresia că sunt pușcăriaș vechi, dân ăi trecuți prin multe... Care au fost condițiile din Jilava? Aici ne-au făcut la început percheziție... Unii spuneau că să bate în Jilava, dar Dincă, cel care ne turnase în Pitești, spunea că nu, nu-i adevărat, că mințim. Și avea un tic nervos... făcea mereu din cap așa (o mișcare rapidă și scurtă a capului

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
d-aia râd... Zice: Bă, termină că te iau și pe tine acum! Da’ n-am luat bătaie și cred c-am fost singuru’ care-am scăpat nebătut din lotu’ ăla... Eram vreo 80 de inși... După ce s-a făcut percheziție, eu am rămas ultimu’ că ne striga în ordine alfabetică. Io cu V... Veleanu, am fost ultimu’ la percheziție... Aveam o sarsana, că așa îi zâcea... o trăistuță făcută dintr-o față de pernă, unde îmi țineam ce lucruri ma’ aveam

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
cred c-am fost singuru’ care-am scăpat nebătut din lotu’ ăla... Eram vreo 80 de inși... După ce s-a făcut percheziție, eu am rămas ultimu’ că ne striga în ordine alfabetică. Io cu V... Veleanu, am fost ultimu’ la percheziție... Aveam o sarsana, că așa îi zâcea... o trăistuță făcută dintr-o față de pernă, unde îmi țineam ce lucruri ma’ aveam acolo... (râde - n.n.) Și cân’ ne-a dus pe Reduit, acolo a’ apărut doi sergenți majori, băieți tineri, așa cum

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
au venit un pluton de militari, c-un maior, cu căpitani... M-au legat cu mâinile la spate și m-au dus la colonie. Cu caii te-mpingeau, cu câinii erau pe lângă tine... vai de lume. Și mi-a’ făcut percheziție și prin gură... și... iertați-mi expresia, prin părțile celelante... și m-au băgat la izolare. M-a chemat a doua zi țâganu’, fieraru’ coloniei și m-a băgat la lanțuri și cu mâinile legate la spate... Altădată, eram la

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
mă-mpingea cu calu’, și cădeam cu gura în țărână, în pietrișu’ ăla... Mă ridicau cu câinii la spatele meu... Și așa m-au adus până-n colonie. Și când am ajuns, personal Troacă ăsta, era locotenent-major atunci, mi-a făcut percheziție, mi-a dat și o țâră de bătaie, și m-a băgat la izolare 14 zâle... După care am ieșit iar la muncă. Ion Troacă e acum locotenent-colonel și stă aici, în Vâlcea, în Ostroveni, și de câte ori mă-ntâlnesc cu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
acuma la Tătăranu... Un golan ce n-ai văzut pe fața pământului... Și avea o palmă mare... dacă îți dădea o palmă... dormeai două zile. Te bătea de te usca. Golanu’ ăla s-a întâmplat că era la poartă la percheziție. Și știa, tu de Vrancea, tu de Vrancea, na, dacă era de-acolo... Și ne-a făcut percheziție, ne-a făcut toate cele, și ne-a dat drumu’... ne-a dus la centru, la Luciu-Georgeni (sic!), și de acolo până la

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
îți dădea o palmă... dormeai două zile. Te bătea de te usca. Golanu’ ăla s-a întâmplat că era la poartă la percheziție. Și știa, tu de Vrancea, tu de Vrancea, na, dacă era de-acolo... Și ne-a făcut percheziție, ne-a făcut toate cele, și ne-a dat drumu’... ne-a dus la centru, la Luciu-Georgeni (sic!), și de acolo până la Țăndărei! Cum au reacționat cei de acasă când v-au văzut? Acasă s-a svonit că vin... O

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729

am fost în Bulgaria la documentare științifică în 1983. În realitate, ar fi trebuit într-adevăr să merg în cadrul unui schimb între academiile de științe sociale dintre cele două țări, dar în luna mai a acelui an au avut loc perchezițiile și interogatoriile Securității care i-au vizat pe unii dintre membrii "grupului" ieșean, așa că nici măcar în Bulgaria nu am mai avut voie. Primul meu pașaport a fost eliberat în 1986, după mai multe tentative eșuate, în urma unui memoriu adresat "tovarășului

[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
frontierelor "grupului": cine a fost și cine nu "membru"? Deschiderea unui dosar și atribuirea unui nume comun (CAMELEONII) de către Securitate s-a petrecut probabil în jurul anului 1983 când, la 18 mai și în zilele următoare, au avut loc mai multe percheziții ale Securității la domiciliile unor tineri scriitori ieșeni, care nu aflaseră încă, atunci, că formează un "grup". Evenimentul a fost redat în mai multe rânduri, fiind și comemorat în cele două numere succesive ale revistei Timpul (mai și iunie 2003

[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
Bourdieu, în care îi prezentam și un proiect de cercetare în sociologia literaturii și a intelectualilor. Neavând aceeași încărcătură politică directă și beneficiind de o diferență de statut (cercetător în științe sociale, membru de partid), nu am avut parte de percheziție, ci doar de interogatoriu, o zi mai târziu (19 mai 1983). Mi-amintesc că surprinderea a fost destul de mare atunci și una dintre presupuneri era că Securitatea montase operațiunea în replică la o înscenare petrecută cu un an în urmă

[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
făceau parte existau și relații de solidaritate, dar și de rivalitate. Acestea au dus la emergența grupurilor (cred că pluralul e preferabil) și la reconfigurarea acestora, urmărind obiective comune - recunoașterea individuală și colectivă. Șocul cu efecte pe termen lung al perchezițiilor și interogatoriilor din mai 1983 a produs atunci rupturi biografice și relaționale, în jurul "nostru" s-a făcut o vreme un gol, iar în interior au apărut suspiciunile: toarnă cineva? De ce unii au fost percheziționați și alții doar interogați? În mod

[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438

patru la cinci ani (măsură care ar fi trebuit să întărească puterile Primului-ministru în exercițiu și candidat la Președinție, Adrian Năstase), restrângerea acordării imunității parlamentare (prin instituirea posibilității de începere a urmăririi penale fără ridicarea imunității parlamentare, dar păstrând totuși percheziția, punerea sub acuzație și arestarea sub auspiciile acestei imunități) sau democratizarea și resposanbilizarea Consiliului Superior al Magistraturii, măsuri mult mai importante, au fost puse într-un plan secundar al "dezbaterii". Foarte slăbită după alegerile din 2000, opoziția formată din Partidul

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
în care acest domeniu de abilitare constituțională este mult prea vast, se poate aprecia că garanțiile date de legea fundamentală tind să încalce principiul egalității în fața legii. Actuala reglementare constituțională instituie o formă de autorizare prin votul Camerelor în ipoteza percheziției, reținerii, arestării membrilor lor. O reglementare viitoare a instituției imunității parlamentare ar putea elimina această prevedere, obligând instituțiile abilitate care realizează actele procesual-penale doar să notifice Camerele în legătură cu măsurile dispuse asupra membrilor lor. În acest mod, cerința de transparență ar

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
fost doar la un singur pas de renașterea unui stat polițienesc. Ce altă instituție s-ar mai fi putut opune în mod legitim împotriva încă unei ordonanțe de urgență, la fel de rapid adoptate, care să fi prevăzut controlul vieții private și perchezițiile la domiciliu, limitarea exprimării libere a opiniilor, inclusiv în mass-media, confiscarea proprietății sau arestarea tuturor celor care ar fi criticat sau s-ar fi opus inițiativelor guvernului și ale majorității legislative? N-ar fi fost atunci aceste măsuri legitime, de vreme ce

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
importanța sarcinilor îndeplinite este esențială pentru un sistem judiciar penal, eficient și just. 22. Un organism de experți precum Consiliul Procurorilor poate juca un rol important în stabilirea programelor de pregătire profesională. 23. Acțiunile procurorilor care afectează drepturile omului, precum percheziția sau arestarea, trebuie să rămână sub controlul judecătorilor. 24. În unele state, o "înclinație spre urmărire" face ca astfel de cereri din partea procurorilor sa fie admise aproape automat. Acesta constituie un pericol nu numai pentru drepturile persoanelor în cauză, dar

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857

și indicatiiie lui Stalin; manualele de literaturi sau istorie, rescrise în conformitate cu ideologia stalinista iar mării scriitori Români (un Alecsandri, Eminescu, Caragiale, Ion Barbu, Blaga) interziși, cărțile lor eliminate din toate bibliotecile; apar listele de autori și de cărți interzise, precum și perchezițiile la domiciliu, în urma simplului denunț că un cetățean avea acasă un volum de Eminescu sau Maiorescu. Percheziții soldate cu ani de închisoare, pentru deținere de literatură subversiva ori reacționara sau care ar face elogiul naționalismului și fascismului. Activiștii C.C. ai

[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
un Alecsandri, Eminescu, Caragiale, Ion Barbu, Blaga) interziși, cărțile lor eliminate din toate bibliotecile; apar listele de autori și de cărți interzise, precum și perchezițiile la domiciliu, în urma simplului denunț că un cetățean avea acasă un volum de Eminescu sau Maiorescu. Percheziții soldate cu ani de închisoare, pentru deținere de literatură subversiva ori reacționara sau care ar face elogiul naționalismului și fascismului. Activiștii C.C. ai U.T.M., umăr la umăr cu "tovărășii din Interne", organizează adevărate razii prin școli, licee și facultăți

[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
Bratislava, care ar fi trebuit să-l predea la Munchen. Din nenorocire pentru traficanți, cargoul a sosit la Constantă pe 3 septembrie, după ce autoritățile portuare descoperiseră cele 4,4 tone de ceai, amintite mai sus, ceea ce a antrenat și o percheziție pe cargoul în cauză. Ofițerii din port, care au ținut să-și păstreze anonimatul, i-au mărturisit corespondentului OGD că: Oricum cantități mult mai importante și mai bine protejate au tranzitat prin portul Constantă". Protejate de cine? Nu este greu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]