10,251 matches
-
creșterea și educația în cadrul familiei, apoi a venit vremea învățării în școli de tot felul, teoretice și practice, vremea cunoașterii marilor valori universale, vremea întemeierii unei familii, a creșterii și îngrijirii copiilor, vremea transmiterii către acești copii cu iubire, cu răbdare și cu dăruire, a tuturor cunoștințelor și înțelepciunilor dobândite de noi în întreaga noastră viață, astfel ca ciclul normal și sfânt al vieții să continue. Prin această transmitere, părinții vor continua să trăiască prin copiii lor și acest mod de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
activitate revoluționară violentă. Liderii au propus în schimb căi legale de acțiune. Ei au întocmit petiții adresate guvernului și au alcătuit delegații în fruntea cărora au fost numiți episcopi. La sfîrșitul adunării, episcopii au sfătuit mulțimea adunată acolo să aibă răbdare și să aștepte reacția guvernului. Inițiativa românilor nu va avea rezultatele scontate. Șaguna a sosit la Viena în iunie, cînd curtea avea o poziție foarte slabă. În cadrul acțiunii întreprinse chiar înainte ca Șaguna să fie primit, temîndu-se de opoziția maghiară
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
aproape de îngerași și nu cădeam pradă unor tentații în câmpul nostru vizual. Totul se finaliza cu semnul crucii, la noi cei mici trebuia să ne poarte mânuțele așa cum se cuvenea și cum cerea rânduiala creștină, dar o făcea cu atâta răbdare, evlavie și responsabilitate încât, uneori replica: Mae, faci crucea mare să-ți ungă corpul și ține ți minte, crucea și semnul său creștin ne-au ținut în viață; oriunde ne-am duce, de oriunde am veni, prin cruce putem izbândi
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
amestecată”. Mamă, nu mai înțeleg nimic, cum vine asta, „amestecată”? Draga mamii, uită-te la ea și spune-mi, e copilul vinovat că are sângele nostru amestecat ? Până și Maria țiganca a alăptat-o și i-a purtat noroc. Ai răbdare, fii mai împăciuitoare și Dumnezeu îți va arăta calea. Bunica grăia frumos, cuvintele sale erau meșteșugite simplu, dar întotdeauna creau motivația necesară de-a articula comportamente și atitudini pacifiste. Și mare adevăr a spus bunica Floarea atunci. Cu Maria țiganca
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
care era prevăzut cu două obloane ușor vălurite ce puteau fi închise atunci când copilul dormea. Lateral erau două geamuri mici prin care puteai vizualiza mișcările acestuia. Doar că ochișorii mei de copil aveau un oarece neastâmpăr și adesea îmi pierdeam răbdarea urmărindu-l pe Adi cum doarme, cum respiră, cum mă privește. Lăsam landoul preț de câteva minute și ieșeam la stradă unde mă întâlneam cu colegii de joacă. Niciodată nu am stat prea mult și era ceva lăuntric care-mi
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
mine, am atâtea treburi, mă joc toată ziua și nu mănânc iaurt. Într-adevăr, nu prea consumam iaurt, dar ce știam noi atunci și la ce se putea raporta dialogul nostru ? Cu timpul am devenit și eu mai înțeleaptă, dobândisem răbdarea necesară în relația cu fratele meu, deși uneori aveam același clocot interior cu care mi se identificase copilăria aceea superbă. Cu Adi am avut o relație specială, probabil întreținută și de faptul că era opusul meu, completându ne foarte bine
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
însă altceva, extrem de răbdător, mi s-a părut că are ceva din rafinamentul unui psihanalist, care știa de fiecare dată să acceseze acele pârghii lăuntrice și să ajungă la cerințele tale, poate mai ușor la inima ta. Mama nu avea răbdarea necesară, deși ne oferea tot confortul, însă tata era un artizan în a lucra cu oamenii, chiar și cu copiii. Când își făcea apariția pe stradă, de regulă circula pe bicicleta sa, era înconjurat de copii, se oprea și permanent
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
în felul acesta aspecte ce țineau de atenție, distributivitate, selecție, asociere etc. Pe toată durata audiției, frate-meu aproape că nu se mișca, era un „cocoloș” de implicare, atenție și extrem de responsabil la cerințele tatii. Eu însă nu prea aveam răbdare și tata îmi cunoștea foarte bine neastâmpărul prin suita de elemente non-verbale cu care se obișnuise, dar pe care încerca să mi le direcționeze în mod constructiv și în beneficiul meu educațional. Îmi frecam episodic mânuțele, treceam apoi la picioare
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
profesor doctor în filozofie, în prezent implicat într-un studiu de cercetare universitară la „Oxford University”. Este printre altele și un mod operațional, extrem de eficient și benefic în exersarea limbii engleze, mai cu seamă că Brian își găsește resursele și răbdarea necesare să întrețină un dialog permisiv vârstei fiului nostru. Plecarea mea la facultate în toamna aceea blândă și călduță a unui septembrie generos a închis pe undeva câteva canale de socializare, dar a deschis unele noi, complet noi, ce-au
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
tonic, o doamnă în prezența căreia am reușit să-mi controlez temerile. Într-o discuție recentă cu doamna doctor am convenit că natura potențialului meu intrinsec face să mă aliniez, mai degrabă, acelor pacienți graduali a căror temeri călesc uneori răbdarea medicului stomatolog. Așadar, indicele de personalitate în cazul doamnei doctor, răbdarea. Am construit acest puzzle din piesele sufletului meu, le-am potrivit așa cum numai bunul Dumnezeu m-a ajutat s-o fac, asamblând piesă cu piesă și urmărind cu grijă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
temerile. Într-o discuție recentă cu doamna doctor am convenit că natura potențialului meu intrinsec face să mă aliniez, mai degrabă, acelor pacienți graduali a căror temeri călesc uneori răbdarea medicului stomatolog. Așadar, indicele de personalitate în cazul doamnei doctor, răbdarea. Am construit acest puzzle din piesele sufletului meu, le-am potrivit așa cum numai bunul Dumnezeu m-a ajutat s-o fac, asamblând piesă cu piesă și urmărind cu grijă linia de contur, deoarece fiecare dintre noi își are propriul spațiu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
ajuns acasă nu mai conteneam să-i spun bunicii Odi ce-am văzut, ce mi-a plăcut, dar mai cu seamă c-aș vrea să merg în Munții Măcinului. Mama mi-a făcut o promisiune. Mi-a spus să am răbdare, să mai cresc și vom merge într-una din verile noastre brăilene, în zona Măcinului. Când am făcut-o eram cu mult mai mare și treceam în clasa a VI-a. Probabil mama gândise pe îndelete că doar odată cu vârsta
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
cu fotografii demodate și deco lorate după treizeci și cinci de ani, legate toate (de nevastă-mea) cu o lată fundă neagră, dimpreună cu flori câmpenești și un pumn de țărână, strânse În propriul ei voal lung de pe plajă. Cine va avea răbdarea să le răsfoiască, aceste file Înflăcărate și desuet romantice? Le-am destinat focului, În lipsa analistului sau psihanalistului sensibilității noastre decadente, drojdie a sfârșitului de veac al XIX-lea. Despre cealaltă, ivită pe lume iarăși la mare și iarăși fiică a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
elită selecționată atât prin buna lor creștere de acasă, prin bunul lor simț nativ, practic și gospodăresc, cum și prin studiu și eforturi personale, În dorința lor firească de a se sălta din colo de ceea ce au putut realiza, cu răbdare de secole, părinții și strămoșii. ...și mai zăresc În fiecare zi și seară, la cârciuma lui Vrancu din colț, pe un fost ministru al țării la Londra, varaiarna abia târându-și picioarele impotente În cipici, cu „melonul“ peste urechi și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
al poposirii noastre aci, paznicul Înaripat al virtuților și al inocenței? și unde fu uitată, ca pe naiba, acea pavăză fricoasă și Înțeleaptă care să reziste relelor Îndemnuri și ispite? și apoi, când să mai fi avut timp și de unde răbdarea și as tâmpărul cuminte, abia intrați aici, ca să deliberăm și să ne aplicăm, gospodărește, la amănuntul plicticos al dezbrăcatului de bluza cu nasturii ei prea mult Înșiruiți, de fusta cu copcile ei prea mult capsate, de cămașa cu anexele ei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
stâng al caprei, iar pentru jucătorul stângaci din soalba piciorului drept, se confecționa de către adevărați artizani ai genului „ichiul“ - spaima soalbelor și a mielelor la jocul de arșice - umplut În scobitura lui cu plumb topit șlefuit, patinat și lustruit cu răbdare și meșteșug mare pe marginea de bazalt a trotuarului, până ce căpăta silueta lune coasă și insinuantă a unui mic proiectil cu efecte percutante; Învârtit la joc, până ce-și lua vânt, Între degetul cel mare și cel arătător, ochit și lansat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
România în al Doilea Război Mondial. În anii 1930, când societatea românească trăia un moment fast din multe puncte de vedere, mai multe doamne au învățat arta pilotajului. Peste numai câțiva ani când, așa cum știm "timpul nu a mai avut răbdare", ele au fost chemate să se perfecționeze și să se constituie în membrele unei escadrile în vederea unui război care nu a întârziat din păcate. Aceasta a fost Escadrila Albă cu misiuni pe avioane sanitare în timpul celui de-al Doilea Război
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
am intrat în magazia observator, dar spre ghinionul nostru prin curte se foiau cam prea mult cei care supravegheau intrările. Ne fiind condiții bune, am stat peste o oră in condiții vitrege, ghemuiți printre vechiturile din magazie. Spectacolul începuse și răbdarea noastră era pe sfârșite. La un moment dat, nu am mai auzit pe nimeni mișcânduse prin curte și unul dintre noi și-a luat inima în dinți și a ieșit din vizuină, pentru a intra în sală. Cred că era
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
Mă grăbesc spre înger, nerăbdător să-i povestesc ce-am pățit și să-i cer ajutorul. Lazarus e în apropiere, împreună cu Truman. Parcă mă așteptau. Le istorisesc șocat, nemainimerind cuvintele, ce grozăvie mi se întâmplase. Ei mă ascultă cu o răbdare îngerească și nu dau impresia că le-aș destăinui ceva ce nu știau deja. Când termin, Lazarus rostește calm: -E firesc ceea ce s-a petrecut. Te îndepărtezi din ce în ce mai mult de lumea din care ai plecat, ea emite semnale din ce în ce mai slabe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
sunt uimiți și dezamăgiți, căci nu găsesc nimic scris înăuntrul cărții; în fine, doar puțini, puțini dintre străini ajung să descopere slove cu înțeles în cartea ciudată. Acestei îndeletniciri Lazarus îi rezervă câteva ceasuri în fiecare zi: cu o îngerească răbdare el îi întâmpină pe toți peregrinii doritori să pătrundă taina cărții pecetluite. Și neîncetat, pentru fiecare nou-venit, îngerul are întipărit pe obraz un zâmbet de o bunătate infinită. Culmea, nu obosește niciodată, iar zâmbetul său nu e un zâmbet fals
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
hohote de râs, ca și când tocmai ar fi asistat la o poantă, la o poznă foarte reușită, în care rolul caraghiosului l-aș fi jucat eu. Lazarus îmi ia din mâini cu blândețe cărticica pecetluită și îmi spune: -Învață să ai răbdare, Veniamin, n-a sosit încă ora, dar e aproape. Pregătește-te să citești curând cartea. Îmi dau lacrimile, de neputință și de rușine. Așa e, nu trebuia să mă grăbesc, trebuia să-l ascult pe bunul și înțeleptul Lazarus. Mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Dumnezeu a îngăduit să apere țara asta creștină, și chiar Europa. Bisericile noastre se roagă pentru fiul dumneavoastră în mod special, pentru că noi îl considerăm ca un martir pentru credință. Este un român care a îngăduit Dumnezeu să-și arate răbdarea acolo. Că românii încă rezistă acolo. Sigur e greu, e greu și pentru dânsul și pentru familie că sunt prigoniți. Sunteți o mamă de martir și bucuria va fi dincolo. Acum răbdare, rugăciune! Dacă bunul Dumnezeu a îngăduit să veniți
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
român care a îngăduit Dumnezeu să-și arate răbdarea acolo. Că românii încă rezistă acolo. Sigur e greu, e greu și pentru dânsul și pentru familie că sunt prigoniți. Sunteți o mamă de martir și bucuria va fi dincolo. Acum răbdare, rugăciune! Dacă bunul Dumnezeu a îngăduit să veniți până la Putna, rugați-vă la Sfântul ștefan. Nu deznădăjduiți, Dumnezeu pe cine iubește îl încearcă. Pe fiul dumneavoastră l-a ales Dumnezeu acolo din neamul nostru și sigur mai sunt și alții
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Sfântul ștefan. Nu deznădăjduiți, Dumnezeu pe cine iubește îl încearcă. Pe fiul dumneavoastră l-a ales Dumnezeu acolo din neamul nostru și sigur mai sunt și alții pe lângă el, cunoscuți și necunoscuți, ca să-i întărească pe românii de dincolo în răbdare și în a apăra neamul românesc de acolo, care a fost asuprit. Dacă el moare, pentru poporul român va fi. Dar nu moare, pentru că Dumnezeu nu îngăduie asta. îl ține, îl ține, ca să ne arate nouă că puterea lui Hristos
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
le uit... Dar de acuma le uit. Tot, de dinainte mi-au rămas în minte. Apoi cu aspirantura (formă de învățământ universitar, n.n.). Lucra el în Chișinău când l-au arestat. Casa lor era la Tiraspol. Nu mai am dragă răbdare. Ieri a fost bine de prășit......... îi greu , da ce să facem. Să ne dăm deadura?. Hristos a răbdat, trebue să rabd și eu” „Nici singurică nu vă puteți descurca. Munca e grea și va ajuns oboseala și supărarea”.......... Am
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]