11,500 matches
-
și este În realitate: solul are o valoare situată Între 26 și 31, iar apa Prutului mai puțin de 24 deși, de obicei, apa “bate” spre 28. Nu credeți, ca și mine, că această diferență e menită a stimula vindecarea rănii, adică Unirea? Dar, cineva a vrut, iar alții mai vor Încă, să rupă o bucată a unui popor și, mai mult, a vrut ca fiecare să Încerce a trăi ca organisme independente. Dar degeaba, pentru că atunci vom vorbi din nou
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Una peste alta, prin grăbirea repausului și Întârzierea trezirii, arborele Încorsetat În asfalt trăiește mai puțin, zilele lui, adică perioadele de vegetație, fiind mai scurte decât cele ale confraților săi liberi; poate de asta ei au mai multe scorburi, adică răni nevindecate. Ce să mai spun când același lucru, adică arămirea frunzelor, o văd la arbori dintre cei cu frunze mereu verzi? Și care, așa cum spuneam cu alt prilej, nu prea excelează În acțiunea reductivă asupra mediului, altfel spus care menajează
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
biocenozei. Este evident că nici unuia nu trebuie să-i fie prea apropiată strachina, adică mediul trebuie să fie egal depărtat din punct de vedere redox, pentru a evita prăbușirea echilibrului și implicit dispariția biocenozei. Și așa am pus degetul pe rană: acei poluanți informatici acționează la acest nivel, al reglării redox din cadrul biocenozei. Mai concret, cele două segmente se plasează, prin potențialul redox optim al fiecăruia, de o parte și alta a potențialului redox caracteristic biotopului, a solului ce adăpostește biocenoza
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
potrivită naturii copilului. Ideea era exprimată însă de un pedagog care nu nesocotea exigențele vieții sociale. 6 REORGANIZAREA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI ÎN PERIOADA INTERBELICĂ Îndată după încheierea celui mai distrugător război pe care-l cunoscuse omenirea pînă atunci, în timp ce popoarele își vindecau rănile și visau la o viață pașnică, statele își îndreptau atenția spre școală, cu un interes sporit față de perioada anterioară. Le obligau la această atitudine mai ales cerințele dezvoltării economiei distruse de război și adîncirea procesului de democratizare în cele mai multe țări
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cere sprijinul pe propriile merite, pentru a evita să se confrunte cu problema majorității națiunilor africane de a fi tratate cu la fel de multă suspiciune. Având în vedere tradiția în domeniul corupției și violenței a multor regimuri africane, și în special rana inflamată constând în răspunsul brutal al statului Zimbabwe la experiența sa colonială un răspuns care nu poate decât să afecteze credibilitatea africană în ochii donatorilor occidentali -, segmentarea Africii în scopul ajutoarelor, împrumuturilor, scutirilor de datorii și comerțului ar fi un
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
necesare pentru educație. Mulți spun că: și pe mine m-a bătut tata, și bine a făcut pentru că uiteașa, am ajuns om. A ajuns ca lozincă idea că „bătaia e ruptă din rai”. Suferința fizică trece, vânătăile se vindecă, dar rănile sufletești ale umilinței și adesea ale nedreptății, rămân ascunse în suflet ca niște cicatrice dureroase, pentru toată viața. În multe familii, un rol pozitiv important l-au avut însă bunicii. Cu toate că uneori sunt prea înclinați spre a face toate poftele
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
copiilor. Întrucât părinții au refuzat cu duritate introducerea obligatorie în școli a uniformelor școlare, care ar aduce sentimentul egalității între școlari, apare marea diferență a posibilităților financiare, lasă să se vadă marea prăpastie între bogați și săraci, și asta lasă răni adânci în sufletul copiilor. Copiii văd sau simt pe propria lor piele efectele corupției, ale necinstei care învinge dreptul și dreptatea, a haosului social, politic și administrativ. Mediile de informare și în special televiziunea, propagă doar filme și materiale care
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
jumătate de oră până să apară medicul. Îl observ cu câtă nerăbdare își privește ceasul la fiecare minut care trece. Între timp mă gândesc că n-ar fi rău să-i desfac bandajul și să văd despre ce este vorba. Rana nu părea a fi așa de gravă. În așteptarea medicului, mă decid să-i dezinfectez rana și mă lansez într-o mică conversație. Îl întreb cât de urgentă este întâlnirea pe care o are și dacă nu preferă să aștepte
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
fiecare minut care trece. Între timp mă gândesc că n-ar fi rău să-i desfac bandajul și să văd despre ce este vorba. Rana nu părea a fi așa de gravă. În așteptarea medicului, mă decid să-i dezinfectez rana și mă lansez într-o mică conversație. Îl întreb cât de urgentă este întâlnirea pe care o are și dacă nu preferă să aștepte sosirea medicului pentru tratarea rănii. Îmi răspunde că trebuie să meargă neapărat la casa de bătrâni
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
așa de gravă. În așteptarea medicului, mă decid să-i dezinfectez rana și mă lansez într-o mică conversație. Îl întreb cât de urgentă este întâlnirea pe care o are și dacă nu preferă să aștepte sosirea medicului pentru tratarea rănii. Îmi răspunde că trebuie să meargă neapărat la casa de bătrâni, așa cum face de ani buni, ca să ia micul dejun cu soția. Politicoasă, îl întreb de sănătatea soției. Senin, bătrânul domn îmi povestește că soția, bolnavă de Alzheimer, stă la
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
bătrânul domn îmi povestește că soția, bolnavă de Alzheimer, stă la casa de bătrâni de mai bine de 7 ani. Gândindu-mă că într-un moment de luciditate soția putea fi agitată de întârzierea lui, mă grăbesc să-i tratez rana, dar bătrânul îmi explică, cum că ea nu-și mai aduce aminte de 5 ani cine este el... Și-atunci îl întreb mirată: Și totuși, dvs. vă duceți zilnic ca să luați micul dejun împreună? Cu un surâs dulce și o
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
satisface deloc. Nu-i mai spune mare lucru. Spune o vorbă din Cenaclu sau a unchiului său, Marele Prozator, și o spune așa, ca și cum ar încerca să refacă o atmosferă, ca și cum îi pare rău că, spunând-o acum, a zgândărit răni vechi și urâte, cicatrizate de mântuială. Citează. Citatul ăla cândva a creat rumoare, a făcut carieră. Dar el îl spune cumva convins de inutilitatea de acum a gestului, de lipsa lui de ecou. Probabil drama lui a fost să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
băută cu rachiu de drojdie. Era, doară - cum scria pe firma lui cu cruce roșie, cu farfuria de alamă răscroită ca pentru bărbierit și cu ștergarul atârnat sub em blema „La briciul lui Cuza“ -, „subchirurg cu diplomă“, priceput adică la răni și bube, la scrânteli și la fântânele pentru lăsat sânge din tăietura cu briciul la braț, În care băga o boabă de năut; cum și la pusul lipitorilor și al ventuzelor „calificate“; și În afară de asta, chi tarist de forță, acompaniat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nioase, aptă pentru victoriile care trebuiau să vină. Priveam la ea pe ulița cea mare a Bacăului și nu-mi venea a crede ochilor mei umeziți. Cu Îndeletniciri băbești În aceste câteva luni și până În pri măvară, petrecute cu oblojitul rănilor războiului și ale retragerii, cu despăducherea, spălatul cu pucioasă și Întremarea oamenilor plini de păduchi, de râie sau anemiați de frigurile recurente și de tifosul exantematic, participarea mea la război aș putea spune că se Încheia fără sacrificii și fără
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
om obișnuit, pare un băiat de optsprezece-douăzeci de ani, seamănă ca două picături de apă cu fratele meu Victor, atâta doar că are aripi. Lazarus sau Victor Doi, cum l-am botezat eu instantaneu în sinea mea, explică simplu situația. Rana o să-i treacă, dacă o să stea în repaus câteva ceasuri, îi e de-ajuns. E venit din cer, misiunea lui e să aducă și să păzească o cărticică numită cartea vieții, cartea vie sau cărticica pecetluită; mulți doresc să pună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
din păcate, un caz izolat. Copiii Basarabiei Române au sunat clopoțelul Trezirii, aici în Țară. Să-l auzim, altfel nici Dumnezeu nu ne va ierta. Constantin Chirilă ( „Literatura și Arta”, Chișinău, 2 iunie 2005) BUCOVINA Mă doare Bucovina ca o rană ce nu se mai tămăduie de-un veac, și munții ei mă dor ca o dojană: munți cine are nu mai e sărac. și Prutul, râul cel mai trist din lume, atuncea când ajunge-n Cernăuți, e-atât de mult
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
s-a luat. Visez de pe acum să plec la anul în Bucovina zărilor cărunte: să stăm cu Zegrea și cu Tărâțeanu în jurul unui foc pe-un vârf de munte. și să bocim de stârpea românească a locurilor astea ca o rană— eu, mut, în limba mea moldovenească, ei, mulți, în în limba lor bucovineană. Ne întâlnim ades. Dar când e-n toi o nuntă sau vreo sfântă sărbătoare— simțim cum curge Prutul între noi și sârma cea ghimpată cum tresare. Nu
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
cel din slove și Domnul, cel ce umblă pre pământ, în lume mai sunt două Moldove și două Bucovine cât mai sânt. Bogat e cine are o poiană, Munți cine are nu mai e sărac. ...Mă doare Bucovina ca o rană, și nu se mai tămăduie de-un veac. Doamne, când ceasul cel din urmă-mi vei suna, fă-mă, pe plai, un fag de rouri ud, ca vânturile când mă vor zvânta de pe un deal, pe toată, s-o aud
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
de un nisip fin, și - zdrang!: cea mai urîtă căzătură din toată călătoria. Alberto a scăpat nevătămat, dar piciorul meu a fost prins sub cilindru și ars, lăsîndu-mi un semn de bună purtare dezagreabil, care a durat destulă vreme, fiindcă rana nu se mai vindeca. O ploaie torențială ne-a obligat să ne căutăm adăpost la o fermă, dar pînă să ajungem acolo a trebuit să urcăm cam 300 de metri pe o cărare Înnămolită, așa că ne-am mai trezit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
pîine. Chuquicamata e, În esență, un imens munte de cupru, cu terase de 20 de metri Înălțime tăiate În versanții săi enormi, de unde minereul extras se transportă ușor pe calea ferată. Formația unică a filoanelor arată că extracția e o rană deschisă, care permite exploatarea pe scară largă a corpului de minereu, ce conține un procent de cupru la tonă. În fiecare dimineață, muntele e dinamitat și niște excavatoare enorme Încarcă materialul În vagoane de tren, care Îl duc la concasor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
cumpărături. Acești deportați erau serviți de oamenii cu suflet bun din Fundata care se ofereau benevol să le aducă de la magazin cele necesare. Pr. Anton Bișoc a încetat din viață aici la Fundata, în ziua de 15 iulie 1960 din cauza rănilor, durerilor și a traumatismelor cauzate în închisorile de la Aiud și Gherla. Liturghia înmormântării a fost celebrată de Pr. Mihai Dămoc în căsuța în care a locuit cel mort, iar înmormântarea a avut loc în cimitirul din Fundata, la care au
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Pe cer cu stele, soare, lună Găsește frate, soră bună ... Deviza lui: “Pace și Bine” Vrea să o știe-ntreaga lume Că îi e visul. Din Memorialul “Durerii” 1997 O cruntă povară Apasă pe țară... Cumplită durere ...Fără sfârșire... O rană deschisă De-o flamă aprinsă... Cnut de lovire Făr de sfârșire... Călcat în picioare... Doamne, cât mă doare!? Cine mă-nțelege Cel fără de lege?! Zac în strai vărgat Pe-un prichici culcat... ...Straie princiare În penitenciare... În castron cu zoaie
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Brigita: «Cruzimea dușmanilor Fiului meu n-a fost îndestulată cu moartea lui. Au fost neomenoși și cu cadravrul lui, străpungându-i cu o suliță coasta dreaptă până la cea stângă, despicându-i inima în două. Sulița se umplu de sânge. Această rană a fost pentru mine o săgeată de foc care îmi străpunse inima dintr-o parte în alta și a fost o minune că eu în acel moment nu am murit de durere. Iată, Brigita, cât a suferit din dragoste către
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
și tine-nflăcărat Pe Cristos, Om-Dumnezeul Pentru noi crucificat!? Cum ai vrut cu El asemenni Umilit, sărac să fii! Bine și virtuți să sameni Și să naști atâția fii! Pe Alvernia schimbată În Golgota, Răsărit, Pe-a lui cruce-n răni și sânge Domnul tău te-a răstignit! De atunci întreaga fire Te-a-nsoțit în imn și cânt: Oameni, păsări, animale Îl slăvesc pe Cel Preasfânt! Bun părinte, vino iară Cu seraficul tău duh, Să răsune Pace, Bine! Pe pământ și în
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
de 15 septembrie are loc fenomenul -astăzi numit - stigmatizare. O flacără venind de sus se apropie de Francisc; el deslușește în ea conturul precis al lui Isus Răstignit căruia îi dăruiește încă o dată întreaga lui viață și ființă; deodată din rănile mâinilor, ale picioarelor și a coastei pornesc raze ce se îndreaptă spre mâinile, picioarele și coasta lui Francisc care intră într-un abis de durere și bucurie; când revine la realitatea concretă și palpabilă observă că mâinile, picioarele și coasta
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]