10,187 matches
-
ei mai pe îndelete. C. I.: Dar când intrați în celulă nu căutați printre deținuți pe cineva cunoscut, spre exemplu din zona Murgeniului, a Bârladului, de la Iași? S. Ț.: Nu! Nu aveai când să ai vreun moment de gândire și reflecție în care să-ți spui "ia să vedem dacă nu este vreun cunoscut de-al meu pe aici!" Doar dacă te întâlneai față în față din întâmplare. În momentul în care erai scos dintr-o viața normală și băgat acolo
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cursul primar, ajuns pe la 1884 la catedra de istoria antică a Universității ieșene, Petru Rășcanu (+ 1913), într-un curs „Istorie a învățământului secundar", cercetând episodul desființării școlilor naționale sub Mihai Sturza în Moldova și Gh. Bibescu în Muntenia, făcea minunate reflecții de ordin psihologic și memoriabil: .Domnitorii au voit anume să desființeze școlile pentru ca, pe de o parte, să scape de opoziția din partea celor de jos, care zilnic creștea, iar pe de alta să atragă în partea lor pe boierii mari
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
comunistă acest subiect fiind practic inexistent), în doar câteva studii și articole punctuale realizate de clerici catolici, în care s-a insistat pe latura teologică a problemei; aici, cercetarea nu are un caracter științific; sunt mai degrabă eseuri, ce conțin reflecții asupra temei în cauză (aceste materiale sunt utile totuși pentru a demonstra substratul teologic al subiectului)7. În statele catolice din Occident (Spania, Italia, Franța, Germania, Austria etc.) există o bibliografie însemnată pe această temă, circumscrisă celor două mari direcții
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolică era obligată să treacă printr-o cenzură bisericească, pentru a evita unele puncte de vedere legate de temele religioase care nu erau în concordanță cu poziția și viziunea Bisericii. Ca și în alte domenii, erau necesare: un studiu serios, reflecție, o doctrină solidă și precizie în limbaj, adică existența unui profesionalism 77. Existau ziare considerate "anticatolice", care de fapt nu erau eretice, ambigue sau opuse credinței, ci emiteau opinii în legătură cu aspecte în privința cărora Biserica nu a manifestat o anumită poziție
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1988. Almuina Fernandez, C., "La prensa periodica en Revolucion y restauracion (1868-1931)", en Historia general de Espana y America, XVI-2, Rialp, Madrid, 1992. Anania, Valeriu, Pro memoria. Acțiunea catolicismului în România interbelică, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2005. Anderson, Benedict, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000. Andres-Gallego, J., Pazos, A.M., La Iglesia en la Espana contemporanea, 1800-1936, Encuentro, Madrid, 1999. Anton, Mioara, Propagandă și război. Campania din Est 1941-1944, Editura Tritonic, București, 2007. Arhip, Odette, Teoria argumentării
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 "Inter Mirifica", în Conciliul Ecumenic Vatican II Constituții, decrete, declarații, traducerea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, București, 1990, p. 39. 2 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000, p. 39. 3 Idem, op. cit., pp. 14-23. 4 Teorie opusă celei susținute de protestanți, care afirmau că Biserica era un collegium în interiorul statului (P. Granfield, "Nascita e declino della societas perfecta
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a presei, volumul I, anul I, Arad, 2008, pp. 9-22. 20 Silvia Grosu, "Valențele presei clericale din Basarabia (1918-1940)", în Studii și cercetări de istorie a presei, volumul II, anul II, Iași, 2009, p. 86. 21 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, traducere de Roxana Olteanu și Ioana Petrache, Editura Integral, București, 2000, pp. 7-49. 22 Mijloacele de comunicare în general presa și literatura în special devin și creează un spațiu al solidarității. Începând cu perioada modernă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1/1919, 3/1929, 2/1938, 7/1940, 4/1942, 3/1943. 800 Viața, nr. 2, 1913, p. 20. 801 Aurora franciscană, nr. 5-6, 1938, p. 18. 802 Ibidem, p. 19. 803 Idem, p. 20. 804 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, traducere de Roxana Oltean și Ioana Petrache, Editura Integral, București, 2000, pp. 14-23. 805 În primul capitol al lucrări, Biserica Romano-Catolică și mijloacele de comunicare socială am prezentat instituțiile de presă ale Bisericii și rolul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
român). 1026 Ioan Dumitru-Snagov, România în diplomația Vaticanului 1939-1944, Editura Europa Nova, București, 1999, p. 31. 1027 Mihai Lostun, Relațiile diplomatice dintre România și Vatican în perioada interbelică, Iași, 2005, Lucrare de doctorat, p. 294. 1028 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000, p. 39. 1029 Idem, op. cit., pp. 14-23. 1030 Șerban Turcuș, Sfântul scaun în relațiile internaționale. Între societatea perfectă și poporul lui Dumnezeu, Editura România Press, București, 2008, pp. 29-30. 1031 The
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Apostolica in Romania 1920-1933, busta 19, fascicolo 59, ff. 690-710). 1032 Silvia Grosu, "Valențele presei clericale din Basarabia (1918-1940)", in Studii și cercetări de istorie a presei, volum II, anul II, Iași, 2009, p. 86. 1033 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000, p. 39. 1034 Idem, op. cit., pp. 14-23. 1035 Șerban Turcuș, Sfântul scaun în relațiile internaționale. Între societatea perfectă și poporul lui Dumnezeu, Editura România Press, București, 2008, pp. 29-30. 1036 Les
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
epidemiologia CHC sunt greu de prevăzut. S-a sugerat faptul că incidența globală a CHC va continua să crească în următorii ani și s-ar putea să atingă un platou în 2015-2020. Și tendința de scădere ar putea continua, ca reflecție a unui control mai bun al infecțiilor cu VHB și VHC. În același timp, deoarece contribuția virusurilor hepatitice B și C diminuă, alți factori de risc, ca diabetul zaharat și obezitatea, ar putea să influențeze tendințele evolutive temporale ale CHC
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
secundare, conexe, precum și în reversul ei, ostilitatea, la câțiva din marii autori ai lumii dar și în câteva texte literare, mai puțin cunoscute, revelatoare însă pentru cutare sau cutare aspect din complexa problemă a ospitalității. Radiografierea este dublată de o reflecție filosofică asupra actului de ospitalitate, a raporturile de simetrie și asimetrie pe care aceasta le instaurează între identitate și alteritate și se deschide către o față neexplorată a acestei problematici și anume coincidența între dorința de ospitalitate și dorința de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cumsecade au fost transformați în arbori, care au durat multă vreme: pentru a arăta că reputația oamenilor de bine este ca un copac nemuritor, din care fiecare secol culege fructe, adică exemple frumoase... S-ar mai putea face mai multe reflecții morale asupra acestei fabule: că adeseori în sărăcie se vede Dumnezeu și nu în belșugul lucrurilor. Că locuința unui om de bine este ca un templu în care Dumnezeu este mereu prezent..." (Moreri, Grand dictionnaire historique, 1674). În timp ce coliba lui
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în întâlnirea dintre Ulise și Penelopa. Aceasta, furioasă că soțul ei, pe care l-a recunoscut din prima clipă, nu-i dezvăluie secretul identității pe care numai Telemah și doica îl știu, refuză să-l recunoască. Povestirea debutează cu o reflecție despre cumpăna apelor: de ce, întreabă Ulise care caută întotdeauna cauzele lucrurilor, fluviile au o apă dulce ca ploaia, iar marea este sărată? Itaca este cu adevărat locul de cumpănă. Lacrimile sărate ale pământenilor au și ele un rol. Fiindcă recunoașterea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mai văzut și în romanele lui Prévost) duc la contacte neprevăzute. "La o zdruncinătură neașteptată ea mă strânse de mână, și eu, fără să știu bine cum, am luat-o în brațe." Acest moment de amețeală și tulburare permite o reflecție interesantă a unuia dintre personaje care exclamă: "Proiecte cu dumneata... ce amăgire! Vezi lucrurile mult prea departe; dar o întâmplare, o surpriză... asta se poate". Astfel totul este spus: da, vom face dragoste, dar nici dumneata, nici eu nu știm
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
destul pentru ambiția mea". Rousseau Să vorbești despre ospitalitate la Rousseau este un paradox. Puțini scriitori din epocă au vorbit atât de puțin despre ospitalitate deși era de așteptat ca un scriitor și un gânditor ca el să aibă o reflecție despre ceea ce ar părea a priori, o noțiune importantă care justifică și articulează interacțiunea umană. Dar această frumoasă noțiune, căreia Hirschfield 277 îi consacră în Germania, în 1777, un tratat al cărui subtitlu este "O apologie pentru umanitate" și în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sale povești, propriei sale copilării. Și dacă săbiile sunt aici mai strălucitoare decât oglinzile, este datorită chiar puterii lor de orbire, orbire asupra viselor unui copil ce vrea să aibă faptele de vitejie ale tatălui. Fără nicio îndoială o întreagă reflecție asupra raporturilor dintre Orient și Occident are loc, mediată de către Occitania. Dar, mai ales toate acestea țin de un aspect neliniștitor al unui simptom: "Flaubert construiește neobișnuitul discret al detaliilor sale pe o manipulare erudită a referințelor culturale pe care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
anumite pasaje, dar și pentru a scrie altele după mintea sa. În prefața la traducerea sa din Sir Charles Grandison, Prévost justifică omisiunile făcute: "Am dat o înfățișare nouă lucrării sale prin suprimarea excursurilor obositoare, descrierilor supraîncărcate, conversațiilor inutile și reflecțiilor deplasate. Principalul reproș pe care critica îl face D-lui Richardson este că pierde din vedere măsura subiectului său și că se pierde în detalii: am dus un război necontenit cu această lipsă a proporțiilor". "Ca să placă la Paris, am
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Gustav Janouch, Conversations avec Kafka, (Maurice Nadeau, 1978, p. 101): "El nu face decât să noteze diformitățile care n-au ajuns încă până la conștiința noastră. Arta este o oglindă care "merge înainte" ca și un orologiu". 486 La fel de incitantă pentru reflecția noastră e frumoasa carte a lui Peter von Matt, Fils dévoyés, Filles fourvoyées, Les désastres familiaux dans la littérature, Editions de la Maison des sciences de l'homme, Paris, 1998 (trad. din germană de Nicole Casanova). 487 Gustav Janouch, Conversations avec
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
important în resuscitarea negocierilor de pace aflate momentan în impas. Pe baza dezvoltării acestor tendințe, pe termen mediu, sunt posibile unele evoluții semnificative care vor accentua și mai mult importantă geostrategică și geopolitică a zonei; tocmai de aceea propun spre reflecție următoarele scenarii: Scenariul 1. Se presupune că Israelul va răspunde presiunilor venite din partea comunității internaționale (inclusiv americane, știut fiind faptul că relațiile diplomatice israelo-americane au traversat o perioadă de criză) și, ca urmare, va relua negocierile de pace pe track-urile
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
depășească; sugerează proceduri de corecție sau de remediere imediată; informează asupra comportamentelor sale cognitive intermediare care îl conduc spre cele terminale; elevul nu este judecat, nu primește note sau calificative și nu este supus clasificării; încurajează punerea de întrebări și reflecții sau motivează și stimulează eforturile de învățare; sprijină efortul de autoevaluare. Pentru cadrul didactic: beneficiază de o conexiune inversă imediată despre pertinența și performanțele demersului său didactic; poate detecta dificultăți, confuzii, greșeli, intervenind imediat pentru ameliorarea situației; oferă posibilitatea tratării
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
povestește» istoria unui elev care învață” (Eliot N., Riedweg B., Richard J.M., Approches plurielles de l'évaluation des compétences et des processus cognitifs, Paris, 1999). Allal Linda, Noel Bernadette susțin că „portofoliul poate fi considerat ca un instrument care favorizează reflecții de ordin metacognitiv. Portofoliul se vrea o realizare unde elevul se implică și vizualizează progresul său” (Allal L., Noel B., La métacognition,1997). Evaluarea prin portofoliu contrabalansează o abordare foarte răspândită realizată cu ajutorul testelor standardizate, care evaluează elevii fără a
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
poate fi gândit ca un moment înghețat. În probleme precum relațiile Nord-Sud în condițiile globalizării sau relațiile cetățeanului cu un stat din ce în ce mai restrâns în manifestarea suveranității sale, marxismele se pot dovedi în continuare un teren fertil pentru formularea temelor de reflecție și a problemelor. Influența teoriilor marxiste în științele sociale este greu de estimat, dar împreună compun, în mod cert, una dintre cele mai bogate și prolifice curente intelectuale ale epocii moderne. Prin simplul fapt că, într-un fel sau altul
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
Introducere Raționalismul s-a conturat ca o linie distinctă de reflecție și cercetare a relațiilor internaționale în mediile academice din Marea Britanie, începând cu anii '60 și continuând, printr-o serie de autori care se consideră descendenți ai acestei tradiții, până astăzi. Înainte de a prezenta pe larg trăsăturile distinctive ale Școlii engleze
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
în ierarhia de putere internațională, față de cele două superputeri, mai ales în anii '60-'70. Ea se construiește în același timp peste o tradiție imperială, dar și academică, îndelungată și particulară, cu norme, cutume, practici diplomatice, medii academice, modalități de reflecție sociopolitică și teorii politice consacrate. Pentru autorii proveniți din acest mediu și influențați de această tradiție, lumea relațiilor internaționale era și este în bună măsură diferită de percepția autorilor americani din Relațiile Internaționale în mare parte marcați decisiv sau chiar
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]