11,011 matches
-
2002 sub titlul de Asociația „Ordinul Fraților Minori Conventuali (Provincia „Sf. Iosif”) din România, cu sediul din Roman, str. Ștefan cel Mare, Nr. 268B, Roman (NT), declarând-o moștenitoare în toate pentru toate. Astăzi, 19 decembrie 2001. Spre lauda și slava lui Dumnezeu și a slujitorului său Francisc, Pr. Johann Proschinger 34. PR. MIHAI ROTARU date biografice S-a născut în satul Corhana, comuna Dulcești, județul Neamț. Intrând în Seminarul din Hălăucești, în toamna anului 1934, a făcut și noviciatul pe
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
mă copleșească, așa că acum îți scriu dintr-o nestăpânită dorință de a te vedea, de a te simți, de a comunica cu tine! Acum să nu care cumva să-ți închipui că nu m-aș putea lipsi de toate acestea. Slavă Domnului, atâția ani am dus-o foarte bine. și totuși, aș prefera să te știu aici, aproape, decât la sute de kilometri depărtare. Să știi că mă gândesc la vecinătatea noastră viitoare ca la unul din puținele lucruri bune care
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mâini de tâlhar,/ Trecutu-m-ai peste al apei hotar./ De setea acum mă doboară,/ Prietenul meu o să moară!“. Încă mai rău era cu poeziile rimate dedicate Partidului: „Cu pieptul plin de bucurie,/ Pe tot cuprinsul românesc,/ Voioși îți cântă slavă ție,/ Partid al celor ce muncesc!“. Aici rima se împiedica, nu reușeai nici măcar să-ți intri în ritmul bătutului de covoare. Când recitai cu glas tare una după alta cele șase sau șapte strofe, capul îți răsuna ca de hârtoapele
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
lumânări. De ce, Doamne? Cum e posibil? Cum?? De ce? "Rumegând cocenii de pe lângă jug, S-a-ntrebat odată boul de la plug: Doamne, pe când alții huzuresc mereu Pentru ce eu singur să muncesc din greu? La-ntrebarea asta, un prelung ecou I-a răspuns din slavă: Pentru că ești bou." (G. Topîrceanu) Acceptând în final ca punct de sprijin al părții dorsale taburetul, doamna Condor, dintr-o curiozitate specifică marilor detectivi, și-a început activitatea de investigație, formulând o întrebare simplă, aparent banală: Doamnă Rozalia, de ce-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ce se recunosc între ele pe teren ostil. Emisiunea în sine a fost o emisiune pubelă, cum spun francezii, dar o pubelă sociologic interesantă. O asemenea întreprindere televizată ar fi fost imposibil de realizat la București. Tineri de cartier avem, slavă Domnului, dar ne lipsește burghezia veritabilă. Noii îmbogățiți de la noi nu sunt diferiți de tinerii de cartier decât prin hainele și mașinile lor; setul de valori morale și spirituale, felul de a se comporta se cam aseamănă, din păcate pentru
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
mai poate atașa noțiunea de trufanda, fie ea și o trufanda râncezită. La fiecare carte nouă în a cărei traducere mă lansez, partea morbidă din mine, partea urâcioasă, îmi spune: „O să apară postum, cu numele tău în chenar.“ Până acum, slavă Domnului, încă nu mi-a apărut nimic postum. Și să sperăm că n-o să apară nici de data asta. R.P. Tocmai am bătut în lemn. O să încerc să nu cad în capcana altor interlocutori, deși nu jur c-o să reușesc
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
a permis să stea la căpătâiul mamei, iar Bellow a făcut o adevărată psihoză. A scris totul în Iarna de ca nului, după care a devenit persona non grata în România și i s-au scos toate cărțile din biblioteci - slavă Domnului, de data asta n-am mai făcut-o eu. După evenimentele din 1989, Iarna decanului a fost prima carte pe care am tradus-o. Dar în legătură cu Bellow apare un alt as pect interesant, legat și el de eternul și
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
domnul Gabriel Liiceanu - plăcerea zilei din după-amiezile de duminică - , dând altă accepție sintagmei „cei săraci cu duhul“. Se pare că, în sens biblic, nu e vorba de puținătatea min ții. Și foarte bine că fericirea nu e recompensa proș tilor. Slavă Domnului, în societatea noastră, prostia și igno ranța se bucură de alte numeroase recompense. Cele enumerate de dumneavoastră, adică prostia, ignoranța, tupeul și impostura, sunt perfect compatibile. Nu se exclud de loc una pe cealaltă. Merg mână-n mână și
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
aducă aminte de anchetele la care erau supuse femeile care își provocau avorturi, multe dintre ele dându-și duhul în timpul anchetei. Și, în același timp, ziariștii fără coloană vertebrală o elogiau pe mama ideală, tovarășa Elena Ceaușescu, și ridicau în slăvi rolul femeii în societatea multilateral dezvoltată. Nu se poate uita nici condiționarea circulației mașinilor particulare, în zilele de duminică, după numărul lor, cu soț sau fără soț, ca și cozile isterizante de la stațiile de benzină. Acei singuratici curajoși care vorbeau
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
culmi frumoase și pentru că scriitorii nu mai stau cu frunțile încruntate de grija zilei de mâine, ca vechile generații ale tristeții. Din viața patriei noastre răbufnește bucuria, ca florile și ca mugurii.“ („La izvoarele energiei“, România liberă, 30 noiembrie 1958) Slava lui Eusebiu Camilar (nota V. I.) „Ne mândrim și avem tot dreptul să ne mândrim, cu marea dezvoltare a României, dar trebuie să ne întoarcem gândul mereu către cei ce prin lupta și sacrificiul lor i-au îndreptat destinele către
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
democrat popular. Milioane de oameni ai muncii muncesc cu râvnă și dragoste în Republica noastră, care le-a dat belșug și știință de carte, care le-a dat unul din cele mai neprețuite bunuri morale, mândria omenească. Iată de ce, odată cu slava adusă luptătorilor din acele timpuri ale Unirii, ridicăm de o mie de ori slavă Republicii noastre, partidului nostru care duce poporul înainte, pe drumul luminos al socialismului. (Scînteia tineretului, 24 ianuarie 1959) Lumina peste republica lui Eusebiu Camilar (nota V.
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
noastră, care le-a dat belșug și știință de carte, care le-a dat unul din cele mai neprețuite bunuri morale, mândria omenească. Iată de ce, odată cu slava adusă luptătorilor din acele timpuri ale Unirii, ridicăm de o mie de ori slavă Republicii noastre, partidului nostru care duce poporul înainte, pe drumul luminos al socialismului. (Scînteia tineretului, 24 ianuarie 1959) Lumina peste republica lui Eusebiu Camilar (nota V. I.) „Rușinea noastră de demult, renumele nostru de țară înapoiată, s-au spulberat doar
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
țara noastră trăiește înalte zile de lumină și de refacere, de pe urma acelora care au ruinat totul, fără a rămâne aici să-și dea seama de faptele lor mârșave.“ („O scrisoare către Teofil Ionescu“, Vestitorul, Paris, octombrie 1973) „E zi de slavă pentru noi, românii, Prin ani mereu va fi de-acum-nainte. E azi ziua-n care s-a născut Întâiul țării noastre Președinte. În frunte cu Partidul și lumina, În fața celor care sunt și cresc, Să fie, să rămână totdeauna, Izvor de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în marea ta splendoare, tu, dor al meu, gura mea de rai...“ („Luminos partid“, Scînteia, 19 august 1973) „Am preamărit și muntele, și marea - îmbrățișarea lor în țărm avid -, ci, iată-mă: îți’nalț din nou cântarea cu ton de slavă, luminos Partid! Tu, neînvinsul. Munte ești și mare și neînchipuit în frumuseți, arzând în inimi: miez de depărtare, dăinuitor în vieți și peste vieți.“ („Cantată“, Flacăra, 15 decembrie 1977) CERNOVODEANU Paul „De un mare succes s-a bucurat, de asemenea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
1982) „Să vină Patria, solemnă să-ți spună, Cu glasul de cinstire-al tuturor, Că viața e splendidă cunună Unui destin ce s-a știut dator Mereu lângă al Patriei Erou - Pe românescul veșnic plai de dor - Să poarte-n slavă timpul țării nou, Visat, zidit de un erou popor.“ („Cu glasul de cinstire-al tuturor“, Scînteia, 8 ianuarie 1984) „În noul timp al patriei, lucidul Și cutezatul vis spre viitor Se-adună în credința tuturor Prin trei cuvinte-adânc gravate-n
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
care l-au voit și l-au născut din sânul lor.“ (Informația Bucureștiului, 6 aprilie 1971) „Partid, pe albe magistrale venim în sărbători, venim: străluminatele mulțimi de flacăra credinței tale. Ștergar cu chipuri de eroi așternem cerul dimprejururi slăvind în slava ta de-a pururi nedespărțirea dintre noi.“ („Și suntem una“, Contemporanul, 1 ianuarie 1972) „Bărbatul fără tihnă, veghetorul Asupra gliei, patimă și scut, Cel care-așază-n brazde viitorul, Îndrăgostit de-al patriei trecut, Cel care cheamă fructul din grăunțe, Cel ridicat
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dumneavoastră v-ați încredințat cea dintâi viața acestui Bărbat. Astăzi sunteți ca și patria, patria-i ca dumneavoastră, poporul, și el - în seama aceluiași Om.“ („Efigie“, Luceafărul, 4 ianuarie 1986) „...M-am dus în calea oamenilor și le-am spus: Slavă vouă, meritați de mult această izbândă, V-ați ales un bărbat curajos cum îl merită țara Măsura și speranța voastră nu vor fi știrbite, Ceaușescu este dreptul vostru, datoria voastră către lume. Fiți liniștiți, Fiți lângă el tot timpul; De
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ai dezlegat misterul, Ai zidit pe pământ lumea nouă; Și râde floarea, sub pașnica rouă.“ („Cânt partidului“, Scînteia, 7 mai 1978) „În mintea noastră, legea firii A dezlegat-o Demiurgul Și-n drumul tău, cântul iubirii Cei liberi, azi, în slavă-l urcu-l...“ („Cântec pentru Republică“, Steaua, decembrie 1987) IANOȘI Ion „Partidul Comunist Român acordă o atenție constantă și susținută dezvoltării literaturii și, în cadrul ei, dezvoltării criticii literare. Congresul al XI-lea al partidului, Programul de făurire a societății socialiste multilateral
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
visare Grâul e pâinea care-n noi răsare Cu rostul vieții simplu, umanist Și-un limpede destin de comunist.“ („Destin“, Flacăra, 10 august 1978) ATOMII Constantin, poet „Și dacă munca ni-i onoare Trăind egali și fericiți Partidului s-aducem slavă În jurul său tot mai uniți.“ („Partidului s-aducem slavă“, Luceafărul, 21 august 1982) „Ne-am făurit din plaiuri o grădină Cu strălucite flori de viitor Cum a visat Partidul de lumină Și-al țării brav și demn Conducător.“ („Prin inimi
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
rostul vieții simplu, umanist Și-un limpede destin de comunist.“ („Destin“, Flacăra, 10 august 1978) ATOMII Constantin, poet „Și dacă munca ni-i onoare Trăind egali și fericiți Partidului s-aducem slavă În jurul său tot mai uniți.“ („Partidului s-aducem slavă“, Luceafărul, 21 august 1982) „Ne-am făurit din plaiuri o grădină Cu strălucite flori de viitor Cum a visat Partidul de lumină Și-al țării brav și demn Conducător.“ („Prin inimi de eroi“, Luceafărul, 21 ianuarie 1989) BACIU I., prof.
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
depunem efort în marea poemă generală. Și dacă suntem astăzi liberi ca stelele Și legați ca valurile mării de un ideal de veșnicie Să mulțumim primilor oameni care au descoperit cheia Progresului Munca de bucurie și pace a omului.“ („Spre slava cetății“, România literară, 4 mai 1978) COSTIN Calistrat „Azi, plaiurile carpato dunărene învață la școala celei mai înalte cugetări; cele mai înalte pentru că este cea mai liberă. Poezia nu poate fi decât gândire. A trăi, a simți, a gândi și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în conducerea treburilor publice.“ („Statutul democrației muncitorești revoluționare, realizare istorică a poporului condus de Partidul său Comunist“, Radio București) POPESCU Nicolae Breb „Dacă străbunei vetre tot mai înalt îi-e focul Aprins cu-atâtea jertfe sub arcurile zării, E pentru că și slava inimii ei sporește Și însoțește viața primului om al țării.“ („Cântec“, Contemporanul, 5 ianuarie 1979) POPEȚI Corneliu „Partidul, care este centrul vital al întregii națiuni, este și factorul politico-ideologic fundamental al societății, urmărind progresul continuu și multilateral al societății noastre
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
i-o vom purta adânc în fiecare.“ („De laudă partidului“, Săptămîna, 17 decembrie 1982) „E-n «Era Ceaușescu» România meleagul faptei de izbânzi solare spre-a ne-nflori prin vârste bucuria prin sens de mâini și frunți triumfătoare.“ („Poem de slavă lui August 23“, Tribuna, 20 august 1987) SOFRONIE Cornel „Cu El aripi de aur noi fiecărui țel Vom construi din gândul întors către lumină Priviți drept în ochi și veți afla la El Iubirea fără margini ce-n țară se
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
prima mână. Am stat fermecați ore întregi în fața ecranului, înfășurați în pături și bând ceaiuri fierbinți. Acum programul s-a tâmpit la loc, nu mai deschidem decât la desene animate, pentru Tomi, sau sâmbăta seara, la serial. De citit însă, slavă Domnului, avem tot timpul ce: pe filiere oculte, probabil aduse de persoane care călătoresc, ajung și la mine pentru câteva zile cărți franțuzești de istorie recentă sau romane interzise, prietenii tatei își rulează între ei Le Monde și Figaro, de la
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
de schimbat în acest sens. În superficialitatea lor, oamenii aleargă permanent de a se pune pe ei înșiși în evidență în fața celorlalți, de a se ,,mândri” cu realizările lor și asta de cele mai multe ori prin mijloace obscure. Aceștia aleargă după ,,slava oamenilor”. Ei vor să fie ,,slăviți” chiar și fără nici un merit real, prin impostură, într-o viață dusă în deșertăciune. În prostia lor, oamenii și pe crucea ,,de la căpătâi” își trec neapărat și ,,pregătirea” cu care au trecut ,,dincolo”: inginer
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]