10,694 matches
-
acoperită cu tablă și terminată cu un bulb în formă de ceapă, având deasupra o cruce de fier. În biserică se intră pe ușa din pridvor situată în partea de miazăzi, iar de aici în pronaos printr-o ușă de stejar căptușită cu tablă. Deasupra pronaosului se află cafasul la care se ajunge cu ajutorul acelorași scări care duc la clopotnița din turla bisericii. Pronaosul are o boltă în formă de calotă, fiind despărțit de naos prin două icoane mari așezate pe
Lișna, Botoșani () [Corola-website/Science/300914_a_302243]
-
nord-est, spălătorul fiind fixat în zid. Dușumeaua este din scândură iar Sf. Masă este din zid. Catapeteasma bisericii, pictată de persoane anonime, în stil bizantin, datează din sec. VIII-IX. Este compusă din icoane pe lemn de tei, pe schelet de stejar, unele icoane având poleeală de aur. La fel ușile împărătești sunt sculptate și pictate.
Lișna, Botoșani () [Corola-website/Science/300914_a_302243]
-
dintr-un apel național. Nansen l-a ales pe Colin Archer, cel mai de seamă constructor și arhitect naval al Norvegiei, pentru a proiecta și a construi un vas potrivit pentru proiectul de expediție. Folosind cele mai dure bârne de stejar disponibile, precum și un sistem complex de grinzi și întărituri pe toată lungimea, Archer a construit un vas de o robustețe extraordinară. Carena rotunjită a fost proiectată în așa fel încât să alunece în sus din mijlocul ghețurilor. Viteza și performanța
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
găsește în partea central-nordică a județului Botoșani. Stema comunei a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern 972 din 19 octombrie 2012 și se compune dintr-un scut triunghiular roșu cu marginile rotunjite. În partea superioară se află două frunze de stejar argintii, dispuse stânga-dreapta. În centrul scutului se află o spadă frântă, de argint, cu garda în dreapta. În vârful scutului se află o stâncă de argint, pe care este suprapusă o frunză de stejar verde. Scutul este timbrat de o coroană
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
partea superioară se află două frunze de stejar argintii, dispuse stânga-dreapta. În centrul scutului se află o spadă frântă, de argint, cu garda în dreapta. În vârful scutului se află o stâncă de argint, pe care este suprapusă o frunză de stejar verde. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ibănești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
și evoluția solului și pe de altă parte dă indicii prețioase asupra condițiilor bioclimatice. Din punct de vedere geobotanic, teritoriul comunei Mihai Eminescu se încadrează în zona pajiștilor de silvostepă cu graminee și diverse ierburi xeromezofite, alternând cu păduri de stejar. Datorită situației geografice a acestei zone, vegetația reflectă pe de o parte influența pătrunderii tot mai accentuate a stepei din est, iar pe de altă parte influența relativă a zonei forestiere din vest. Această concurență este marcată atât prin compoziția
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
prin distribuirea asociațiilor vegetale și a zonelor de vegetație în general. Astfel vegetația naturală spontană s-a împărțit astfel : vegetația pădurilor de deal vegetația palustră vegetația pajiștilor naturale Vegetația pădurilor de deal sete alcătuită din : Quercus robur (gorun), Quercus sesiliflora (stejar), Ulmus foliaceae (ulm). Pe marginea pădurilor se întâlnesc în mod frecvent specii de Cerasus (cires salbatic), Corylus allvelana (alun), și Prunus spinosa (porumbar). Pe lângă mlaștini, pe marginea băltilor sau în zona micilor acumulări, în condiții de umiditate accentuată pot fi
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
neaoșului se înalță o turlă de lemn decorativă. Biserica, deși construită în 1802, face parte din tipul bisericilor moldovenești construite din lemn, dinaintea epocii decadente. Intrarea în biserică se face prin partea de miazăzi. Pridvorul este lucrat din bârne de stejar, ușa de la intrare lucrată din lemn de stejar, cu barda. Pronaosul mic, despărțit de nace printr-o serie de stâlpi de stejar care susțin bolta, naosul dreptunghiular, ferestrele așezate lateral și la înălțime de peste 3 m, acoperișul naosului, boltă în
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
Biserica, deși construită în 1802, face parte din tipul bisericilor moldovenești construite din lemn, dinaintea epocii decadente. Intrarea în biserică se face prin partea de miazăzi. Pridvorul este lucrat din bârne de stejar, ușa de la intrare lucrată din lemn de stejar, cu barda. Pronaosul mic, despărțit de nace printr-o serie de stâlpi de stejar care susțin bolta, naosul dreptunghiular, ferestrele așezate lateral și la înălțime de peste 3 m, acoperișul naosului, boltă în plin centrul, forma fundului de corabie. Pereții tencuiți
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
dinaintea epocii decadente. Intrarea în biserică se face prin partea de miazăzi. Pridvorul este lucrat din bârne de stejar, ușa de la intrare lucrată din lemn de stejar, cu barda. Pronaosul mic, despărțit de nace printr-o serie de stâlpi de stejar care susțin bolta, naosul dreptunghiular, ferestrele așezate lateral și la înălțime de peste 3 m, acoperișul naosului, boltă în plin centrul, forma fundului de corabie. Pereții tencuiți și văruiți, în pronaos, în partea de miazănoapte, se află mormântul ctitorului. Altarul despărțit
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
ocupă 6%, iar pășunile și fânețele 11%. Peisajul formațiunilor vegetale se caracterizează prin plante specifice climatului continental. În categoria plantelor lemnoase intră etajul pădurii din dealul Coșerilor. Pădurea, în suprafață de cca. 58 ha, are specii de foioase reprezentate prin: stejarul ("Quercus robur"), carpenul ("Carpinus betulus"), teiul alb ("Tilia tomentosa"), jugastrul ("Acer campestre"), ulmul ("Ulmus glabra"), arțarul ("Acer tataricum"), porumbarul ("Prunus spinosa"), măceșul ("Rosa canina"), cornul ("Cornus mas"), sângerul ("Cornus sanguinea"), salcâmul ("Robinia pseudacacia"), frasinul ("Fraxinus excelsior"), alunul ("Corylus avellana"), cireșul
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
mai mici. Suprafața rezervației este alcătuită din arboret tânăr. La marginea rezervației de tisă, pe izlazul Bolohani se găsește un exemplar de ienupăr care a fost schilodit de ciobani prin tăiere. Izolat, în pădure se mai află câteva exemplare de stejar sec. În prezent, în comuna Tudora funcționează trei școli cu 6 localuri amenajate corespunzător cerințelor actuale ale învățământului modern, cu 3 laboratoare de fizică și chimie, 2 laboratoare de informatică, 9 cabinete, 1 atelier de tricotaje, 1 atelier de tâmplărie
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
în nordul Câmpiei Moldovei. Coordonatele geografice ale localității sunt: 47059’ latitudine nordică și 26039’ longitudine estică. În cadrul acestor limite geografice localitatea are o suprafață de 6292 Ha. Prima atestare documentară despre satul Vorniceni este strâns legată de existența celor cinci stejari seculari, supraviețuitori din Dumbrava Înaltă, prezenți și astăzi pe podișul dinspre satul Corlăteni Despre codrul din Dumbrava Înaltă vorbesc documentele din timpul lui Alexandru cel Bun, al lui Ștefan cel Mare, iar mai târziu, din timpul lui Ștefăniță Vodă (uricul
Comuna Vorniceni, Botoșani () [Corola-website/Science/300932_a_302261]
-
arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr.2151/30.04.2004, piblicata în Monitorul Oficial al României nr.38/12.01.2005 și se întinde pe o suprafață de 42 de hectare. Totodată, lângă Rotbav se poate vizita pădurea de stejari seculari, unii dintre acești copaci grandioși având vârste de peste 700 de ani. În zona se află și izvoarele minerale, despre care se spune încă din antichitate că apa acestora ajuta la afecțiuni reumatologice, cardiovasculare și ginecologice. Bătrânii spun că sub
Rotbav, Brașov () [Corola-website/Science/300965_a_302294]
-
1975 de Pr. Victor Dâmboiu. Sub păstorirea Pr. Vasu Ioan-Nicolae s-au înlocuit gardul de împrejmuire a curții bisericii în anul 1988, s-a reparat acoperișul cu lemnărie și țiglă nouă, s-a montat un iconostas nou din lemn de stejar sculptat și s-au repictat pereții interiori între anii 2007-2009 de către pictorii Virgil și Livia Pavel din Sibiu. Bisericile au următoarele dimensiuni constructive: Stilul arhitectural se încadrează în forma de "corabie", în stilul bazilicii romane, cu patrulater alungit care spre
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
din județ. Pe raza ei se află și culmi semețe de munți (Ciucaș, Piatra Laptelui și Tesla) și dealuri cu fânețe și pășuni, dar și șes în depresiunea Bârsei. Flora este specifică zonei de deal și montane, cu trecere de la stejar și fag la conifere și chiar jnepeniș, iar fauna în afara celei obișnuite, domestice, cuprinde și o bogată faună cinegetică reprezentată prin căprioare, cerbi, veverițe, pisici sălbatice, vulpi, lupi, urși, porci mistreți. Traseele turistice existente dar deteriorate, ar putea fi refăcute
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
să se tencuiască în interior și exterior. Lucrările de pictură, executate de pictorul Valentin Muste, s-au desfășurat între 1986 și 1987. În 1988 s-a înlocuit padimentul cu dușumea din brad, s-au confecționat uși noi și lambriuri din stejar. În 1998 s-au înlocuit geamurile cu ferestre termopan pe suport de stejar. În 1997 s-a realizat un sistem de încălzire cu aerotermă, iar în 2008 s-a trecut la încălzirea cu centrală termică pe combustibil solid. În 2009
Criștelec, Sălaj () [Corola-website/Science/301789_a_303118]
-
Valentin Muste, s-au desfășurat între 1986 și 1987. În 1988 s-a înlocuit padimentul cu dușumea din brad, s-au confecționat uși noi și lambriuri din stejar. În 1998 s-au înlocuit geamurile cu ferestre termopan pe suport de stejar. În 1997 s-a realizat un sistem de încălzire cu aerotermă, iar în 2008 s-a trecut la încălzirea cu centrală termică pe combustibil solid. În 2009 au avut loc lucrări de subzidire și revopsire în exterior, pereții bisericii fiind
Criștelec, Sălaj () [Corola-website/Science/301789_a_303118]
-
de culoare lila, vara, tot acolo era cândva derdelușul copiilor, iarna, numit " La Păducel" sau Valea Păducelului. "Pârâul Calmatuiu izvorăște din câmpia înaltă a Boianului, adună câțiva afluenți intermitenți, captează Urluiul, apoi se varsă în Lacul Suhaia." Stepa - Pajiști stepice Stejarul brumăriu Arțarul tătărăsc Pagina FACEBOOK:https://www.facebook.com/groups/calmatuiudesus/ Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Călmățuiu de Sus se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman () [Corola-website/Science/301790_a_303119]
-
județul Maramureș. După unele surse, lemnele din care este făcută biserica provin chiar de pe locul acesteia, dar sunt și informații conform cărora lemnele ar fi fost aduse din pădurea de pe Dumbravă, cu ajutorul boilor. Biserica este confecționată din lemn masiv de stejar (cea mai îngustă grindă este de 50 cm) și este acoperită cu șindrilă din lemn de brad, iar, în interior, pereții pronaosului, naosului și altarului sunt acoperiți cu picturi. La terminarea construcției, tatăl și unul dintre fii au fost plătiți
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
Piciorul de Plai și a umplut Gura de Rai cu nămol și durere. Ploile au umplut la refuz lacul și acțiunea nesăbuită a oamenilor ce nu au cunoscut vulnerabilitățile barajului făcut din pământ, au dus la dezastru. Satul tot, astăzi Stejarul, ca să i se uite numele, s-a mutat mai aproape de comună și deapană, cât mai are prin cine, poveștile devenite legende.
Comuna Crângeni, Teleorman () [Corola-website/Science/301795_a_303124]
-
fost comună de sine stătătoare. Satul este așezat într-o zonă de silvostepă, cea mai apropiată pădure fiind cea de la Beuca, situată la c. 3 km. de sat. Lângă sat se află cel mai bătrân copac din nordul județului, un stejar vechi de câteva sute de ani, rămas dintr-o străveche pădure. Până la sfârșitul secolului XIX, o altă pădure se întindea de la marginea satului spre unul din satele vecine, Ciolănești. Întâlnim rozătoare (iepuri de câmp, șoareci de câmp), căpriori și păsări
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
Lacurile primeau apă proaspătă în care creșteau peștele ( albitură, crapi, caras, cegă, ghindari, lin, etc..), melci, scoici,etc. La margini de lacuri creșteau: trestie, papură, păpurici, iar în stufăriș trăiau păsări sălbatice (rațe, gâște, stârci, bodârlăi, lișițe, etc. ). Pădurile de stejari, de fagi și frasini împodobeau aceste pământuri, îmbogățeau zilnic atmosfera cu aer proaspăt, iar în trecut, constituiau bune ascunzișuri și puncte de apărare împotriva dușmanilor, asigurau lemnul necesar pentru construcții de locuințe ( bordeeie, colibe, adăposturi etc.) și pentru încălzirea acestora
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
Valea Cozluk, respectiv la punctul de acces în Parcul National Munții Măcinului. Continuă pe drumul forestier într-o pădure de tei veche de 80 de ani, până la cantonul Cozluk, unde este și loc de campare. De aici, prin păduri de stejar, cărpinița, tei și mojdrean, traseul duce spre pe creasta, pe care o urmează o perioadă. Părăsind creasta, începe să traverseze vai cu poduri și poieni până la vechiul "Drum al Grecilor", care face legătura între localitățile Greci și Nifon prin pădure
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
vestic al Culmii Măcinului cu vârfurile Călcata, Cetate, Moroianu și Secaru, având forme stâncoase ce reprezinta habitatul mai multor specii de păsări răpitoare. Se mai observa bine toată partea sudică a depresiunii Greci, masivele de pădure alcătuite preponderent din tei, stejar, gorun și cărpinița, unde își găsesc refugiul numeroase specii de mamifere (mistreț, căprior, șacal, cerb și vulpe).
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]