9,893 matches
-
în medie sub 100 - 150 m. Adâncimea fragmentării reliefului impune nivelul de bază al văilor temporare, determinănd gradul lor de eroziune al versanților. Valori sub 50 m/km² sunt puține (7,5%) și le întâlnim în lunca râului, în perimetrul vetrei satelor Vărbilău și Coțofenești (aici avem și valoarea minimă de 41 m/km²). Intervalul următor, cu valori cuprinse între 51 - 100 m/km² ocupă o suprafață mai mare (17,5 %), în zona de confluență a Vărbilăului cu Slănicul și pe
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
altele și extensiunea spațială a așezărilor și implicit a nunărului de locuitori. Din acest punct de vedere, în cadrul comunei Vărbilău, întâlnim următoarele categorii de mărime a satelor: O altă clasificare importantă se referă la modul de așezare al gospodăriilor în vatră, rezultând mai multe categorii de structuri. Pe teritoriul comunei Vărbilău întâlnim doar două tipuri caracteritice de sate. Cele de pe valea râului, sunt toate sate răsfirate, iar Podul Ursului prezintă caracteristicile satelor risipite: Din punctul de vedere al texturii (ordinea internă
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
nu trebuia luat în serios. În următorii zece ani, problemele legate de modul cum puteau fi incorporate Romă și Veneția în noul regat al Italiei erau fosrte presante. Romă era considerată de majoritatea italienilor drept capitală firească a țării lor, vatra vechilor împărați români și simbolul măreției trecute. Garnizoana franceză din Romă și ocupația austriacă a Veneției aminteau mereu că izgonirea străinilor nu fusese împlinită. Într-un fel sau altul, Napoleon III avea să găsească o soluție acoestor probleme. În stațiunea
Victor Emanuel al II-lea al Italiei () [Corola-website/Science/314713_a_316042]
-
grosului trupelor britanice să se reducă la Berbera pentru reducerea pierderilor. Pe 17 august, cea mai mare parte a contingentului britanic a fost evacuată de la Berbera la Aden. Soldații somalezi călare pe cămile nu au fost evacuați, ci lăsați la vatră. Pe 19 august 1940, italienii au preluat controlul orașului Berbera și s-au îndreptat spre sud spre litoral pentru definitivarea cuceririi Somaliei Britanice. Fosta colonie britanică a fost anexată Africii Răsăritene Italiene. Pierderile britanice și ale Commonwealthului au fost relativ
Campania din Africa de Est (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/313562_a_314891]
-
10 hectare, o așezare dacică întărită cu un val de pământ, iar în interiorul ei s-au găsit bordeie și fragmente de ceramică și unelte. Această cetate de pământ se ridică deasupra satului și parohiei Someșu Rece, în imediata apropiere a vetrei acestora și poartă numele de „Cetatea lui Dariu”. În jurul acestei cetăți de pământ s-a dezvoltat și satul, iar mai târziu parohia Someșu Rece. În acest spațiu au trăit de mii de ani localnicii care au stat cuminți și harnici
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
polonezilor” din cauza secretului păstrat cu strictețe și a aplicării principiului necesității informației. Stripp comenta că „a-i pune să lucreze la sistemul "Doppelkassetten" era ca și cum ai pune cai de curse la tras căruțe”. La 21 noiembrie 1946, Rejewski, lăsat la vatră din armata poloneză din Regatul Unit, s-a reîntors în Polonia pentru a-și revedea soția, Irena Maria Rejewska (născută Lewandowska, cu care Rejewski era căsătorit din 20 iunie 1934) și cei doi copii ai lor, Andrzej (născut în 1936
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
proporția din 1948: două treimi catolici, o treime ortodocși. Trecerea frătenilor la catolicism s-a făcut cu biserică cu tot. Credincioșii rămași ortodocși și având de păstor pe fiul preotului unit și-au făcut o altă biserică, pe o altă vatră, și o altă casă parohială, lângă cea existentă. Biserica aceasta trecută la catolicism era din lemn și a dăinuit până la începutul sec. al XIX-lea, când după unele date, ea a ars până la temelii (se poate să fie anul 1810
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
să lucreze ca hamal în portul Constanța. În anul 1938 a fost încorporat pentru satisfacerea stagiului militar obligatoriu și după expirarea celor trei ani a fost concentrat pentru încă două luni la Hațeg. În aprilie 1941 a fost lăsat la vatră. El a reluat legăturile cu mișcarea comunistă, activând mai întâi la Brașov, apoi, după scurtă vreme la Constanța. În anul 1941 a devenit membru al P.C.R. (Partidul Comunist din România). După ce a devenit membru al PCR, a primit sarcina de
Filimon Sârbu () [Corola-website/Science/314136_a_315465]
-
Un blid cu „tocană” (mămăligă) fiartă în lapte dulce, cu brânză de oaie, smântână și jumări, o porție de sarmale umplute cu păsat și un codru de pâine coaptă pe vatră, un pahar de horincă, iar ca desert o plăcintă creață sau cozonac cu nucă - ar putea reprezenta specialitatea casei pentru bucătăria tradițională din Maramureș. Arta gastronomică locală nu excelează prin finețuri și combinații sofisticate de alimente și mirodenii (precum alte
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
politică și reintră în activități economice private. Între 2015-2016 este președintele clubului Rotary din Iași. Este membru în Clubul Rotary Internațional Iași, membru titular în cadrul Fundației Naționale “George Călinescu” din Onești (din 1993). A publicat texte literare în "Jurnalul Literar", "Vatra" și articole de presă în "Jurnalul de Trotuș", fiind pentru o perioada și realizator al unor emisiuni de radio la Radio 21 Onești (martie - octombrie 1998). A câștigat Premiul special oferit de către Fundația “Vatra” la concursul pe tematica literară “George
Nicușor Păduraru () [Corola-website/Science/314202_a_315531]
-
publicat texte literare în "Jurnalul Literar", "Vatra" și articole de presă în "Jurnalul de Trotuș", fiind pentru o perioada și realizator al unor emisiuni de radio la Radio 21 Onești (martie - octombrie 1998). A câștigat Premiul special oferit de către Fundația “Vatra” la concursul pe tematica literară “George Coșbuc”, cu volumul de poezie "Creioanele de nuc" (1995). Nicușor Păduraru vorbește foarte bine limbile engleză și franceză și bine limba italiană. El este căsătorit cu Camelia Cristina Păduraru și are o fiică (Andra
Nicușor Păduraru () [Corola-website/Science/314202_a_315531]
-
de fier, de la care se păstrează și începutul lamei de fier. Mânerul prevăzut cu bară și gardă cordiformă are pe fețele late o adâncitură longitudinală. (Din păcate nu se mai află la muzeul din Aiud.) În partea de nord a vetrei satului Geoagiu de Sus, pe culmea „Cuciu”, se află urmele unei așezări aparținând culturii Coțofeni și un mic cimitir tumular numărând 4 tumuli, identificați în 1972 de arheologul Horia Ciugudean de la Muzeul din Alba Iulia, care a efectuat săpături la
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
Tăuți, Zlatna, Pețelca, Partoș, Micești, Oarda de Jos, Berghin. Noile colonii au ajuns în scurt timp la un nivel ridicat de bunăstare și cultură. Urmele arheologice descoperite la Stremț, în locul „După vii” atestă existența unei colonii, așezată în N-E-ul actualei vetre a satului în apropierea vechii fortificații „Cetățele”, plasată pe traseul drumului roman Apulum-Napoca. Era un punct militar și vamal. Substrucții de clădiri din piatră romane au fost găsite în vatra satului. Din acest teritoriu provin fragmente de vase aflate la
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
După vii” atestă existența unei colonii, așezată în N-E-ul actualei vetre a satului în apropierea vechii fortificații „Cetățele”, plasată pe traseul drumului roman Apulum-Napoca. Era un punct militar și vamal. Substrucții de clădiri din piatră romane au fost găsite în vatra satului. Din acest teritoriu provin fragmente de vase aflate la muzeul din Aiud (inv. 3411, 3511), cărămizi ștampilate, fragmente de opaițe de lut, o cheie, capiteluri de coloane, o statuie de bronz reprezentând „un genius” înaripat MIT 4231, o fibulă
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
pe tatăl său, cu ajutorul unei liste a Agenției Evreiești. În anii 1946-1948 Appelfeld a fost înscris la școala agricolă din Ein Kerem, la Ierusalim, apoi la școala agricolă din Nahalal. Între anii 1950-1952 a servit în armată. După lăsarea la vatră, a început studii de literatura ebraică și idiș la Universitatea Ebraică din Ierusalim, pe care le-a încheiat cu diploma de licență și apoi cea de master. În anul 1957 și-a regăsit tatăl, care venise și el in Israel
Aharon Appelfeld () [Corola-website/Science/313288_a_314617]
-
serie de descoperiri la Curtea Domnească sau la Siliștea Șcheii (obiecte de bronz, de piatră și os). Continuitatea locuirii pe aceste locuri este dovedită și de alte descoperiri din ecopa fierului (ceramică), din perioada stăpânirii romane (sec. II-III e.n.,locuințe, vetre și cuptoare de ars vase). Perioada de trecere la feudalism este ilustrată de cele circa 45 de așezări aparținând culturii Sântana de Mureș, sau de obiecte descoperite într-o necropolă de la Moara. Începuturile feudalismului (sec. VIII-IX) sunt demonstrate de așezările
Istoria Sucevei () [Corola-website/Science/313290_a_314619]
-
operații militare și la Războiul de Șase Zile. În noiembrie 1967 în cursul luptei de la Tel Fahr în cursul Războiului de uzură Shalev a fost rănit de patru gloanțe trase din greșeală de un alt combatant israelian. După eliberarea la vatră Meir Shalev a debutat ca ziarist și prezentator al unor rubrici de critică jurnalistică și umoristice la televiziunea și radioul de stat. A prezentat apoi emisiunea „Shaá tová” de vineri seara pe canalul I al televiziunii israeliene. A publicat primul
Meir Shalev () [Corola-website/Science/313302_a_314631]
-
Bistrița-Năsăud. Aria naturală se întinde în partea nord-estică a județului Mureș (pe teritoriile administrative ale comunelor Lunca Bradului, Răstolița și Stânceni); cea sud-vestică a județului Suceava (pe teritoriile comunelor Dorna Candrenilor, Panaci, Poiana Stampei și Șaru Dornei și al orașului Vatra Dornei); cea nord-vestică a județului Harghita (pe teritoriul comunei Bilbor și al orașului Toplița); și cea sud-estică a județului Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Bistrița Bârgăului. Prima propunere de instituire a Parcului Național Călimani a avut loc în anul
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
Primii călugări, veniți din Rusia, au cumpărat moșia Icușeni. Denumirea localității provine dintr-o limba slavă, vorona însemnând în traducere "cioară", iar legenda spune că, uneori, în poiană se așezau cârduri de ciori. În decursul timpului, a fost o înfloritoare vatră monahală, aici ajungând să viețuiască în anumite perioade până la 200 de călugări. În decursul timpului, mănăstirea a fost sprijinită material de mai multe familii înstărite. Hatmanul Ilie Jora cu soția sa Teofana a dăruit acestei vetre monahale o parte din
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
a fost o înfloritoare vatră monahală, aici ajungând să viețuiască în anumite perioade până la 200 de călugări. În decursul timpului, mănăstirea a fost sprijinită material de mai multe familii înstărite. Hatmanul Ilie Jora cu soția sa Teofana a dăruit acestei vetre monahale o parte din moșie. Între anii 1793-1803, paharnicul Iordache Panaite a ctitorit o biserică de zid cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", după cum se indică în pisania aflată deasupra ușii de la intrare. Pisania este scrisă în limba română cu caractere
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
Nicolae Balotă; Pașii credinței în Țara Sfântă (e); Biserica din scrum (d); Gurasada (d); Mănăstirea Ursitelor (d); Biserica din poezie (e) - a semnat și i.; Mesia din noi (e); Andrei Șaguna - un Mesia al românilor (e) - cu pr. Mircea Păcurariu; Vetre providențiale (d); Lumea ca sămânță (e) - și i.; Miorița sau Rostuirea jertfei (e); Apostolul cărții (e); Fântâna credinței (e); Serialul londonez (d) - și i.; Castelul (d) - și i.; Deschide ușa, creștine (e); În volume: Nu au fost incluse aici o
Grid Modorcea () [Corola-website/Science/313882_a_315211]
-
Poiana Micului (în ). În alte sate s-au așezat pe lângă locuitorii români, preluând numele românesc al localității, ca la Bădeuți (în ). O parte însemnată din imigranți s-au stabilit în orașe ca Cernăuți (în ), Storojineț (în ), Rădăuți (în ), Suceava (în ), Vatra Dornei (în ) și Gura Humorului (în ), localitate în care, în 1930, reprezentau majoritatea populației. Germanii bucovineni au fost, în majoritate, agricultori. În activitatea lor, agricultorii coloniști germani au obținut adesea rezultate mai bune decât localnicii români, pentru că, la venirea lor
Germani bucovineni () [Corola-website/Science/313903_a_315232]
-
Ana născ. Blaga (1883-1962), familie care a avut patru copii (Ioan, Gheorghe, Bucur si Ana), dintre care au trăit doar fiii Ioan și Bucur. Bucur Șchiopu a păstrat tot timpul legătura cu satul natal Ungra, precum și cu familia rămasă în vatra satului, a și construit o casă pe strada Românilor, ulița copilăriei, pe jumătate din vechea curte a bunicului său Iosif Blaga (pe linie maternă). Cronica satului Ungra menționează originile familei Șchiopu și amintește de păstorul Schiopu Iohan sosit în sat
Bucur Șchiopu () [Corola-website/Science/313969_a_315298]
-
sau toponime. O inscripție pe un inel găsist la Ezerovo, Bulgaria, este unul dintre puținele materiale lingvistice păstrate în limba traca. Traca a constituit substratul limbii române. O serie de cuvinte românești provin din traca: „balaur”, „balega”, „cioară”, „copil”, „gușa”, „vatra” etc. A fost o limbă de tip satem (adică utilizează cuvântul "sută" și nu "centum"). Fiind vorbită pe un teritoriu întins, se presupune că ar fi existat diferențe dialectale, sau chiar diferite limbi: limba dacă în nordul teritoriului ocupat de
Limba tracă () [Corola-website/Science/313999_a_315328]
-
povestiri ulterioare și pentru autobiografia "What I Saw of Shiloh". În iunie 1864, a fost rănit grav la cap în Bătălia de la Kennesaw Mountain și a petrecut restul verii în rezervă, fiind reactivat abia în septembrie. A fost lăsat la vatră în ianuarie 1865. Cariera sa militară a renăscut însă la mijlocul anului 1866, când s-a alăturat genralului Hazen în expediția menită să inspecteze avanposturile militare din Marile Prerii. Expediția a pornit cu cai și căruțe din Omaha, Nebraska și a
Ambrose Bierce () [Corola-website/Science/314882_a_316211]