94,231 matches
-
pe bizarul hidalgo mai ales în locurile de închinare la reperele veșniciei. La Bojdeauca din Țicău asta chiar mi s-a părut a face peregrinul: a cerut un scaun, s-a așezat în veranda din spate și, după ce m-am retras cuviincios, a rămas în transă, contemplînd dealurile Șorogarilor. Ăsta era Geo Bogza din Țara de piatră... În sfîrșit, Institutul Petru Poni. Ghid ne-a fost o ființă ieșită din comun (comunul grosierilor ani '60!), în prezența căreia scriitorul, atît de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de a-i oferi ceva din portmoneu, revin la rarissima doamnă cu o involtă gladiolă. • ce refrișante sînt, din cînd în cînd, chiar și "gîlcevile din Chioggia" locală, știind, nu?, că și Voltaire, "candidul", făcea periodic convocări amicilor: să se retragă undeva, în afara orașului, să bîrfească nederanjați, sistematic,.... mortal. • cum să nu guști inocența (jucată) a recent debutantului june căruia, după ce-i recunoscusem insolitul talent literar, îi reproșam, întrucîtva, melanjul supraabundent din prima sa carte tipărită!: Am vrut să debutez cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
situația de ansamblu fiind următoarea: Total │1284 Mw │ 1280 Mw │ 4412 Mw │ 2185 Mw │ 1617 Mw │ │ └────────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴───────┘ În Anexa nr. 1 la prezența, este detaliată o listă a capacităților noi și a celor care trebuie modernizate, precum și lista capacităților care trebuie retrase din funcțiune. Selecția proiectelor de producere, care să fie promovate, s-a făcut pe baza principiului meritului folosind formulă de cost cel mai competitiv (vezi Anexă 1). În ierarhizarea proiectelor pe aceste principii, rezultă următoarea ordine: - Energie nucleară: la Cernavoda
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153200_a_154529]
-
dovadă de origine, după caz, pentru cantitatea de produse care pot fi considerate că "originare". La solicitarea autorităților vamale, beneficiarul va furniza o declarație despre cum au fost administrate cantitățile. 6. Autoritățile vamale vor monitoriza utilizarea autorizației și o pot retrage oricând în cazul în care beneficiarul nu o utilizează corespunzător sau nu îndeplinește oricare dintre celelalte condițiile menționate în acest protocol." Articolul 21 Condiții pentru întocmirea unei declarații pe factura 1. Declarația pe factura la care se face referire la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153055_a_154384]
-
îndeplinește condițiile pe care ele le consideră necesare. 3. Autoritățile vamale vor acorda exportatorului autorizat o autorizație vamală numerotata care va apărea pe declarația pe factura. 4. Autoritățile vamale vor supraveghea folosirea autorizației de către exportatorul autorizat. 5. Autoritățile vamale pot retrage autorizația în orice moment. Ele vor proceda în acest mod atunci cand exportatorul autorizat nu mai oferă garanțiile la care se face referire în paragraful 1, nu mai îndeplinește condițiile la care se face referire în paragraful 2 sau se folosește
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153055_a_154384]
-
dacă la doua serii consecutive se constata că rata de promovare este mai mica de 70% sau rata de abandon este mai mare de 50%, se face o reevaluare a furnizorului de formare profesională și, dacă este cazul, i se retrage autorizația, prin decizie a comisiei de autorizare. Articolul 37 Furnizorul de formare profesională poate să conteste la Autoritatea Națională pentru Calificări decizia de retragere a autorizației, procedura fiind aceeași ca și în cazul neacordării autorizației. ---------- Art. 37 a fost modificat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153424_a_154753]
-
dacă la doua serii consecutive se constata că rata de promovare este mai mica de 70% sau rata de abandon este mai mare de 50%, se face o reevaluare a furnizorului de formare profesională și, dacă este cazul, i se retrage autorizația, prin decizie a comisiei de autorizare. Articolul 37 Furnizorul de formare profesională poate să conteste la Autoritatea Națională pentru Calificări decizia de retragere a autorizației, procedura fiind aceeași ca și în cazul neacordării autorizației. ---------- Art. 37 a fost modificat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153426_a_154755]
-
dovadă de origine, după caz, pentru cantitatea de produse care pot fi considerate că "originare". La solicitarea autorităților vamale, beneficiarul va furniza o declarație despre cum au fost administrate cantitățile. 6. Autoritățile vamale vor monitoriza utilizarea autorizației și o pot retrage oricând în cazul în care beneficiarul nu o utilizează corespunzător sau nu îndeplinește oricare dintre celelalte condițiile menționate în acest protocol." Articolul 21 Condiții pentru întocmirea unei declarații pe factura 1. Declarația pe factura la care se face referire la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153286_a_154615]
-
îndeplinește condițiile pe care ele le consideră necesare. 3. Autoritățile vamale vor acorda exportatorului autorizat o autorizație vamală numerotata care va apărea pe declarația pe factura. 4. Autoritățile vamale vor supraveghea folosirea autorizației de către exportatorul autorizat. 5. Autoritățile vamale pot retrage autorizația în orice moment. Ele vor proceda în acest mod atunci cand exportatorul autorizat nu mai oferă garanțiile la care se face referire în paragraful 1, nu mai îndeplinește condițiile la care se face referire în paragraful 2 sau se folosește
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153286_a_154615]
-
de către o persoană care nu are dreptul de a furniza tipurile de rețele sau de servicii de comunicații electronice respective ori în perioada în care dreptul de furnizare a acelor tipuri de rețele sau de servicii a fost suspendat ori retras, precum și nerespectarea obligațiilor prevăzute de autorizația generală constituie contravenții și se sancționează conform prevederilor Ordonanței-cadru. Articolul 11 Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta decizie. Articolul 12 Sediul central al ANRC este în municipiul București, Bd. Libertății nr. 14
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153690_a_155019]
-
ei este prezentă în imaginar prin numirea și relevanța rolului ei de mamă (mai ales a domnitorului), a înrudirii simbolice cu terra mater și cu nocturnul (într-o valorificare pozitivă, dar și negativă), femeia evului mediu este nevoită să se retragă complet din fața activității sociale a stăpânului și să-și limiteze la spațiile închise atât viața cotidiană, cât și manifestările sensibile, conform codurilor legiuitoare. Surse importante sunt (în același timp și normative morale) Biblia, Ecclesiastul și Leviticul, textele patristice, scrierile bizantine
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
specifice; în anumite circumstanțe, ele dau un caracter paradoxal formelor pe care imaginarul le ia. În ciuda tuturor atacurilor ideologice sau raționaliste din perioadele iconoclaste, imaginarul colectiv a continuat să se manifeste și să se îmbogățească; chiar dacă imaginea religioasă a fost retrasă și negată, temporar sau definitiv, din clădirile de cult, funcția imaginației și mentalitățile care susțin imaginarul s-au manifestat permanent. Oare afirmarea și negarea imaginii sunt cauzate mai curând de dorința/de frica de oglindire în ea a ființei și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mânia, crima, adulterul, încălcarea legii − toate posibilele fapte fără-de-lege; ceea ce atrage după sine blestemul morții și, după împlinirea acestuia, văduvia. Puterea e totul în acest labirint al textului, diseminată în absolut toate personajele, pulsând violent și proliferând uneori monstruos, alteori retrăgându-se alunecos către tron, fără vreo șansă de a-l ocupa din nou. Dislocarea ei, aparenta marginalizare, spulberarea completă apoi și recunoașterea fragmentelor obținute în întreaga rețea a lumii medievale se pot petrece doar dacă centrul caruselului e preluat de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
va supune, totuși. Prin urmare, ea poate prelua statutul de "critică", dar va fi vorba de un statut limitat prin autojudecare. În ce măsură este cu putință un asemenea joc, vom vedea. De fapt, ar fi de văzut "forma" în care se retrage discursul pentru a reuși să prindă, în vorbele sale, totul, adică și pe sine. Până la urmă, prima Introducere va fi o încercare de punere la probă a ipotezei formulate la început: preluarea și prelucrarea "obiectelor" filosofice de către un "subiect" gânditor
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Pe de o parte, acesta apare ca un fapt al limitării din sine a conștiinței (constituante), iar pe de altă parte, ca un exces al acesteia, care îl cuprinde, totuși, chiar și atunci când se sustrage în condiția datului sau se retrage în aceea a nimicului. De aici lipsa de semnificație a unei "fenomenalități" pure în privința surprinderii fenomenului (veritabil sau retras) și, în compensație, semnificația totală a unei "fenomenologii" pentru condiția de "fenomen". Aceasta înseamnă, în ultimă instanță, că în afara logos-ului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judecăți probabile, disciplina problemelor generale, cu metode accesibile oricărui om, cercetată de Aristotel în Topică."59 Prin scoaterea la iveală a elementului a priori al logicii și prin valorificarea lui într-o ordine a reconstrucției statutului logicii, autoreferențialitatea gândirii se retrage, căpătând contur ceea ce grecii numeau eironeia (nu cred să fie greșit ironia)60, demersul "reamintirii" originii, în cazul nostru, a originii analiticii și dialecticii. Dar aceasta ne trimite chiar dincolo de ceea ce s-a arătat mai devreme a fi înțelesul unui
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
putea fi numită atemporalizarea subiectului. Faptul acesta este deosebit de semnificativ în regândirea ordinii judecății. Timpul a în-ființat (constituit) subiectul, a în-ființat (constituit) și predicatul; le-a conferit sensurile obiectuale specifice de funcțiuni judicative, dar, după această instituire, timpul, operând încă, retrage subiectul din raza sa, conferindu-i încă un sens, opus, formal, celui anterior, fiind vorba despre atemporalizare. Forma aceasta a cuvântului indică o acțiune, dar una care are sensul opus sensului în care operează timpul, de obicei: cel de timporizare
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lui "este" ar putea veni din faptul că reformalizarea logos-ului provoacă mutații veritabile în privința tuturor actelor de timporizare judicativă ale timpului, elementul "logic" pereche al verbului (al lui "este") din structura aspectului alethic al judecativului. Ce anume a fost retras, în primul rând, de sub constitutivitatea temporală, pentru a-și pierde calitatea de a fi "ceva"? Ce anume a căzut mai întâi în raza consecințelor fundamentale ale retragerii funcțiilor timporizatoare ale timpului judicativ, al suspendării actului de în-ființare? La o primă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și timpul însuși. Acesta se retimporizează pe sine, dar prin aceasta el suportă două schimbări: a) "se constituie" el însuși ca ființare timporizată, adică se în-ființează pe sine ca subiect în ipostază de substanță primă, ca fapt-de-a-fi-"acesta"; b) își retrage acest sens "obiectual", intrând însă în structura "semantică" a predicatului ca universal, altfel spus, ca însușire, ca o calitate a "subiectului", ca fel-de-a-fi-"așa". De aici poate, dubla sa "calitate" în istoria filosofiei: cadru, formă, perimetru, orizont, "încăpător" al evenimentelor
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
înțelege, printr-un gând firav măcar, ceea ce ar putea fi dincolo de ziduri. Tăcerea exprimării nu înseamnă, desigur, lipsa gândirii; dimpotrivă: gândirea are răgazul, în tăcerea noastră, de a-și găsi cadența proprie; judicativul însuși și-ar putea slăbi sau chiar retrage convențiile, lăsând un loc în care poate să apară pre-judicativul "ne-format" încă, adică izvorul gândurilor, ceea-ce-este împreună cu ceea ce este: fapte din lumea vieții umane, care nu trebuie preluate și prelucrate în orizontul dictaturii judicativului, chiar dacă le aplicăm anumite reguli
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de constituire, ce nu poate fi decât non-judicativ, exigențele exprimate de gândirea ființei ar putea fi suspendate, poate chiar anulate. Dar acum trebuie să vedem dacă nu cumva, pornind de la unele presupoziiții ale experiementelor filosofice evocate, aceste angajamente se pot retrage chiar în orizont judicativ, adică tocmai în locul ce este sau măcar pare a fi "natural" pentru ele. În acest demers, integrat reducției judicative, trebuie să pornim de la constituția logică cea mai "durabilă", adică de la subiect. De altminteri, am pornit deja
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este paradoxal din perspectiva reducției judicative, în vreme ce ipostazele judicativului sunt, înainte de orice, evenimente (constitutive, cum este firesc pentru un eveniment, sau regulative, cum s-ar putea întâmpla atunci când timpul ar fi concentrat doar în funcția sa modelatoare, adică ar fi retras din operarea sa propriu-zis constitutivă). Păstrându-ne în aria analogiilor cu filosofia kantiană, am putea spune că cele două ipostaze ale judicativului au drept corespondent mai degrabă principiile intelectului. Cele constitutive, anume axiomele intuiției și anticipațiile percepției, constituie ca atare
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dar, cumva, și ființa, în diferența ontologică, ori numai aceasta din urmă în sine), toate netimporizate în sensul unei constituiri temporale depline sau, prin urmare, nevizate de lumina vreunui eveniment. Pe de altă parte, condiția de eveniment nu poate fi retrasă nici faptelor netimporizate (constitutiv direct), fiindcă tocmai acestea, în măsura în care ele intervin pentru donarea de sens acelui "ceva" ce este timporizat cum se întâmplă pentru orice ființare, pentru care intervine ființa, care ne-a apărut, la un moment dat, ca fiind
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ele: ambele ipostaze judicative tind către evidențierea a "ceva": constitutivul, prin în-ființare (în sarcina timpului care timporizează), regulativul, prin "măsurarea" a ceva, adică prin punerea sa într-o măsură care trebuie să i se potrivească (în sarcina timpului care se retrage). Într-un fel, punerea în măsură a ceva presupune ființarea acestui "ceva", ceea ce înseamnă că el a fost în-ființat, că el este deja ființare timporizată; pe de altă parte, timpul nu și-ar fi deschis lucrarea sa în-ființătoare fără a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
oricărui fapt în-ființat, constituit, prin timporizare propriu-zisă. Așadar, autorizarea din sfera publică nu repetă, în privința esenței sale, autorizarea veritabilă, care este act de timporizare. De ce se întâmplă astfel? Este vorba aici despre un refuz al timpului? Nicidecum! Timpul însuși se retrage; dar rămâne în locul lui ceea ce evidențiam mai devreme: un "timp" convențional, corespunzător inflației de autorizare, care constă în înșiruirea evenimentelor publice, ele însele fapte potrivite convențiilor temporale ordonatoare, adică ele însele cu un statut deteriorat de "eveniment". Datorită acestei stări
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]