95,170 matches
-
locul unde au fost înmormântați până în ziua de astăzi stăpânii locurilor, adesea prieteni ai localnicilor. Pe atunci țăranii, îmbrăcați în costumația timpului - cămeșoaie albe, lungi, lucrate cu broderii, cu căciulile în mână, și cu făcliile însoțitoare, cu fețele împietrite și privirile fixe, în tăcerea deplină care însemna respectul pentru cel repauzat, purtau sicriul boierului pe brațe până ce îl lăsau în locul de veci. Era respectul pământului și a omului. Plecatul, și el un fel de voievod al locurilor, stăpânul pământurilor din zonă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
străini și-și făceau case pe hotarul altuia, fără să-i mai ceară voie, dovedește Radu Rosetti. Găsesc util să redau aici dispoziții din legislația promovată de Vasile Vodă Lupu, evidențiată și de Vasile C. Nicolau în a sa lucrare „Priviri asupra vechei organizări administrative a Moldovei" (Bârlad, Tipografia și legătoria de cărți Const. D. Lupașcu), p.75-80: 1. Când un țăran va fugi de la el, sau de la stăpânul său, nimeni în nici un loc nu-l va putea primi sub pedeapsă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
satele. Cum și atunci poruncile domnești nu aveau ascultare, căpitanii de mazili au continuat a exista până la Regulamentul Organic. Că așa a fost, dovadă stă „Poronca isprăvniciei ținutului Tutova către Căpitanul de Mazili a Ocolului Tutova" din 10 februarie 1872 („Priviri asupra vechii organizări administrative a Moldovei - Istorie veche", Vasile C. Nicolau, 1913, p.196): „Domnul poroșnic Enachi Borș, din Obârșeni, venind la isprăvnicie a făcut arătare că poroșnicul Vasile Solomon ar fi zis ca să meargă la facerea herestelei cu dânsul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a avut o influență netăgăduită asupra banarielor noastre, care trebuiau să existe în țară sub o conducere proprie. Când punem la un loc monete românești cu monete polone, ungurești, sârbești, bulgărești și rusești, recunoaștem pe acele românești chiar de la prima privire prin stilul lor propriu. Banariele au existat în țară până târziu, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Monetele cele mai vechi ale Moldovei și Valahiei prezintă între ele puncte de contact, însă și diferențieri esențiale. Ca monetele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai pur; celelalte atribute ale monetei sunt păstrate în aceeași direcție artistică. Artiștii care au bătut aceste monete, erau niște artiști iscusiți. Așa sunt monetele lui Vlad I sau cele ale lui Alexandru cel Bun care se pot pune, în privirea artei monetare, cu succes alături de monetele contemporane ale regilor Ludovic I al Ungariei sau Vladislav Iagello al Poloniei. Monetele Moldovenești mențin în legendele lor, până târziu, și cu rare excepții, limba latinească, și aspectul artistic al lor rămâne plăcut. Monetele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nevasta etc., și i-am dat drumul. În sfârșit, abia se golise odaia, și pe când mă tot gândeam la fetișcana aceea, mă pomenesc deodată cu ea că intră în odaie, de astădată singură. Se apropie de mine și, cu o privire mai amăgitoare ca a șarpelui din Paradis, îmi zice: „Tu să vii să te muți la mama, că mama are casă bună și știe să facă plăcintă".... Ce e și omul! Cum se ademenește de ușor! Pentru o privire dulce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o privire mai amăgitoare ca a șarpelui din Paradis, îmi zice: „Tu să vii să te muți la mama, că mama are casă bună și știe să facă plăcintă".... Ce e și omul! Cum se ademenește de ușor! Pentru o privire dulce și pentru... o plăcintă, chiar în ziua aceea m-am și mutat la mama lui Suzi, căci așa se numea acel șarpe. Peste vreo două ceasuri, caii și bagajele mele erau și duse la noul meu conac, unde sosind
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dintre ei ar voi, în schimbul capului său și a libertății, să îmbrățișeze frumoasa meserie de călău, ce stătea vacantă. Mai toți refuzară; unul singur primi: acesta fu Gavril Buzatu, un țigănoi colos la trup, slut la față și cu o privire fioroasă de te vâra în friguri la cea dintâi ațintire. La 18 aprilie 1839, Gavril debută în noua lui meserie, punând ștreangul în gâtul tovarășului și a prietenului său Ion Chetrariu. O dată cu întâia sa operație de curățire a societății de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a administrației țării, un embrion al conceptului legii care avea să se pună în aplicare la 1 aprilie 1864, cu valabilitate și de actualitate și în zilele noastre în unele privințe. Să-l descifrăm lecturându-i textul în totalitatea lui („Priviri asupra vechei organizări administrative a Moldovei" de Vasile C. Nicolau, Bârlad, p. 243 - 151): „Domnule Prefect, În urma dimisionărei din 10 Noiembrie an. exp., Măria Sa Domnul Principatelor Unite, au binevoit a mă însărcina cu compunerea noului cabinet, acesta s-a și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
49-50). După mulți ani, Lascarov-Moldovanu își amintea, din copilăria lui tecuceană de Alexandru Papadopol-Calimach: „Eu însumi am apucat pe blajinul și cărturarul boier Papadopol- Calimach, urmaș de domn și membru al Academiei Române, un bătrânel scurt, cu cioc Napoleon III, cu privire nespus de blândă și cu o viață retrasă, în casa lui cu plopi la poartă, de lângă gimnaziu, aproape la bariera dinspre Bârlad. O cumplită dramă familială îl făcea să fie bun și iertător, mângâind copiii care-i întâlnea în cale
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
contele Alderberg, ministrul casei imperiale, principele Cerkaski, d. de Melidoff, șeful cancelariei diplomatice militare. Intr-un cuvânt Petersburgul nu mai era în Petersburg, el se strămutase de pe țărmurile Nevei în modestul oraș din marginea Dâmbului, către care se îndreptau acum privirile pline de așteptare ale Europei. Cu mult tact s-a purtat populația ploieșteană în tot timpul cât a avut în mijlocul ei pe suveranul Rusiei. După ce se odihni o zi în Ploiești, Impăratul Alexandru veni la București spre a face vizita
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fanfarei militare, și aceasta a atacat marșul lui Flechtenmacher „Trecerea Dunării la 1877". Pornite de sus, într-o sală cu o acustică grozavă, acordurile au căzut ca un tunet asupra spectatorilor, care au sărit ca arși în picioare și cu privirile spre înalturile balcoanelor de rangul II. Informat urgent de ceea ce se petrece, chiar de Iancu Braunștein, care se afla pe scenă făcând socotelile cu coana Virginica și care până atunci tăcuse ca un pește, Costică Tănase, care era numai pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Iancu Braunștein, care se afla pe scenă făcând socotelile cu coana Virginica și care până atunci tăcuse ca un pește, Costică Tănase, care era numai pe jumătate grimat, extrem de emoționat de această formidabilă surpriză, a ieșit în fața cortinei și, cu privirile îndreptate spre înaltul balcoanelor, s-a adresat cam așa: - „Adânc mișcat de gestul vostru, care mi-a mers direct la inimă, am dat ordin lui Iancu Braunștein, impresarul meu, ca la viitorul spectacol să ofere două sute de gratuități fotolii și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ia-ți coada la spinare cât mai repede, până nu te molipsești de sictirul locului, și șterge-o!“. Sugestia e clară, de o trasparentă și, mai ales, eficientă mizantropie. Mai toate figurile din roman se lasă reduse la câteva linii Privirea îndreptată de autoare către lumea din jur este lipsită de iluzii, iscoditoare și „rea“. Universul apare făcut din cârpeli, ziare vechi, mizerie. Oamenii sunt caricaturi, trădând la fiecare mișcare sforile păpușerești, denunțându-se singuri ca impostori ai propriei lor condiții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
David Lodge sau Bradbury, răutatea localizată la nivel academic, impostura în formele ei cele mai polisate formează obiectul romanului. Spre deosebire de autorii străini, însă, trebuie spus că autohtonii au o mult mai mare deschidere spre grotesc, spre caricatura groasă, spre pamflet. Privirea universitară întârzie asupra ordurii cu pasiune, amănunțindu-i pe îndelete urâțenia și scandalizându-se, dar totodată ascunzându-și sarcasmul sub masca blazării. Mă întreb, odată cu dumneavoastră, de ce e așa? O fi, vorba ceea, specificul național? Gabriela Gavril, Fiecare cu Budapesta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
această lectură, dincolo de stilul impecabil și de construcția proaspătă, e fascinația pe care o degajă. Ritmul e hipnotic, personajul principal, un „oaspete“, cum îl numește Pasolini, exercită aceeași putere asupra cititorului ca și asupra personajelor din poveste. Te țintuiește cu privirea, te manipulează cu mintea. Totul apare în cadre și detalii, „ochiul“ se fixează în real, unde zăbovește pentru exact atâtea secunde, cât să conștientizezi contextul, gestul, dar să-i păstrezi în gând misterul. Complementar, există cadre largi, fantastice, unde, ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Sunt aici!». El se întoarce, îi zâmbește cu toată inocența și naturalețea tinereții sale și urcă agil scara ce duce la terasă. Apare așa, pe fundalul cerului, cu ochii lui ce o privesc de îndată. Lucia susține pentru o clipă privirea, dar nu mai mult de o clipă. Mecanismul pe care ea însăși l-a pus în mișcare îi permite să se rușineze în fața lui. Aleargă să se ghemuiască lângă parapet, ascunzându-și pântecele cu genunchii, iar sânii cu brațele.“ - Pier
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
stăruitoare, despre eterna obsesie a francezilor din ultimele decenii - adică mai ’68 și deziluziile unei generații sufocate de propriile idealuri. La miezul nopții, când s-a sfârșit pelicula, în sală mai erau vreo 25 de persoane, cu ochii înroșiți și priviri cam bezmetice. Este, probabil, prețul pe care au trebuit să-l plătească pentru fanatismul lor cinefil. Vineri, 8 iunie, TIFF-ul a pus la cale o întâlnire de zile mari între două filme: Independența României și Restul e tăcere. Proiectate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
fost proiectat decât o singură dată (ceea ce nu e o tragedie, având în vedere că săptămâna viitoare va intra în cinematografe). Totuși, l-am rugat pe amicul meu, Cristi Luca, să transmită de la fața locului, ceea ce a și făcut: „O privire de regizor rar întâlnită, sensibilitate & umor, măiestrie și cinism à la Pintilie, scenariu bine scris, actori excelenți, o imagine impecabilă. Așa cum chelnerița din Chungking Express visa să plece undeva departe, dorul de ducă nu-i e străin nici tinerei din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
în actualitate o asemenea preocupare. Cartea de față analizează un segment de istorie bisericească din viața națiunii românești, segment de care s-au apropiat puțini autori până acum, și cei care au făcut-o, nu au reuși să ofere o privire de ansamblu satisfăcător asupra a ceea ce a reprezentat "presa catolică" în prima jumătate a secolului al XX-lea. De aceea salutăm cu multă satisfacție apariția prezentei lucrări și îl felicităm pe autorul ei pentru reușita sa istoriografică. Ne aflăm în fața
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
istorică: a istoriei naționale și a celei bisericești 603. Articolul apărut la 1 august 1913 și intitulat " Avem Pace" se referea la încheierea războiului balcanic. În primele rânduri, făcea o prezentare a faptelor, din care reieșea că Europa își ațintea privirea spre țara noastră și către zona balcanică, dorind încheierea războiului. Materialul continua cu omagiul adus regelui și guvernului pentru victoria și pacea obținută: "Drept este așadar să izbucnească din inimile noastre un cântec de laudă și de mulțumire către a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
necesare: Cert e că sarcina în sine necesită o muncă susținută și coordonată. Așa cum rezultă și din materialul informativ pe care ne-am permis sa-l trimitem, standul român, ca și standurile oricăror alte țări, va trebui să ofere o privire de ansamblu asupra presei catolice și a vieții sociale catolice, a cărei organ și reflex e aceasta, fie chiar și cu distincțiile corespunzătoare de rit și naționalitate; iar această imagine artificială va trebui să fie făcută și comparativ cu numărul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
simpla dorință a unei prezențe, a hranei, a odihnei, simpla dorință a contactului uman. Faptul de a fi găzduit reactivează fără nicio îndoială nostalgiile prime și arhaice care au servit de model: siguranța, căldura adăpostului, hrănirea neîntreruptă, chipul mamei. Mâna, privirea, gura contribuie la stabilirea legăturilor, la recunoașterea, a celuilalt și a sa, la oralitatea care pregătește trecerea înăuntru și în afară, a faptului de a mânca și de a fi mâncat, a canibalismului și a căpcăunului. De unde și întrebarea: cine
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
familie care își oferă brațul celor mai tineri bărbați din asistență", (Contesa de Gence, Savoir-vivre et usages mondains, Paris, 1907, p. 363). Centralitatea mesei în sufragerie, strălucirea argintăriei și a cristalelor fac ca spațiul hranei să fie ținta privilegiată a privirilor. Așezarea la masă și prioritățile trebuie să fie riguros respectate. Pentru un mare dineu, stăpânul și stăpâna sunt în centru, față în față. Vom observa totuși că folosirea meselor rotunde facilitează mult integrarea convivilor, suprimând câteva privilegii precum faimosul cap
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
femeie, eu te rog în genunchi!" (6.141-149)48. Amenințarea necunoscutului, a elementului exterior, a celui care înaintează în poziție exterioară trebuie să fie înconjurată. Integrarea străinului este realizată prin caracterul sacru al ospitalității, chiar dacă acesta ar fi pirat. Prima privire este aparența. Străinătatea străinului se manifestă pe chipul, veșmintele și înfățișarea sa. Ulise se prezintă deseori ca un vagabond, cu hainele rupte, cu chipul obosit și murdar din cauza călătoriei. În Rugătoarele de Eschil, regele din Argos căruia Danaos ce vine
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]