94,231 matches
-
vremea aceea, Domn În Țara Românească era Mihai Viteazul, una din cele mai eroice figuri din istoria omenirii. Văzând el ce potop de oaste vine asupră-i și cugetând că o luptă În câmp deschis nu e cu putință, se retrase la câteva ceasuri departe de Giurgiu, pe valea Neajlovului, la locul numit Vadul Călugărenilor. Aici, drumul spre București trecea printre două dealuri acoperite de păduri. Valea era Îngustă și mlăștinoasă. La intrare era un pod lung de lemn peste băltoacele
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
calului și În mulțimea Înspăimântată retează dintr-o lovitură capul lui Caraiman-Pașa și Învălmășește cu ai săi șirurile rupte și zăpăcite de iuțeala izbirii. Sinan, fierbând de mânie, Își ridică grosul armatei și trece podul. Mihai se face că se retrage și-i lasă să Înainteze puțin În strâmtoare, unde mulțimea, neputându-și desfășura rândurile, nu mai era așa de primejdioasă. Turcii Încep să se creadă biruitori, când deodată se trezesc izbiți În față de oastea Învăpăiată a lui Mihai. Puterea, și
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
au Îndreptat spre oraș pe jos și cu căruțele. Era o dimineață rece, de iarnă. Pe o parte a șoselei se duceau spre Alba-Iulia, scârțâind prin făgașul zăpezii, căruțele românești, buchete de chiote și bucurie, iar pe cealaltă parte se retrăgea armata germană izgonită din România, tun după tun... La Alba Iulia, nu a fost chip să mai pătrundă cineva În sala adunării. Poporul care se scurgea din toate colțurile Transilvaniei să audă marea veste, se aduna pe câmpia Întinsă din
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
cuprins de fiori. Cum să acționeze ? se Întrebă el. Să tragă trei focuri de armă și să aștepte ajutorul celorlalți doi nu se putea. Hitleriștii erau foarte aproape și l-ar fi prins sau l ar fi ucis. Să se retragă și să caute ajutoare, ar fi Însemnat să nu-i mai găsească aici. Timpul se scurgea și flăcăul trebuia să ia repede cea mai bună hotărâre. Nu-i slăbea din ochi pe cei doisprezece. Privirea Îi fu atrasă de unul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
moarte și încă 57 moarte pe cruce (Filip. 2, 8)”. (Origen, Omilii la Cartea Ieșirii, omilia VI, cap. I, în PSB, vol. 6, p. 95) „ Iar dacă ar fi murit fără vreo boală și fără vreo durere, ascuns undeva și retras într-un colț oarecare, sau în loc pustiu, sau în vreo casă, și după aceea, arătându-se iarăși deodată, ar fi spus că S-a ridicat pe Sine din morți, s-ar fi părut tuturor că spune povești (mituri) și cu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ochii noștri, ca să ne întoarcem la inimă și să-L găsim, căci s-a depărtat și iată este aici (Mt. 24, 2-3). Nu a voit să fie mai mult cu noi și totuși nu ne-a părăsit. Căci S-a retras acolo de unde nu S-a retras, căci lumea prin El a fost făcută și în această lume era și a venit în această lume pentru ca să mântuiască pe păcătoși (In. 6, 33) .... ”. (Fericitul Augustin, Confessiones Mărturisiri, cartea a IV-a, XII
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
inimă și să-L găsim, căci s-a depărtat și iată este aici (Mt. 24, 2-3). Nu a voit să fie mai mult cu noi și totuși nu ne-a părăsit. Căci S-a retras acolo de unde nu S-a retras, căci lumea prin El a fost făcută și în această lume era și a venit în această lume pentru ca să mântuiască pe păcătoși (In. 6, 33) .... ”. (Fericitul Augustin, Confessiones Mărturisiri, cartea a IV-a, XII, (19), în PSB, vol. 64, p.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
creației chiar în interiorul divin. Ea consideră că Dumnezeu nu a făcut lumea lucrînd ofensiv, către și într-un domeniu din afara lui. în calitate de creator, Dumnezeu este, pentru această linie de gîndire, atotputere, plenitudine de realitate care se autolimitează. El însuși se retrage pentru a face loc creației sale. Prezentă în mistica iudaică din secolul al XVI-lea, dar și în alte tradiții, această concepție consideră că prima mișcare divină ce conduce la creație constă în concentrarea lui Dumnezeu, în contracția sa, care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ar fi creat lumea precum marea țărmurile : retrăgîndu-se. Nu este vorba despre o mișcare limitativă, prin care Dumnezeu se strînge puțin ca să facă loc și operei sale. Contracția înseamnă aici efectiv concentrare: Dumnezeu se cufundă în propriul lui abis, se retrage în misterul lui insondabil, în infinitul lui, dezgolind în urma sa fîșia marginală a lumii. Contracția divină (țimțum) din Cabala, kenoza christică, cele șaptezeci de mii de văluri de lumină și întuneric pe care Allah le pune între sine și creație
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
aceeași măsură modelatoare și eliberatoare față de curgerea istoriei, integrarea riscă să devină excesivă, să se prefacă în adaptare necritică la spiritul vremii. Religia începe să fie judecată ca simplu fapt de cultură ori în funcție de performanța ei civilizațională. Cînd credința se retrage, religia e tentată să se legitimeze prin subsolurile ei istorice și culturale, spune adeseori André Scrima. De pildă, pînă spre mijlocul secolului XX, creștinismul răsăritean reprezenta, chiar și pentru mediile de specialiști occidentali, o variantă periferică ori exotică de creștinism
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care ajung la un moment dat să vadă același peisaj transcendent. științele religiei : gestionarea savantă a distanței Pînă acum cîteva decenii, știința făcea parte, alături de istorie și social, din triada în fața căreia religia trebuia să se încline sau să se retragă în spațiul privat, de vreme ce, în modernitate, științele preluaseră de la religie funcția explicativă în ce privește realul obiectiv (ștințele naturii) și chiar subiectiv (științele umane). Din modestie ori din suficiență, omul modern nu mai recunoștea, ca formă de cunoaștere tare, decît cunoașterea științifică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ipoteza, nevoia privitoare la un reper transcendent. Presupusă ori respinsă, tema transcendenței persistă discret, îngropată mai adînc decît pătrunde conștiința curentă și decît acceptă comuna definiție de sine a omului modern. în modernitatea tîrzie, transcendența devine aproape inaparentă, ascunsă, se retrage în fundamentele sau în aporia fundamentelor condiției umane. Nu mai adoptă moduri afirmative, legiferate, nu se mai înfățișază sub chipul monopolului confesional asupra societății. Prezența ei tenace e de presimțit/căutat/descoperit dincolo de suprafețele afirmative. Dar invocarea transcendenței în spațiul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care îl cheamă, îl atrage, îl captează într-un anume sens. S-ar putea spune, de asemenea, că, limitîndu-și expansiunea naturală, ființa dă întrucîtva loc în sine însăși tuturor existentelor pe care nu le-a violentat, față de care s-a retras deși avea puterea de a le acapara, supune ori strivi. Exteriorul e întrucîtva transmutat de ea în propria interioritate. Ceea ce, în afară și din afară, apare ca retragere înseamnă de fapt o îmbogățire a interiorului. Ființa capabilă de restrîngerea liberă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
supranaturalul potrivit principiului de plenitudine interioară corelativ restrîngerii exterioare libere. Ca imago Dei, ființa omului e clădită pe un vid interior, capabil de divin. în centrul sau în inima persoanei își are sălaș transcendența spre care în regim supranatural se retrag, ca spre rădăcina lor, facultățile naturale ale ființei. Nu piedicile exterioare determină, în regim supranatural, retragerea acestor facultăți, ci atracția pe care o exercită asupra lor prezența divină din vidul central al inimii. Acolo, în acel spațiu interior, ființa regăsește
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
susține că spațiul creației se ivește ca efect al concentrării, restrîngerii sau interiorizării lui Dumnezeu, absorbit de Infinitul lui radical. în termenii lui Meister Eckhart, creatura apare în teritoriul făcut posibil prin transcenderea de sine a lui Dumnezeu, care se retrage în străfundul Deității sale, unde își are locul propriu nașterea eternă a Fiului din Tatăl, unde Tatăl îl naște pe Fiul în abisul increat al sufletului. Alături de doctrinele metafizice ale altor tradiții, teologia creștină mistică se concentrează și ea pe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de transcendere lucrează Creatorul, stabilind principiile creației, manifestîndu-se în mod afirmativ, instaurator. Dumnezeu creator apare ca un atribut al lui Dumnezeu în actul transcenderii sale. întregul existenței universale capătă loc pe o fărîmă din interioritatea divină de unde Dumnezeu s-a retras, lăsîndu-și acolo urmele : urme care înseamnă posibilitatea de a raporta existența la realitatea absolută, de a o gîndi drept relativă, primindu-și realitatea din abisul Deității. de țimțum face Gershom Scholem în De la création du monde, ed. cit., capitolul La
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
întunericul metafizic, precedînd expansiunea luminii lui care dă realitate spațiului manifestării, vezi, de asemenea, René Guénon, Le symbolisme de la croix, ed. cit., capitolul Les directions de l'espace. Pe aceste urme pornesc oamenii dorinței, atrași de plenitudinea Nimicului unde se retrage Dumnezeu cînd dă spațiu creației sale. în demersul mistic, în alergarea interioară pe urmele divinului, ființa umană își lărgește necontenit capacitatea contemplativă, se amplifică pentru a se adecva asimptotic țintei sale infinite. Dar ca mod exterior, ca prezență în lume
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
distant în raport cu această istorie. Odată cu dărîmarea celui de-al doilea Templu și cu trecerea comunității ebraice în diaspora, Prezența divină nu mai are un sanctuar în jurul căruia să se organizeze o ordine socială și o putere politică. Această Prezență se retrage în incinta Torei, se sprijină pe practicile unei comunități risipite, dislocate, aflate întrucîtva la marginea istoriei, pe muchia dintre istorie și eschaton. în creștinism, delimitarea unei sfere laice, unde Dumnzeu dă creaturii sale libertatea de a se organiza după capul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
consimțămîntul nostru la autolimitare ne pune într-o situație cel puțin potențială de supra natural. Viața noastră curentă ne oferă așadar suportul pentru o experiență a regimului supranatural, ne poate forma pentru acest regim. De partea ei, transcendența s-a retras în spectacolul societăților noastre pînă la limita discretă a adeziunii personale și a Bisericii fără monopol social. Dumnezeu a eliberat sfera laică de orice formă instituționalizată a atotputerii Lui. Apare aici sub chipul neofensiv și neînarmat al unui absolut propus
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
din ce în ce mai convențional sau mai comercial celebrate. Spre îngrijorarea multora, creștinismul pare să-și fi pierdut puterea de a strălumina actele cotidiene, de a iriga cu sensul său existența comună. Practicată în regimul laicității, orice religie tinde, de altfel, să se retragă din fluxul zilnic, să-și rezerve ca loc de exercițiu spațiul sanctuarului și intimitatea persoanei, cu interogația, căutarea, efortul ei spiritual. Viața noastră a devenit, într-adevăr, aproape străină de strălucirea transcendenței. Am devenit, într adevăr, societăți incapabile de simbolism
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
culturală, alături de elita politică, subminează suveranitatatea poporului. Sloganul VB "Poporul nostru înainte de toate!" indică faptul că puterea emană de la popor și numai de la popor și că ea nu ar trebui să fie capturată de castele dubioase ale politicienilor de profesie, retrași în turnuri de fildeș sau în organizații supranaționale"(VB, 2004c). În concluzie, Jagers (2006: 221) afirmă că: Discursul anti-establishment al VB-ului, acest paria al politicii belgiene, este destul de răspândit. Leitmotivul îl reprezintă conspirația, o critică morală care afirmă că
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
lăsat puține semne durabile în politica cehă. În ciuda unei reveniri personale de scurtă durată în politica locală, în 2003-2004, când a devenit primarul unui mic orășel, situat la perfieria orașului Brno, Miroslav Sládek pare să fie o figură marginală, aproape retrasă din viață politică, adânc ridiculizată chiar de dreapta radicală cehă pentru eșecurile sale politice. Cei mai mulți lideri de frunte ai SPR-RSČ-ului anilor '90 par să fi ieșit din politică, deși o parte din ostașii de rând ai partidului au rămas activi
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
aprilie 2005. Chiar dacă ar fi fost achitat, existența unor acuzații penale l-ar fi descalificat în campania pentru prezidențiale. López Obrador a argumentat că acuzațiile sunt politice și și-a scos susținătorii în stradă, fapt care a determinat PAN să retragă plângerea. Însă, aserțiunea lui López Obrador potrivit căreia reglementările legale pot fi ignorate dacă sunt "nedrepte" a fost frapantă pentru mulți dintre cei care încercau să afle cum s-ar comporta acesta dacă ar ajunge președinte. În al treilea rând
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
República), care să candideze în alegerile naționale din 1998 (López Maya, 2003: 81-83). Între timp, cele două partide tradiționale s-au adâncit într-o criză tot mai mare. Pierzând președinția pentru prima dată în 1993, AD și COPEI și-au retras în cele din urmă candidații pentru prezidențialele din 1998, alegând în loc să susțină alte personalități independente, într-o încercare disperată de a bloca ascensiunea lui Chávez. Totuși Chávez i-a măturat printr-o victorie zdrobitoare, 56,2% din voturi, și a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
atitudinea radicală, mai ales în privința acceptării regulilor contestării publice, inerente unei democrații liberale. Analiza lui Fallend oferă un posibil exemplu în acest caz, întrucât coaliția de guvernământ a produs o divizare a forțelor populiste. În vreme ce sectorul mai radical s-a retras de la guvernare, sectorul cel mai pragmatic a înființat un nou partid și a rămas în guvern. Un alt posibil exemplu de strategie de integrare este implicarea în 2002 a Organizației Statelor Americane (OAS) în politica din Venezuela, după lovitura de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]