95,170 matches
-
un oaspete al propriei familii, în propriul său apartament pe care l-a închiriat cu rodul muncii sale pentru a-și adăposti familia - familie care printr-o răsturnare paradoxală, îl va considera un parazit și un oaspete nedorit. Pe lângă omniprezența privirii celuilalt, arhitectura însăși a casei îi amintesc mereu dependența. Astfel culoarul pe care îl evocă într-un text scurt: "Vru să deschidă ușa culoarului"515. Vrând să deschidă ușa, se lovi de o rezistență. După ce s-a întors în cameră
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
să suport viața comună cu ceilalți oameni..."517 În această topologie, anumite piese și elemente arhitecturale joacă un mare rol. Podul, bineînțeles, sau, pivnița visată unde el ar putea să scrie cu totul rupt de lume, încăpere fără ferestre, fără priviri, fără intruziuni. Pentru cel care gândește că "nu ești niciodată destul de singur atunci când scrii"518, existența în mijlocul unei încăpătoare pivnițe izolate ar fi locul utopic ideal. Aș vrea să acord o atenție deosebită acestor locuri liminare precum pragul, balconul, fereastra
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mica lucarnă din Castelul de unde vine o lumină aproape magică și mistică). Dar deschiderea se preschimbă imediat în dispozitiv de persecuție. Viața în comun este supusă voaierismului celorlalți și fereastra dublează faptul de a fi continuu observat. Ea permite intruziunea privirii celuilalt care se introduce în intimitate. Voierismul este materializat de instrumentul optic numit lornietă fie în Dispărutul fie în: "Eram în picioare în balconul camerei mele"519. În acest joc a vedea/a fi văzut, observatorul este imediat observat 520
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
marii iluzii, unde orice libertate pare pervertită prin esență. Problema ospitalității este o problemă de acomodare. A te acomoda înseamnă a te adapta la o situație nouă. Această dificultatea de a o face se traduce prin imagini de acomodare optică; privirea și vederea se lovesc de complicații bizare: Karl distinge cu greu obiectele în ceață și jocul cu lornietele de teatru al Bruneldei este foarte semnificativ. Fără a mai pomeni de această stranie orbire care îl împiedică să vadă totalitatea, limitându
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a moștenirii sale culturale. Căutarea lumii noi este în mod inconștient cea a unei mame-țărâne-hrănitoare protectoare, adesea idealizate. Dar această viziune este chiar de la început decepționantă: statuia Libertății este imaginea unei femei reci, justițiare aproape neliniștitoare, unheimlich. Ea este o privire care scotocește conștiința precum nenumăratele ferestre inchizitoare de zgârie-nori pe care Karl le zărește de pe vapor. Sabia statuii, zărită după o traversare trăită ca un doliu, trimite totuși la un întreg registru militar al ordinii și al Legii și bineînțeles
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de orice: mă vrea Klamm, mă dai lui, vrea că să rămâi lângă mine, rămâi lângă mine, vrea ca să mă alungi, mă alungi..." Dar această formă polițistă sau de roman de spionaj (spionajul este, de altfel, pus în scenă de către priviri care spionează prin găurile din uși și prin gaura cheii) foarte modern în factura sa (fiecare descoperire este cu atât mai tulburătoare cu cât ea este de o banalitate exemplară), nu este decât un aspect al degradării adevărului epic care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
la avertismentele sale), călătorul se simte pierdut, dezorientat și amenințat: "Eram evident dezarmat în fața posibilității de a-mi fi indicată o direcție greșită". Drumurile sunt noroioase, întunericul e tot mai des, următorul sat este foarte departe. Lui îi revine, sub priviri pe care le socotește ostile, să cucerească ospitalitatea de o seară. Bărbatul îi spune soției, ivită din întuneric ca să-l poftească să se întoarcă în casă: "Vreau să rămân să văd ce-o să facă omul ăsta. E un străin care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
din întuneric ca să-l poftească să se întoarcă în casă: "Vreau să rămân să văd ce-o să facă omul ăsta. E un străin care întârzie pe-aici fără nici o treabă. Uită-te la el". Astfel călătorul singuratic este înconjurat de priviri, de zvonuri, de indiferență și cu o frumoasă negației el răspunde femeii: "Eu nu vreau nimic de la voi, îmi văd de ale mele, vedeți-vă și voi de ale voastre". S-ar părea că ideea însăși de a fi găzduit
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
locul însuși al unei ospitalități resimțite ca insuficiente, indiferente și meschine. Ne gândim evident la judecățile negative, transcrise de Kafka în Jurnalul său, ale familiei sale despre activitatea sa de scriitor, cea a unchiului spunând "mereu aceleași platitudini", parcurgând cu privirea hârtiile de pe masa lui Kafka sau ale tatălui căruia îi oferă cartea ("pune-o pe noptieră"). Sfârșitul fragmentului este interesant fiindcă el aduce mai puțin un răspuns și mai mult o completare la ceea ce precede, cu lumina vie care străpunge
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
luminoasă sau o nouă Charlotte, înconjurată de copii care o iubesc, o mângâie și adorm cu încrederea idilică a unei comunități regăsite 607, în timp ce naratorul, sumbru Werther, rămâne în umbră, în cadrul ușii. Fiindcă figura dorinței rămâne distantă, ezitantă, ascunzându-și privirile, visând la altceva și "abia" dacă observă mângâierile copiilor. Claude David, care reamintește că, scriind acest fragment, Kafka este la câteva luni de probabila sa căsătorie, se întreabă dacă nu cumva căsătoria nu se identifică cu hanul sordid (este cel
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
discuta mai târziu. 65 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată, p. 10, II (nota trad.). 66 "Acest parcurs, itinerariu, dar nu hartă, face să se succeadă dar și să-și răspundă să se intersecteze sau să se suprapună nume, locuri, priviri care marchează puncte de reper, momente în care lucrurile se tulbură sau iau o altă întorsătură. El indică mișcarea unei istorii, ea însăși în mișcare a alterității grecești" (François Hartog, Mémoire d' Ulise, Gallimard, 1996, p. 14). 67 Vezi Pietro
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care nu ar putea merge mai departe decât marginile propriului sistem. Sau mai degrabă secretul ar fi în altă parte decât acolo unde locutorul pretinde că-l caută? Nu într-un indicibil abis, ci la suprafață, acolo unde auzul și privirea nu îl caută?" (Christian Lacassagnère, " La poétique du secret dans les contes fantastiques de Poe", în Le secret, studii reunite de B. Bertrandias, CRLMC, Presses Universitaires Blaise-Pascal, 1999, pp. 179-180). Literatura se preocupă fără nicio îndoială să resuscite "timpul secretelor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu mai numără decât câțiva dinți rari" (38). 595 "Vă asemănați mult toți trei și lucrul prin care ea se deosebește de voi nu e deloc în avantajul ei, de prima oară când am văzut-o, am fost îngrozit de privirea ei morocănoasă și lipsită de tandrețe [...] ea are înfățișarea femeilor fără vârstă care nu îmbătrânesc niciodată și care n-au fost vreodată tinere" (252). 596 "Cineva spuse lui Barnabe că acest funcționar este Klamm și că de fapt există o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fost deja o dizenterie; oamenii de pe stradă îi înjură pe fereastră, chiar între ei evreii se ceartă, doi dintre ei s-au năpustit unul asupra altuia cu cuțite. Dar când ești mic, când judeci totul cu repeziciune, dintr-o singură privire, ce se poate întâmpla? Și printre copii era o ceată care alerga în toate părțile, se cățărau pe saltele, se târau pe sub scaune și pândeau pâinea oricui - ei formau un singur popor - o ungeau cu orice - totul era de mâncare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
folosit în cazul evaluărilor orale „este dotat cu un ansamblu de mijloace de expresivitate” (Neveanu P.P., Psihologie, 1995, p. 72). H. Pieron și colaboratorii săi subliniază că „la oral se apreciază și se judecă întreaga personalitate a elevului. Prezența, ținuta, privirea directă sau ascunsă, prezența de spirit, concentrarea atenției, demnitatea sau servilismul, prestigiul, șarmul”. Evaluarea de tip oral are multe avantaje dar și dezavantaje. Avantaje ale utilizării metodelor de evaluare orală: recuperează naturalețea și normalitatea unei relații specific umane; se realizează
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
utilizată de aceasta poate fi explicată într-un mod conceptual simplu: „ aruncă o umbră” dintr-un spațiu de date multidimensional pe un spațiu de date cu un număr mai mic de dimensiuni -de regulă un nor de puncte 2D- unde privirea umană să poată vizualiza modelele (Shaw, p. 93). 7 Anița Alina Măriuca, Analiză statistică multivariată aplicată în studiul sărăciei, Ed. Universității Alexandru Ioan Cuza, 2008 Prin analiza componentelor principale un set de p variabile corelate este transformat într-un set
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
ductul hepatic comun, în timp ce OMS include aici doar tumorile hilare, Klatskin, cu origine în ductele hepatice drept și stâng la confluența lor sau foarte aproape de aceasta, fără a include și joncțiunea cisticului (fig. 143, 144). Mulți autori [3] subliniază necesitatea privirii colangiocarcinomului perihilar ca entitate distinctă față de colangiocarcinomul intrahepatic și de cel extrahepatic. O primă clasificare a colangiocarcinomului perihilar a fost cea elaborată de Bismuth-Corlette care distinge 4 tipuri pe baza extinderii tumorii pe cele două ducte hepatice principale drept și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
creativă) trebuie să acționeze consecvent și coerent în vederea atragerii grupului țintă. Astfel, expresia creativă trebuie să se potrivească mijloacelor de comunicare la care se apelează; acestea trebuie să poarte un mesaj eficace cu Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale privire la oferta, iar mesajul trebuie raportat la cerințele clienților țintă. În afară de o activitate managerială bine focalizata și de o vigilenta permanentă pentru fiecare componentă a mixului de comunicare, mai este nevoie și de echilibrarea performanțelor în celelate domenii. Prin urmare
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
acționeze consecvent și coerent în vederea atragerii grupului țintă. Astfel, expresia creativă trebuie să se potrivească mijloacelor de comunicare la care se apelează; acestea trebuie să poarte un mesaj eficace cu Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta 44 privire la oferta, iar mesajul trebuie raportat la cerințele clienților țintă. În afară de o activitate managerială bine focalizata și de o vigilenta permanentă pentru fiecare componentă a mixului de comunicare, mai este nevoie și de echilibrarea performanțelor în celelate domenii. Prin urmare
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
astăzi revizitarea unui moment intelectual esențial pentru geneza modernității românești. Între 1864 și 1918, Junimea a fost unul dintre grupurile cele mai influente, impunând nu doar un canon literar, ci și o gramatică a înțelegerii societății. De aici, utilitatea unei priviri asupra imaginarului ideologic și politic generat de această asociere de spirite. O asemenea examinare este cu atât mai necesară cu cât decenii dea rândul proiectul politic junimist, ca parte a proiectului conservator românesc și occidental, a fost supus unei logici
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
C. Filitti oferă un model de interpretare ce recontextualizează junimismul ca variantă de reflecție con ser va toare. Conservator el însuși, în ilustra linie maioresciană, Filitti avansează o interpretare ce se opune, programatic, celei lovinesciene. Demonizările sunt abandonate în favoarea unei priviri atente la dinamica ideilor. „Reacțiunea“ nu se mai confundă cu linia conservatoare, în vreme ce „liberalismul“ nu este monopolul unei direcții radicale. Argumentul lui Filitti răstoarnă, așadar, prejudecățile comune. Departe de a fi unicii depozitari ai unei sensibilități liberale, radicalii munteni sunt
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
bază solidă a ade văratei democrații.<ref id=”1”>Titu Maiorescu, Opere, ed. cit., pp. 498-499. </ref> În această ecuație a moderației, „naționalismul“ profesat de „fracționiști“ este doar un alt nume pentru șovinismul autarhic ce propune, odată cu persecuțiile antisemite, evitarea privirii critice și a deschiderii către autenticul progres. Încurajarea cetățeniei, metamorfozarea supusului în actor al regimului constituțional sunt de neimaginat în absența unei îndrumări spre civilizație. În această pedagogie de durată lungă, organizarea energiei individuale, limitarea fascinației parvenirii politice și activarea
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
activa instinctul civic.<ref id=”1”>Vezi Alexandru Duțu, „Conservatorism, modernizare și tradiție“, în Polis. Revistă de științe politice, 2/1998, pp. 7-23.</ref> Formele fără fond sunt, în consecință, efectul pervers al unei modernizări din care este eliminată luciditatea privirii istorice. Ceea ce elitele în căutarea unui panaceu nu pot întrevedea este temelia pe care se sprijină arhitectura admirată. De aici, utilitatea spiritului critic ca aliaj de luciditate și energie vizionară. Critica junimistă vizează, în cele din urmă, ieșirea de sub imperiul
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
sunt exerciții intelectuale care deconstruiesc arhitectura statului și a societății de după 1834, expunând inadecvarea originară ce nu oferă tradițiilor locale nici o cale de afirmare. Moldovean și conservator, Rosetti este, paradoxal, mai aproape ca temperament de Alecu Russo decât de Maiorescu. Privirea înapoi a lui Rosetti nu este animată de energia celui care acordă viitorului misiunea sa civi lizatoare. Dimpotrivă; discontinuitatea de menta litate ce rupe lanțul generațiilor și instituie domnia frazeologiei este resimțită ca o traumă. Schimbarea la față a Principatelor
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
patologii care compromite viitorul însuși. Pesimismul lui Rosetti, notat de E. Lovinescu, este, prin urmare, reacția unei naturi intelectuale afine cu o specie de conservatorism istoric mai apropiat de tradiție și mai atent la traumele modernizării decât direcția liberal conservatoare. Privirea lui Rosetti expune tensiunea dintre elită și masa comunității, anticipând reflecția lui Nicolae Iorga. Din trunchiul liberal conservator junimist se des prinde o ramură ideologică tradiționalistă: detașarea de rădăcini și fanatismul cu care elita se îndreaptă spre diferite modele de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]