12,426 matches
-
curente ce o compun și a anticipa schimbările direcției și vitezei constituie scopul ideal al observatorului scenei internaționale. Este un obiectiv ideal și deci cu neputință de realizat. Chiar dacă cei responsabili de politica externă a unei națiuni ar deține o înțelepciune superioară și o judecată infailibilă și s-ar putea baza pe cele mai depline și mai sigure surse de informație, tot ar rămâne factori necunoscuți care le vor da peste cap evaluările. Ei nu pot prevedea catastrofe naturale ca foametea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sorții sale a fost că înseși încercările de a opri războiul cu orice preț au făcut conflictul inevitabil și că a fost obligat să declare războiul de care se temea că va distruge puterea Londrei. Este însă o mărturie a înțelepciunii politice britanice faptul că, de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, politica externă a statului a fost, în general, conștientă de declinul puterii în comparație cu alte națiuni. Decidenții au fost conștienți că, deși în sine, flota britanică este poate la fel de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în care tendința unuia nu este atât de puternică încât să le domine pe celelalte, dar este suficient de tare pentru a-și permite să le opună rezistență. După cum spunea Robert Bridges: Stabilitatea noastră nu este altceva decât echilibrul; iar înțelepciunea stă În administrarea măiastră a neprevăzutului. Nicăieri nu au fost descrise mecanismele echilibrului social mai strălucit și în același timp mai simplu decât în The Federalist. În ceea ce privește sistemul de pârghii și contraponderi al guvernului american, documentul nr. 51 spunea: Originile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
un imperiu din ce în ce mai mare și cu independența Țărilor de Jos garantată. Aici se află minunata tradiție instinctivă a politicii externe britanice. Toate gândurile noastre sunt îndreptate acum către ea. Nu știu să se fi întâmplat nimic care să schimbe dreptatea, înțelepciunea, curajul și prudența cu care au acționat strămoșii noștri. Nu știu să se fi întâmplat nimic în natura umană care să modifice măcar puțin validitatea concluziilor lor. Nu știu despre faptele militare, politice, economice sau științifice nimic ce ar putea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
existe peste un an, la începutul celui de-al doilea război mondial și de cea care s-a dezvoltat peste încă doi ani, ca urmare a atacului de la Pearl Harbor. Nici un decident, oricât de mărețe i-ar fi fost cunoștințele, înțelepciunea și capacitatea de anticipare, nu ar fi prevăzut toate aceste evoluții și nu și-ar fi bazat politicile de balanță a puterii pornind de la ele. Imediat înainte de declanșarea primului război mondial în iulie 1914, nu era deloc clar dacă Italia
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fără a se gândi serios la caracterul sau la istoria lui, că dreptul internațional este și a fost dintotdeauna o prefăcătorie. Alții par a crede că acesta este o forță cu o putere intrinsecă și că doar dacă am avea înțelepciunea de a pune avocații la muncă pentru a întocmi un proiect al unui cod cuprinzător pentru națiuni am putea trăi împreună în pace și totul ar fi bine în lume. Este greu de zis dacă cinicul sau snobul este de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
că au folosit cu succes principiile Noii Sfinte Alianțe chiar împotriva creatorului lor este o ironie la adresa dificultăților ce apar în cazul politicii externe bazate pe principii abstracte, și nu pe o recunoaștere clară a interesului național. După cum afirma cu înțelepciune Castlereagh, este destul de dificil în relațiile internaționale să menții un echilibru între „națiunile aflate în conflict”; este cu atât mai dificil să menții un echilibru „între principiile aflate în conflict”. Când, în cele din urmă, în 1826 pericolul războiului dintre
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Pentru că fiecare meci propagandistic întărește convingerea diferiților delegați și a națiunilor că au dreptate, iar celălalt greșește și că problemele care îi separă sunt prea profunde și prea mari pentru a putea fi rezolvate prin metodele diplomației tradiționale. Există multă înțelepciune în apelul pe care secretarul general al Națiunilor Unite l-a făcut în raportul său din 1956, dezvoltat apoi în raportul din 1959, în vederea acordării „unei importanțe mai mari Organizației Națiunilor Unite ca instrument de negociere a acordurilor diferit de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
insistență le poate avea pentru propriul stat și pentru umanitate. Din moment ce există drepturi care trebuie apărate, acest tip de diplomație crede că aici nu se pot face compromisuri. Însă diplomatul nu trebuie să aleagă între legalitate și ilegalitate, ci între înțelepciune politică și prostie politică. „Întrebarea mea”, afirma Edmund Burke, „nu este dacă ai dreptul de a-ți face poporul nefericit, ci dacă nu cumva este în interesul tău să-l faci fericit. Nu contează ceea ce un avocat îmi spune că
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
evaluăm felul în care ne folosim puterea și să ne gândim în ce fel o putem utiliza mai eficient. Avem puterea de a face față criticilor și dezacordurilor fără a le răspunde pe fugă sau într-o manieră lipsită de înțelepciune. Aceasta necesită un echilibru între capacitatea noastră militară, diplomația globală și politicile financiare. Acum câteva săptămâni, fostul secretar de stat adjunct al lui Robert Reagan, John Whitehead, a declarat că tindem uneori să fim mai mândri de războaiele pe care
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
secolului XX - în consecințele neintenționate ale Războiului Rece. În mod convențional se consideră că Statele Unite au câștigat Războiul Rece. Odată cu colapsul Uniunii Sovietice, comunismul internațional nu a mai reprezentat o amenințare și Statele Unite au devenit „singura superputere mondială”. Dar această „înțelepciune” este însoțită de nesiguranța legată de viitorul lumii și, în Statele Unite, există întrebările legate de motivele pentru care o țară atât de puternică și de „bună” întâmpină asemenea dificultăți în exercitarea influenței sale în lume. În lumina recentelor amenințări la adresa
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de mulți strategi de vârf și membri ai Congresului, pe de o parte, și părerile multor persoane care fuseseră în regiunile vizate, fie ei diplomați, cercetători, jurnaliști sau observatori străini. Funcționarii ambasadei din Bagdad au pus la îndoială, în 1955, înțelepciunea exercitării unor presiuni asupra guvernului irakian pentru aderarea la pactul anticomunist. Cei care lucrau la Teheran și-au exprimat în anii următori îndoielile în ceea ce privește stabilitatea Iranului sub conducerea șahului. Dar ideile lor nu au fost luate în seamă de către factorii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
A. CONGER; R.N. KANUNGO (eds.), Charismatic Leadership: The Elusive Factor in Organizational Effectiveness, Jossey‑Bass, San Francisco. CORNESCU, V.; MIHĂILESCU, I.; STANCIU, S. (2001), Management general, Editura Actami, Bucure[ti. COVEY, S.R. (2000), Eficiența în 7 trepte. Un abecedar al înțelepciunii, Editura Alfa, București. COVEY, S.R. (2001), Etica liderului eficient sau Conducerea bazată pe principii, Editura Alfa, București. CRISTEA, D. (1984), Structurile psihosociale ale grupului și eficiența acțiunii, Editura Academiei Române, București. DAFT, R.L. (1994), Management, Harcourt Brace College Publishers, Londra. DALEMNA
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
O mai bună înțelegere Cei care experimentează personal schimbul informațional din cadrul discuției de grup despre căile alternative de acțiune tind să înțeleagă rațiunile care se află în spatele deciziei finale. Lauda reciprocă/Servicii reciproce Rotirile și relațiile „politice” pot afecta eficacitatea/înțelepciunea gândirii când proiectul favorit sau interesul unui individ este în joc. Acceptanță crescută Cei care joacă un rol activ în luarea deciziilor de grup și în rezolvarea de probleme tind să perceapă rezultatele ca fiind mai degrabă „ale noastre” decât
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Munzenrider, R. (1984), „Phases of Psychological Burnout and Organizational Covariants”, Journal of Health and Human Resources Administration, 6, pp. 290-323. GOLEMBIEWSKI, R.T., MUNZENRIDER, R.F. (1988), Phases of Burnout: Developments in Concepts and Applications, Praeger, New York. Goupil, G., Seyle, H. (1991), Înțelepciunea stresului, Editura Coresi, București. GREENBERG, J., BARON, R.A. (1993), Behavior in Organizations, ed. a IV-a, Allyn and Bacon, Boston. GREENGLASS, E.R. (2001), „Proactive coping, work stress and burnout”, The Journal of the International Stress Management Associations, 13, pp 5-8
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
niciodată să-și pună Întrebarea: «care este instituția pe care trebuie să o realizeze societatea?»; iar În al doilea rând, că În cazul paradigmatic al Atenei au adus și răspunsul: una În care ființele umane să trăiască În frumusețe, În Înțelepciune și să iubească binele comun” (Castoriadis, 1986, p. 306). Putem așadar să afirmăm primatul identității cetățenești asupra tuturor celorlalte identități. Totuși, trebuie să ne ferim de o viziune irenistă, care ar idealiza funcționarea reală a polisului. Este, În primul rând
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și ale cetățeanului»” (Kervégan, 1995, p. 641). Proclamația drepturilor are așadar, Înainte de toate, o semnificație politică: fără a-și pierde universalitatea, ea se adresează În primul rând cetățeanului francez. De o parte, avem legicentrismul francez, bazat pe „construcția rousseauistă a Înțelepciunii și infailibilității legii” (Vedel, 1992, p. 641), iar de cealaltă ă constituționalismul american, a cărui principală grijă este să asigure protecția „Împotriva tuturor uzurpărilor puterilor legislative sau executive” (Madison, citat de Lacorne, 1993, p. 18). Putem conchide,Împreună cu Marcel Gauchet
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
contexte culturale În contextul mondializării, Întreprinderea-cetățean ă confruntată cu părțile sale interesate (acționari, parteneri, personal, clienți etc.), cu probleme de mediu, cu o cerere tot mai acută de etică profesională și cu exigența dezvoltării durabile ă a dobândit o nouă „Înțelepciune” grație istoriei și valorilor sale, pe scurt, grație culturii sale. În privința paradigmei organizării, Începând cu anii ’80, raționalitatea singură nu mai este suficientă pentru a legitima acțiunea Întreprinzătorului și managementul acesteia, așa cum sugerează adepții unei abordări universaliste. Cultura de Întreprindere
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Ramsay (Essai philosophique sur le gouvernement civil, 1719), care susțin că depindem Întotdeauna de cei care ne-au creat, el definește condițiile unui regim social bazat pe consimțământul reciproc al membrilor săi, a căror virtute constă În a-și exercita Înțelepciunea naturală: „Autoritatea comună este cea a rațiunii, și eu alta nu cunosc”, răspunde el unei scrisori anonime a unor juriști. Profesiune de credință carteziană reluată de „vicarul din Savoia” (Emile, cartea a IV-a, 1762). Conform clauzelor pactului social, membrii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
presupoziții. Realitatea se reduce la o serie de propozițiicare depind, În cea mai mare parte, de condițiile În care au fost formulate și de particularitățile istorico-culturale ale celui care le enunță. Importanța tradiției și, implicit, respectarea acesteia ca sursă de Înțelepciune practică tind, În plus, să relativizeze specificitatea științei moderne, cel mai adesea prezentată ca o concepție asupra lumii printre atâtea altele. Într-o asemenea abordare, care acordă subiectivității un privilegiu definitiv, scopul observatorului este să interpreteze realul din perspectiva sa
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Povestirile ne ajută să înțelegem universul din care facem parte, modul cum ne putem adapta la el și ne furnizează o imagine mai precisă a posibilului nostru rol în lume. Imaginea asupra lumii oferită de povestiri se poate fundamenta pe înțelepciunea tradițională sau pe ultimele descoperiri ale științei ori, chiar mai bine, pe ambele. Utilizarea în cercetare a povestirilor vieții Povestirea vieții este, în mod inerent, interdisciplinară; utilizarea sa în arii de cercetare multiple pune în paralel cele patru funcții ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
Este unanim recunoscut faptul că un obiectiv principal de dezvoltare pentru persoanele în vârstă îl constituie trecerea în revistă a propriei vieți (Butler, 1963). Într-adevăr, acesta este procesul prin care vârstnicii își transmit altora povestea vieții, cu experiențele, lecțiile, înțelepciunea, instrucțiunile și speranțele sale, proces esențial atât pentru individ, cât și pentru comunitate. Când acest lucru ia forma unei treceri în revistă conștiente, ghidate a vieții sau a unei povestiri a vieții spre finalul său, acest lucru poate avea o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
ale bătrânilor, păstrători ai tradiției , pentru a răspunde nevoilor viitoarei generații. Integritatea personală este ancorată în și depinde de participarea activă la succesiunea generațiilor. Mai ales bătrânii comunității erau cei care purtau povara acestei responsabilități prin transmiterea valorilor și a înțelepciunii lor prin intermediul povestirilor. Aceasta este maniera în care ei își duceau la îndeplinire rolul, menținând legătura cu trecutul, exprimând un angajament față de prezent și clarificând sensul vieții pentru viitor. Acesta era rolul bătrânilor în comunitate cu mult înainte ca Butler
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
din capătul străzii, născut în Afganistan. Sau nepotul ori nepoata dumneavoastră, care pare să fi trăit în 17 ani mai mult decât majoritatea oamenilor într-o viață întreagă. Alegeți întotdeauna pentru interviuri persoanele care posedă anumite cunoștințe, un grad de înțelepciune anumitor aspecte ale vieții care dumneavoastră vă lipsesc. Pentru atingerea obiectivului general al realizării interviului, trebuie să nu uităm că fiecare are o povestire a vieții de relatat și că aceasta implică o aventură comună în care pornim amândoi. Există
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
un bun ascultător, povestitorul se simte important, ceea ce face posibilă o conexiune profundă care vă va permite să identificați sentimente și experiențe similare pe care le-ați putea împărtăși. A fi un bun ascultător înseamnă a avea o deschidere către înțelepciunea personală a povestitorului, indiferent în ce sens. Dacă sunteți un bun ascultător, între dumneavoastră și cel care-și spune povestea se poate crea o legătură bazată pe încredere. Ascultarea cu atenție produce o legătură stabilă construită pe stâlpii gemeni ai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]