10,272 matches
-
și AlO decât cele roșii, dar mai bogate în SiO). Cele mai mari zăcăminte de bauxita se află în Franța. Există două căi de producere a aluminiului utilizat în practică industrială: Aluminiul primar - este aluminiul obținut pe cale directă din bauxita Aluminiul secundar este aluminiul obținut din recuperarea deșeurilor. Recuperarea deșeurilor de aluminiu este o sursă importantă de materie primă pentru metalurgia secundară a aluminiului. Recuperarea are loc prin topirea deșeurilor sortate, folosind cuptoare de diferite tipuri. Aluminiul se mai poate obține
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
cele roșii, dar mai bogate în SiO). Cele mai mari zăcăminte de bauxita se află în Franța. Există două căi de producere a aluminiului utilizat în practică industrială: Aluminiul primar - este aluminiul obținut pe cale directă din bauxita Aluminiul secundar este aluminiul obținut din recuperarea deșeurilor. Recuperarea deșeurilor de aluminiu este o sursă importantă de materie primă pentru metalurgia secundară a aluminiului. Recuperarea are loc prin topirea deșeurilor sortate, folosind cuptoare de diferite tipuri. Aluminiul se mai poate obține după reacția: Al2O3
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
mai mari zăcăminte de bauxita se află în Franța. Există două căi de producere a aluminiului utilizat în practică industrială: Aluminiul primar - este aluminiul obținut pe cale directă din bauxita Aluminiul secundar este aluminiul obținut din recuperarea deșeurilor. Recuperarea deșeurilor de aluminiu este o sursă importantă de materie primă pentru metalurgia secundară a aluminiului. Recuperarea are loc prin topirea deșeurilor sortate, folosind cuptoare de diferite tipuri. Aluminiul se mai poate obține după reacția: Al2O3+Fe=Fe2O3+Al↓ Consumul de energie pentru obținerea
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
de producere a aluminiului utilizat în practică industrială: Aluminiul primar - este aluminiul obținut pe cale directă din bauxita Aluminiul secundar este aluminiul obținut din recuperarea deșeurilor. Recuperarea deșeurilor de aluminiu este o sursă importantă de materie primă pentru metalurgia secundară a aluminiului. Recuperarea are loc prin topirea deșeurilor sortate, folosind cuptoare de diferite tipuri. Aluminiul se mai poate obține după reacția: Al2O3+Fe=Fe2O3+Al↓ Consumul de energie pentru obținerea aluminiului recuperat este mai redus decât pentru producerea aluminiului primar, motiv pentru
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
pe cale directă din bauxita Aluminiul secundar este aluminiul obținut din recuperarea deșeurilor. Recuperarea deșeurilor de aluminiu este o sursă importantă de materie primă pentru metalurgia secundară a aluminiului. Recuperarea are loc prin topirea deșeurilor sortate, folosind cuptoare de diferite tipuri. Aluminiul se mai poate obține după reacția: Al2O3+Fe=Fe2O3+Al↓ Consumul de energie pentru obținerea aluminiului recuperat este mai redus decât pentru producerea aluminiului primar, motiv pentru care procedeul este considerat mai favorabil mediului. Consumul de energie la recuperare se
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
este o sursă importantă de materie primă pentru metalurgia secundară a aluminiului. Recuperarea are loc prin topirea deșeurilor sortate, folosind cuptoare de diferite tipuri. Aluminiul se mai poate obține după reacția: Al2O3+Fe=Fe2O3+Al↓ Consumul de energie pentru obținerea aluminiului recuperat este mai redus decât pentru producerea aluminiului primar, motiv pentru care procedeul este considerat mai favorabil mediului. Consumul de energie la recuperare se situează în intervalul 500 kJ/to până la 2.000 kJ/to, funcție de tehnologia de ardere și
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
metalurgia secundară a aluminiului. Recuperarea are loc prin topirea deșeurilor sortate, folosind cuptoare de diferite tipuri. Aluminiul se mai poate obține după reacția: Al2O3+Fe=Fe2O3+Al↓ Consumul de energie pentru obținerea aluminiului recuperat este mai redus decât pentru producerea aluminiului primar, motiv pentru care procedeul este considerat mai favorabil mediului. Consumul de energie la recuperare se situează în intervalul 500 kJ/to până la 2.000 kJ/to, funcție de tehnologia de ardere și de proces utilizată. Aluminiul poate fi obținut din
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
redus decât pentru producerea aluminiului primar, motiv pentru care procedeul este considerat mai favorabil mediului. Consumul de energie la recuperare se situează în intervalul 500 kJ/to până la 2.000 kJ/to, funcție de tehnologia de ardere și de proces utilizată. Aluminiul poate fi obținut din AlO sau din AlCl prin reducere cu metale. Reducerea nu se poate face cu carbon, deoarece s-ar formă AlC. AlCl + 3Na - Al + 3NaCl Industrial, aluminiul poate fi obținut prin prelucrarea bauxitei, care poate avea loc
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
kJ/to, funcție de tehnologia de ardere și de proces utilizată. Aluminiul poate fi obținut din AlO sau din AlCl prin reducere cu metale. Reducerea nu se poate face cu carbon, deoarece s-ar formă AlC. AlCl + 3Na - Al + 3NaCl Industrial, aluminiul poate fi obținut prin prelucrarea bauxitei, care poate avea loc în 2 faze: Amestecul se filtrează, soluția de aluminat de sodiu fiind separată de noroaiele-rosii, bogate în FeO și aluminosilicatul de sodiu insolubil format ca produs secundar, conform reacțiilor: Cererea
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
obținut prin prelucrarea bauxitei, care poate avea loc în 2 faze: Amestecul se filtrează, soluția de aluminat de sodiu fiind separată de noroaiele-rosii, bogate în FeO și aluminosilicatul de sodiu insolubil format ca produs secundar, conform reacțiilor: Cererea globală pentru aluminiu a fost de 36,5 milioane de tone în anul 2008. În anul 2010, pro-ducția mondială a atins 40,4 milioane tone, adică un avans de aproape 10% comparativ cu 2009. Este foarte folosit în industrie datorită rezistenței sale la
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
în anul 2008. În anul 2010, pro-ducția mondială a atins 40,4 milioane tone, adică un avans de aproape 10% comparativ cu 2009. Este foarte folosit în industrie datorită rezistenței sale la oxidare, proprietăților mecanice bune și densității sale mici. Aluminiul este folosit în industria aerospațiala, în construcții, acolo unde este necesar un material ușor și rezistent. Datorită proprietăților electrice bune, aluminiul este folosit și ca material conductor.
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
cu 2009. Este foarte folosit în industrie datorită rezistenței sale la oxidare, proprietăților mecanice bune și densității sale mici. Aluminiul este folosit în industria aerospațiala, în construcții, acolo unde este necesar un material ușor și rezistent. Datorită proprietăților electrice bune, aluminiul este folosit și ca material conductor.
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
motor cu injecție directă de mică capacitate, produs în serie a fost conceput de grupul Rover. Motorul cu 4 cilindri, cu o capacitate de 2500 cmc, a fost folosit de Land Rover pe vehiculele sale din 1989, având chiulasa din aluminiu, injecție Bosch în 2 trepte, bujii incandescente pentru pornire ușoară și un mers lin și economic. Controlul electronic al pompei de injecție a transformat radical acest tip de motor. Pionierul a fost grupul Volkswagen-Audi cu modelul Audi 100 TDI apărut
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
temperatura substanței se plasează într-un punct potrivit un termocuplu sau un termometru cu rezistență; - deasupra scutului-pâlnie se găsește un taler de balanță aparținând unei microbalanțe de înaltă precizie. Talerul balanței este de aproximativ 30 mm diametru. Materialul optim este aluminiul placat cu aur, - talerul de balanță este acoperit cu o cutie cilindrică de răcire, din alamă sau cupru. În funcție de tipul de balanță, cutia de răcire are fante pentru brațul de balanță și pentru scutul-pâlnie, trebuind să asigure condensarea completă a
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
care sunt localizate celulele de efuziune, - o pompă de vid înaintat (exemplu pompă de difuziune sau pompă turbomoleculară) cu manometru de vid), - o domă folosind azot lichid sau gheață uscată. În figura 5 este prezentată o cuvă de vid din aluminiu, încălzită electric, cu 4 celule de efuziune din oțel inoxidabil. Foița de oțel inoxidabil de aproape 0,3 mm grosime are un orificiu de evaporare de 0,2 - 1,0 mm diametru și este montată pe celula de efuziune cu
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
metoda efuziunii cu celulă de efuziune de 8 cm3 1. conectare la vid 2. tub pentru termometru cu rezistență de platină sau pentru controlul și măsurarea temperaturii 3. capac pentru cuva de vid 4. inel în O 5. cuvă de aluminiu pentru vid 6. dispozitiv pentru introducerea și scoaterea celulelor de efuziune 7. capac filetat 8. piuliță tip fluture (6) 9. bolțuri (6) 10. celule de efuziune din oțel inoxidabil 11. cartuș caloric (6) Figura 6a: Un exemplu de sistem în
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
volumele în toate vasele până la 1 litru cu mediu mineral și, după amestecare, se ia o probă din fiecare vas pentru a determina concentrația inițială a COD (vezi anexa II.4). Se acoperă gura vaselor, de exemplu, cu folie de aluminiu, astfel încât să se permită schimbul liber de aer între vas și atmosfera înconjurătoare. Apoi acestea se montează la agitatoare pentru începerea testului. II.2.5. Numărul de vase într-o testare tipică Vasele 1 și 2: suspensia de testare Vasele
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
volumele în toate vasele până la 1 litru cu mediu mineral și, după amestecare, se ia o probă din fiecare vas pentru a determina concentrația inițială a COD (vezi anexa II.4). Se acoperă gura vaselor, de exemplu, cu folie de aluminiu, astfel încât să se permită schimbul liber de aer între vas și atmosfera înconjurătoare. Apoi acestea se montează la agitatoare pentru începerea testului. III.2.5. Numărul de vase într-un test tipic Vasele 1 și 2: suspensia de testare Vasele
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
un nucleu de știință și învățământ care s-a impus nu numai in România ci și pe celelalte meridiane ale globului." Alexandru Ț. Balaban Încă de la începutul anilor 1930 în cadrul cercetărilor sistematice privind reacții ale hidrocarburilor catalizate de clorura de aluminiu sunt obținute în grupul de cercetare al profesorului Nenițescu rezultate de primă importantă pentru înțelegerea mecanismului reacțiilor prin intermediari carbocationici. Este observat pentru întâia dată rolul esențial al unui cocatalizator (urme de apă) în reacția de izomerizare a cicloalcanilor în
Costin D. Nenițescu () [Corola-website/Science/303906_a_305235]
-
grupul de cercetare al profesorului Nenițescu rezultate de primă importantă pentru înțelegerea mecanismului reacțiilor prin intermediari carbocationici. Este observat pentru întâia dată rolul esențial al unui cocatalizator (urme de apă) în reacția de izomerizare a cicloalcanilor în prezența clorurii de aluminiu. Din această perioadă datează alte observații fundamentale privind reacția cicloalchenelor cu cloruri acide catalizata de clorura de aluminiu, în ciclohexan că solvent (cunoscută astăzi în literatura că “reacția Nenițescu de acilare reductiva“) sau transferul de hidrogen “într-o formă foarte
Costin D. Nenițescu () [Corola-website/Science/303906_a_305235]
-
observat pentru întâia dată rolul esențial al unui cocatalizator (urme de apă) în reacția de izomerizare a cicloalcanilor în prezența clorurii de aluminiu. Din această perioadă datează alte observații fundamentale privind reacția cicloalchenelor cu cloruri acide catalizata de clorura de aluminiu, în ciclohexan că solvent (cunoscută astăzi în literatura că “reacția Nenițescu de acilare reductiva“) sau transferul de hidrogen “într-o formă foarte activă“. Aceasta este prima menționare a transferului intermolecular de ion de hidrura, așa cum se va numi mai tarziu
Costin D. Nenițescu () [Corola-website/Science/303906_a_305235]
-
kilograme de beriliu metalic, câteva kilograme de apă grea și nici o cantitate de carbon cu puritatea cerută de un moderator. Problema producerii în cantități mari a uraniului de puritate înaltă a fost rezolvată de Frank Spedding folosind procese thermit (oxidarea aluminiului metalic). În 1942 Ames Laboratory a reușit să producă o cantitate mare de uraniu natural (neîmbogățit) ce ar fi urmat să fie folosit în cercetările următoare. Succesul cu Chicago Pile-1 care folosea uraniu natural, la fel ca toate „pilele” atomice
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
din carbonatul de bariu (BaCO) este mai simplă, dar în natură acesta se găsește mai greu decât sulfatul de bariu (BaSO). Practic se obține bariu din barită, care este transformată în oxid de bariu (BaO) și redusă cu ajutorul siliciului și aluminiului într-un vacuum de 1200 °C. Conform reacțiilor: BaSO (s) + 2C (s) →BaS (s) +2CO (g) BaS (s) + HO (l) +CO (g) →BaCO (s) +HS (g) BaCO (s) →BaO (s) + CO (g) 3BaO (s) + 2Al (s) → AlO (s) + 3Ba (s
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
sau diafragme din beton armat monolit sau prefabricate; 2. pereți sau panouri de lemn, de OSB, de PFL, de PAL; 3. pereți din elemente metalice, panouri din profile formate la rece si tabla cutata, panouri de forfecare din otel sau aluminiu; 4. pereți despărțitori din elemente de sticlă; 5. pereți din materiale ușoare: rigips (ghips-carton), ipsos etc; 6. pereți din materiale plastice; 1.pereți de rezistență (portanți) care preiau și transmit la fundație greutatea proprie și încărcăturile provenite de la acoperiș, planșee
Construcții () [Corola-website/Science/304312_a_305641]
-
cea mai mare parte de confortul termic și fonic dintr-o locuință. Alegerea sistemului de tâmplărie trebuie făcută cu mare atenție astfel încât avantajele să fie multiple. Se va ține cont de tipul de material ce urmează a fi folosit (PVC, aluminiu, lemn stratificat, etc.), de proveniența acestuia (austriac, german, belgian, turcesc, etc.) dar și de firma producătoare de tâmplărie. Este de retinut un aspect foarte important, și anume: 41% din caldură ce se găsește intr-o clădire se pierde prin ferestre
Construcții () [Corola-website/Science/304312_a_305641]