9,419 matches
-
Nu-mi place să-ți pipăi inteligența... N-am nici un chef să-ți sărut ideile... Groparul: (ridicîndu-se puțin, aplaudă) Octav: ...Nu te grăbi... n-a fost finalul... mai e puțin... Mona: ...Să-nțeleg că mă alungi! Octav: Dacă l-am alungat eu pe Ovidiu...! Dacă m-am alungat eu pe mine... (extrem de emoționat) Altul la rînd... (Mona vrea să plece) Mona, ascultă-mă... n-am fost un bun luptător... nu sînt nici un bun comerciant... Tu nu știi ce să-mi ceri
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
N-am nici un chef să-ți sărut ideile... Groparul: (ridicîndu-se puțin, aplaudă) Octav: ...Nu te grăbi... n-a fost finalul... mai e puțin... Mona: ...Să-nțeleg că mă alungi! Octav: Dacă l-am alungat eu pe Ovidiu...! Dacă m-am alungat eu pe mine... (extrem de emoționat) Altul la rînd... (Mona vrea să plece) Mona, ascultă-mă... n-am fost un bun luptător... nu sînt nici un bun comerciant... Tu nu știi ce să-mi ceri... eu nu știu ce să-ți dau... Deocamdată... Mona
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
în „vorbirea despre otrăvi și moarte”, nu va reuși să răpună un „dulău” funest, devorator, prin vremi, al inimilor („ce-s pentru rugi păstrate” - inima, locul transmutației umanului în divin), efortul conjugat al întregii umanități, reprezentată, alegoric, de Globu, poate alunga obsesia neantului și înfrânge blestemul pierderii de sine, consecință a îndepărtării omului de realul sacru. Dincolo de enunțul, deseori abstrus (el a dus la situarea lui S., în Istoria literaturii române de la origini până în prezent a lui G. Călinescu, în capitolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
chipurile biblice ale solilor lui Noe, porumbelul și corbul, în poezie fețe complementare ale aceleiași realități (Trimiterea corbului, Trimiterea porumbelului). „Tânguirile frățești” ale impurului și pământescului ajung la imagini încifrate și puternice ale sacrificiului, demne de Nichita Stănescu: „Să le alung c-un gând? Dar Fiu-Ți va umbla cândva pe ape./ Frunză necăzută-n toamnă! Trunchiu-adânc, fără grămezi/ Verzi, de inimi, la picioare, sângerii. În loc de pleoape,/ Două, numai, niciodată veștejind. Ca să nu vezi,/ Veșnic, Lumea, Ți-ajutară. Una ți-ai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
pământ ancestrală ucrainenilor și că aceste cauze economice nu s-au produs niciodată până în prezent; că o colonizare ucraineană propriu-zisă nu există de fapt decât în extremitatea nordică a Basarabiei, adică pe vechiul teritoriu al fortăreței Hotin, de unde turcii au alungat populația românească în timpurile când ei uzurpară acest teritoriu, de la 1712 până la 1812; și în sfârșit, că este himeric și în zadar să se caute mase ucrainene mari în Basarabia unde numărul lor atinge doar 210 mii suflete. A susține
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
sentimente, cum ar fi solidaritatea între colegi, prietenia, compasiunea față de suferință, sinceritatea, sentimentul dreptății și altele. Acestea devin pârghii care pot mișca sufletul copilului în direcția bună. • sensibilizarea copilului la glasul conștiinței, la glasul unei inimi din care să fie alungată mândria și în care să domnească iubirea. La copii, glasul conștiinței este foarte puternic atunci când e vorba de dreptate, de aceea este foarte important să folosim educativ acest tezaur neprețuit, înclinarea lor spre dreptate și iubire curată. • feed-back-ul în formarea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
satele și orașele. Se anunțase Adunarea Națională de la Alba-Iulia, unde s a hotărât Unirea Transilvaniei cu România. Pentru visul de veacuri al poporului român, sosise clipa Împlinirii; trupul țării se Întregea și cu Transilvania. Stăpânirea străină asupra pământului românesc era alungată pentru totdeauna. În dimineața aceea a zilei de 1 Decembrie 1918, ca la un semnal, lumea românească a purces spre Alba-Iulia, locul adunării. Cei din Împrejurimi au renunțat la călătoria cu trenul și s-au Îndreptat spre oraș pe jos
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
omenească, ci dumnezeiască. Sau cine, văzându-L pe El tămăduind bolile, cărora le este supus neamul oamenilor, Îl mai socotește pe El om și nu Dumnezeu? Căci curăța leproși, făcea șchiopii să umble, deschidea urechile surzilor, dădea vedere orbilor și alunga pur și simplu toate bolile și toată neputința de la oameni. Iar din acestea oricine putea vedea dumnezeirea Lui. Căci cine, văzându-L dând cuiva ceea ce-i lipsea prin naștere și deschizând ochii orbului din naștere, nu ar fi înțeles că
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
golit de putere învățăturile lor, atrăgând pe toți la Sine și umplând bisericile Sale. Și ceea ce e uimitor este că pogorând la moarte ca om, a făcut de nimic vorbăria făloasă a înțelepților despre idoli. Căci a cui moarte a alungat demonii? Sau de moartea cui s-au înspăimântat dracii, ca de a lui Hristos?24 De aceea unde se rostește numele Mântuitorului, de acolo se alungă orice demon. Și cine a smuls așa de desăvârșit patimile sufletești din oameni, încât
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
făcut de nimic vorbăria făloasă a înțelepților despre idoli. Căci a cui moarte a alungat demonii? Sau de moartea cui s-au înspăimântat dracii, ca de a lui Hristos?24 De aceea unde se rostește numele Mântuitorului, de acolo se alungă orice demon. Și cine a smuls așa de desăvârșit patimile sufletești din oameni, încât desfrânații s-au făcut feciorelnici, ucigașii n-au mai ținut sulițele în mână, iar cei stăpâniți de frică s-au îmbărbătat? Și peste tot, cine a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
viața în feciorie, care e mai presus de lege. Cine dintre oameni a 23 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: El completa ceea ce n-a dat în anumite cazuri nașterea. (n. s. 62b, p. 112) 24 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Moartea lui Hristos a alungat demonii, pentru că prin ea aducându-Se ca dar lui Dumnezeu Tatăl și renunțând la Sine, a dat putere tuturor să depășească despărțirea egoistă și orgolioasă de Dumnezeu pentru că a fost cea mai mare coborâre (chenoză) a Celui mai presus de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ca nu cumva, încetând să se certe între ei, să se întoarcă împotriva dracilor.25 Căci, fără îndoială neluptându-se între ei, ucenicii lui Hristos se rânduiesc prin purtările și faptele lor în frontul împotriva dracilor și pe aceștia îi alungă, iar pe căpetenia lor, diavolul, îl iau în râs, prin aceea, că în tinerețe trăiesc în curăție, în încercări rabdă, în dureri stăruiesc, când sunt ocărâți suportă, lipsurile le disprețuiesc și, ceea ce e minunat, disprețuiesc chiar și moartea, făcându-se
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
moartea și întâmplată fără martori, nearătată și fără martori ar fi fost și învierea Lui. Sau pentru ce, odată înviat, ar fi vestit învierea Sa, iar moartea ar fi căutat să o sufere pe ascuns? Sau pentru ce ar fi alungat pe draci în văzul tuturor și pe orbul din naștere l-ar fi făcut să vadă de față cu alții și apa ar fi prefăcut-o în vin la fel, ca să fie crezut că e Cuvântul lui Dumnezeu, iar trupul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de cinste”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. V, XXXIV, în PSB, vol. 15, p. 129) „Flămânzii erau hrăniți, și Cel Care-i hrănea era prigonit și dușmănit; demonii erau alungați, și se uneltea împotriva Celui Care poruncea demonilor; leproșii erau curățiți, șchiopii umblau, surzii auzeau și orbii vedeau, iar Binefăcătorul ea alungat. În cele din urmă au dat morții pe Cel care a 58 dăruit viața, au bătut cu bice
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ce nedreptățea să nu mai nedreptățească și cei lipsiți de dreapta credință să se facă dreptcredincioși? Cum, dacă n-a înviat, ci e mort, pe cei numiți de necredincioși zei mincinoși și pe dracii cărora li se aduce închinare, îi alungă, îi urmărește și-i surpă?” (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. IV, XXX, în PSB, vol. 15, p. 125) „... ce sfârșit trebuia să aibă trupul Său, odată ce S-a sălășluit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cuvântul că vor învia morții, ci săvârșește într-adevăr și unele învieri, începându-Și minunea de la cele apropiate față de noi și făcând-o astfel ușor de crezut. Mai întâi El își arată puterea dătătoare de viață, lucrând împotriva bolilor mortale alungând suferințele prin porunca și prin cuvântul Său. Apoi înviază o fetiță moartă de curând (Mc. 5, 23-43), pe urmă ridică din moarte un tânăr care era dus la groapă și îl redă mamei lui (Lc. 7, 11-17). A dat viață
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mâna peste frunte pentru a reflecta sunt tot atâtea indicii în ceea ce privește atenția, care stabilesc o atmosferă de încredere și favorizează schimbul de informații. Din contra, trierea corespondenței, convorbirile telefonice, consultarea ceasului pun în pericol alianța terapeutică și riscă să-i alunge pe cei mai anxioși și mai sensibili. Nevoia de talent pedagogic ” Explicația amplifică întotdeauna implicarea”: aceasta ar trebui să fie deviza terapeutului în față întrebărilor pacientului său. Mult timp, medicina a crezut că este bine să țină pacientul departe de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
adoptarea unor comportamente rigide care să-l ajute să-și controleze viața sa și pe cea a celorlalți. Evitarea cognitivă Cum neliniștea este, ea însăși, un declanșator al anxietății și al altor emoții dezagreabile, pacienții încearcă, în același timp, să alunge aceste preocupări cu ajutorul strategiilor de evitare cognitivă, cum ar fi să găsească o distracție, să practice o activitate fizică, să privească mai multe filme pe rând la televizor. Alte strategii își propun să suprime conținutul gândirii conștiente cu ajutorul eforturilor cognitive
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
supărătoare în ultimele șase luni. Evaluarea caracterului excesiv al anxietății Pornind de la întrebările din grila ADIS-IV, terapeutul o invită pe Marie să evalueze aspectul excesiv și controlul asociate preocupărilor sale cu ajutorul unei scări gradate. Această apreciere confirmă că Marie își alungă cu dificultate grijile și că numeroasele sale tentative pentru „a-și schimba ideile” (să citească o carte, să facă o baie caldă...) îi oferă un cadru favorabil pentru a se îngrijora mai mult și pentru a conștientiza că se concentrează
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
douăzeci și cinci de întrebări care evaluează cinci strategii de evitare. Chestionarul completat de către Marie permite identificarea intensității tendinței sale de a recurge la strategiile de evitare cognitivă și tipul de strategii pe care aceasta le utilizează cel mai mult pentru a alunga neliniștile. Chestionarul „De ce să ne îngrijorăm” versiunea 2 (PSI-II) conține douăzeci și cinci de itemi care măsoară cinci credințe eronate în legătură cu tulburarea de anxietate generalizată. In cazul lui Marie, chestionarul a permis identificarea tipului de credințe eronate care pot constitui obstacole potențiale
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dacă rămâneți afară suficient de mult timp pentru ca corpul dumneavoastră să se adapteze, veți sfârși prin a suporta căldura și chiar nici nu vă veți da seama de faptul că este cald. Același lucru se întâmplă în legătură cu temerile dumneavoastră excesive. Alungând în mod constant grijile, vă împiedicați corpul și spiritul să se obișnuiască cu durerea pe care o provoacă acestea. Gândindu-vă suficient de mult timp la acestea (expunere), anxietatea atinge un nivel maxim cu care vă obișnuiți. Cu ajutorul expunerii repetate
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dezvoltarea acestui sentiment de control. Elementele prezentate în descrierea de caz demonstrează importanța alegerii componentele terapeutice în funcție de mecanismele psihologice implicate în menținerea neliniștilor pacientului. Marie prezenta, de exemplu, mai multe neliniști de tip 2, încerca în mod constant să-și alunge gândurile deranjante și demonstra o slabă toleranță la incertitudine, lucru care se manifesta în cazul ei prin mai multe comportamente de control care vizau diminuarea riscurilor apariției unui pericol. Aceste manifestări au impus terapeutului său să aleagă expunerea în imaginație
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să plătească o cumpărătură). Ea telefonează clienților săi și vânzătorilor, în prezența soțului său, pentru a se asigura că nu i-a furat. A renunțat să conducă mașina de teamă să nu facă accident, teamă pe care nu o poate alunga decât telefonând medicului pentru a se asigura că n-a avut loc nici un accident. In momentul luării în evidență, teama cea mai invalidantă este aceea de a nu-și însuși banii altora. Dacă este lăsată singură în cabinet (geanta terapeutului
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Carolyn să fie prea directivă: el ar fi vrut să învețe să spună „nu”. Identificarea item-urilor fragile (evitarea recăderii) Alungați ceea ce este natural, acesta va reveni în galop: terapeutul îi explică clar lui Hubert că el trebuie să-și alunge ideiile eronate și că vigilența trebuie păstrată. Dar asta nu înseamnă să-și imagineze că este bolnav și să se trateze în mod regulat, nici să joace rolul de victimă, ci să se afirme fără a agresa și să evite
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mult, recunoșteau dreptul fiecărui popor să aibă o divinitate protectoare proprie. O altă mărturie foarte clară a acestei concepții ne parvine din discursul lui Iefte adresat moabiților redat în Jud 11,23-24: „Acum, întrucât Domnul Dumnezeul lui Israel i-a alungat pe amorei dinaintea poporului său Israel, tu vrei să stăpânești [țara] lor? Oare nu stăpânești ceea ce ți-a dat să stăpânești Chemoș, dumnezeul tău?” sau de discursul atribuit curtenilor arameeni în 1Rg 20,23: „Dumnezeul lor este un dumnezeu al
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]