KorAP: Find »[drukola/base=ambasador & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...370 371 372 ...547 >

13,659 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841

din Atlantida s-a inaugurat într-o frumoasă casă "Muzeul Neruda", cu spații de expoziții la parter și "zona Neruda" la etajul întâi. Cum la 12 iulie 2004 se împlineau 100 de ani de la nașterea poetului, am fost invitat de ambasadorul statului Chile (ca fost șef de misiune la Santiago) să particip la festivitățile de la Atlantida. În fața muzeului erau autoritățile locale, invitați, copii cu flori, fanfara Marinei militare... În cuvântul rostit am făcut o paralelă între Neruda și Eminescu, presărată cu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
Gerardo Mattos Rodriguez, imnul național "de corason", interpretată excelent și de Gardel. La Centrul Cultural din Florida, unde inauguram "Zilele culturii românești", ne-a încântat după vernisaj un excelent pianist local, care în finalul programului său "ad-hoc", susținut "în onoarea ambasadorului României și a distinsei sale soții", a interpretat magistral "Cumparsita". Publicul l-a ovaționat îndelung și a început să strige "otra, otra", adică încă una! La care maestrul s-a ridicat de la pian, a venit să ne salute și și-

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
vreau să par mitologicul Atlas, cel care susținea globul pământesc pe umerii lui. Tot ce făceam făceam cu plăcere și, zic eu, și cu competență, dar pe Rambla, la Teatrul "Solis", la Punta del Este... l-am întâlnit și pe ambasadorul SUA cu familia, și pe cel al Braziliei sau al Federației Ruse, că, de, și "Excelențele lor e oameni". Uruguayul nefiind, în relațiile noastre externe, Marele licurici, ci un licurici mai mic, între o întâlnire diplomatică și alta, o expoziție și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
făcut escală la Constanța). Recepțiile erau foarte animate, cu puntea superioară decorată festiv, cu orchestra echipajului în acțiune și marinarii-chelneri plimbându-se cu platourile încărcate cu tot felul de bunătăți și băuturi. Îmi aduc aminte că, fiind bun amic al ambasadorului Japoniei, mi s-a făcut onoarea de a da "cep", cu un ciocan de lemn, conform tradiției, unui butoiaș cu sake). O altă "distracție" ne-o oferea participarea la licitațiile de antichități, care se țineau de regulă sâmbăta și duminica

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
neanderthaliană, când siguranțele erau prinse cu chibritul și trebuia să fiu "prezent" la "intervenții"). Așadar, când nu era potop, cei șase kilometri pe Rambla îi făceam oricum și nu eram singurii rătăciți îi întâlneam pe Stirling, ministrul de interne, pe ambasadorii Angliei, Rusiei, Cehiei, pe directorul general de la Sheraton sau pe președintele World Trade Centre. Întâlneam și vecini uruguayeni, toți cu recipientul de mate în mână și termosul cu apă caldă atârnat de umăr ("Yerba Mate" sunt frunzele unui arbust care

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
Cândea, Zoe-Dumitrescu Bușulenga... -, am elaborat și un "Acord de colaborare între Academia Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe și Institutul Artigas al Serviciului Exterior al Republicii Orientale a Uruguayului". N-am avut probleme în concretizarea sa, fiind în bune relații cu ambasadorul Constantin Ene, director la acea vreme al Academiei Diplomatice. Mai "pusesem umărul" și la concretizarea altor documente: "Protocol de dezvoltare a relațiilor de cooperare între Compania Națională de Administrare a Portului Constanța și Administrația Naționala a Porturilor din Uruguay", semnat

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
încercat o ultimă soluție, solicitând să mi se dea numărul de telefon de la Prefectură, gândind că acolo o să găsesc un suflet caritabil care să o primească pe Doamna. "Robotul" avea să-mi comunice ceva care m-a lăsat perplex: "Domnule ambasador, nu am numărul de la Prefectură fiindcă noi nu colaborăm cu Prefectura". (N-am înțeles pluralul majestății, "noi" fiind primarul sau "robotul", sau și unul, și altul.) Am închis telefonul, gândind și eu "unica soluție înc-o revoluție". "Vizita bătrânei Doamne" a

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
am primit programul propus de Ceremonialul de stat uruguayan, am predat înregistrarea magnetică cu Imnul de Stat și partiturile pentru fanfară, mi-am pregătit costumele... Am venit în iulie-august în concediu în țară, am fost primit la Cotroceni cu ceilalți ambasadori, am avut o scurtă întrevedere cu președintele pe tema vizitei și la reîntoarcerea la Montevideo am început să aștept. Pe la sfârșit de octombrie, am fost anunțat că "din motive de agendă" vizita se suspendă. Fusesem informat despre vizita sa în

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
informat despre vizita sa în Panama și am aflat ulterior că a dat Uruguayul pe... SUA, ceea ce nu-i de colo, având întâlniri cu președintele George W. Bush, Colin Powel, Donald Rumsfeld etc. (Cum diplomații uruguayeni sunt excelenți, cred că ambasadorul uruguayan de la Washington l-a informat pe președintele său despre vizita președintelui nostru și cum Jorge Batlle era bun prieten cu George W. Bush, pe baza principiului prietenul prietenului meu este și prietenul meu, cred că președintele uruguayan nu s-

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
efectuat în perioada 16-18 septembrie 2004 și a fost o reușită. Cu Señor Ehlers și soția luasem masa în repetate rânduri. Erau niște uruguayeni plăcuți și modești (acum am aflat că sunt în India, unde W. Ehlers a fost numit ambasador) și am fost încântat să-l revăd la Aeroportul "Otopeni" (la Montevideo, numai ambasadorii aveau acces în aeroport "după frontieră" și doar cu o informare prealabilă a comandantului aeroportului). Cum directorul Direcției Protocol din MAE era fiul unui fost colaborator

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
și soția luasem masa în repetate rânduri. Erau niște uruguayeni plăcuți și modești (acum am aflat că sunt în India, unde W. Ehlers a fost numit ambasador) și am fost încântat să-l revăd la Aeroportul "Otopeni" (la Montevideo, numai ambasadorii aveau acces în aeroport "după frontieră" și doar cu o informare prealabilă a comandantului aeroportului). Cum directorul Direcției Protocol din MAE era fiul unui fost colaborator al meu de la Rio de Janeiro, (actualmente "fiul" fiind ambasador la Santiago), i-a

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
Otopeni" (la Montevideo, numai ambasadorii aveau acces în aeroport "după frontieră" și doar cu o informare prealabilă a comandantului aeroportului). Cum directorul Direcției Protocol din MAE era fiul unui fost colaborator al meu de la Rio de Janeiro, (actualmente "fiul" fiind ambasador la Santiago), i-a aranjat prietenului uruguayan o primire pe cinste. Venea cu Aeroflotul de la Moscova și, spre plăcuta mea surpriză, nu ne-am deplasat noi de la Salonul Oficial la avion, ci ditamai avionul până la ușa Salonului. Dl. W. Ehlers

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
uruguayan o primire pe cinste. Venea cu Aeroflotul de la Moscova și, spre plăcuta mea surpriză, nu ne-am deplasat noi de la Salonul Oficial la avion, ci ditamai avionul până la ușa Salonului. Dl. W. Ehlers a avut discuții la MAE cu ambasadorul Ion Diaconu, secretar general, și a semnat, împreună cu Eugen Uricaru, secretar de stat, și cu ambasadorul Constantin Ene, "Acordul de colaborare cultural științifică" și "Convenția de colaborare" între Academiile diplomatice. I-am fost ghid în București lui W. Ehlers, ducându

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
ne-am deplasat noi de la Salonul Oficial la avion, ci ditamai avionul până la ușa Salonului. Dl. W. Ehlers a avut discuții la MAE cu ambasadorul Ion Diaconu, secretar general, și a semnat, împreună cu Eugen Uricaru, secretar de stat, și cu ambasadorul Constantin Ene, "Acordul de colaborare cultural științifică" și "Convenția de colaborare" între Academiile diplomatice. I-am fost ghid în București lui W. Ehlers, ducându-l să viziteze Muzeul Național de Artă, tezaurul de la Muzeul Național de Istorie, Muzeul Satului, iar

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
pe care o așteptam de mai bine de doi ani, prin care eram informat că "Prin decretul prezidențial Nr. 568/4.07.2005, publicat în Monitorul Oficial Nr. 590/07.07.2005, s-a dispus rechemarea dumneavoastră din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Orientală a Uruguayului". Aveam la dispoziție, conform practicii, 90 de zile pentru efectuarea vizitelor de rămas bun la autoritățile locale și rezolvarea ultimelor probleme. În lunile următoare, mi-am continuat activitatea obișnuită, împletită

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
moment: eram de trei ani vicedecan al Corpului Diplomatic și în vacanța din iunie-septembrie a Nunțiului am fost Decan interimar, având de organizat o suită de acțiuni. Cu noii pași făcuți de România către UE începusem să particip la reuniunile ambasadorilor statelor UE, m-am deplasat pentru acțiuni "de promovare" în 4 departamente, am ținut conferințe, am acordat interviuri (ultimul apărut, cu o zi înainte de plecare, în "Mundo Diplomatico"), am pregătit dosare pentru cei care doreau cetățenie și pașapoarte și bineînțeles

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
cu o zi înainte de plecare, în "Mundo Diplomatico"), am pregătit dosare pentru cei care doreau cetățenie și pașapoarte și bineînțeles am continuat pregătirea bagajelor începută cu doi ani în urmă. La 16 septembrie, cu soția am fost prezent la reședința ambasadorului Franței, unde avea loc "recepția de despărțire" organizată de Corpul Diplomatic în cinstea noastră. Se întorsese Nunțiul, mare orator, și a rostit un discurs emoționant, în final fiindu-ne oferit platoul tradițional de argint, purtând înscris: "Corpul Diplomatic din Republica

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
organizată de Corpul Diplomatic în cinstea noastră. Se întorsese Nunțiul, mare orator, și a rostit un discurs emoționant, în final fiindu-ne oferit platoul tradițional de argint, purtând înscris: "Corpul Diplomatic din Republica Orientală a Uruguayului, Excelenței sale Domnului Vasile Macovei, Ambasador extraordinar și plenipotențiar al României, și distinsei sale soții, Doamna Antoneta Macovei. Montevideo 16 septembrie 2005." (O țin la loc de cinste, alături de cele primite în 1981 la Santiago și în 1995 la Rio de Janeiro). A urmat suita de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
de o noapte la Buenos Aires ne continuam călătoria spre casă. Aveam în plan să ne oprim o săptămână la Berlin, capitala în care cu 34 de ani în urmă debutasem ca secretar III "atașat cultural" și în care mă întorceam ambasador! Se "închisese cercul" după ani de strădanii, necazuri și bucurii. Nu "priveam înapoi cu mânie", ci cu satisfacția datoriei împlinite și a "Papionului bine temperat" (mulțumesc încă odată maestrului Bach, cu al său "Clavecinul bine temperat" pentru sugestia titlului). 2005

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
Clavecinul bine temperat" pentru sugestia titlului). 2005 Leul în toamnă... Lasciate ogni speranza, voi ch'entrate! Cam așa gândeam când, sosit la București, pășeam pe ușa Ministerului Afacerilor Externe. Aveam de rezolvat câteva probleme mărunte, în mare parte administrativ-contabile, de ambasador ieșit la pensie. (Primisem la Montevideo decizia de pensionare "cu data de 31 martie 2005".) Pe culoare, figuri necunoscute, tineri și tinere îmbrăcați ca pentru discotecă, mestecând gumă, râzând și vorbind în gura mare. Eu, cu părul grizonat, pus la

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
trec amicii vremea. Așa am luat cunoștință de volumele de studii sau memorii editate de unii, de reuniunile săptămânale de la Casa Titulescu, unde se organizau discuții interesante pe diverse teme de politică internațională și de diplomație națională, precum și de Asociația Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră. Am fost prezent la reuniunea din noiembrie 2005 a acesteia și, spre bucuria mea, m-am trezit din nou în familie 200 de foști miniștri, secretari de stat, ambasadori, însărcinați cu afaceri, consuli generali, bărbați cu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
și de diplomație națională, precum și de Asociația Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră. Am fost prezent la reuniunea din noiembrie 2005 a acesteia și, spre bucuria mea, m-am trezit din nou în familie 200 de foști miniștri, secretari de stat, ambasadori, însărcinați cu afaceri, consuli generali, bărbați cu părul alb, îmbrăcați elegant, cu gesturi atente și ceremonioase , oameni cu zeci de ani de excelente prestații diplomatice și care prin activitatea lor, în țară sau peste hotare, au pus umărul, cu profesionalism

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
neoeuropenii" din Capitală, mai așezați, mai atenți, mai politicoși și, de ce n-aș spune-o și mai culți, începe să ne caute și să ne prețuiască, eu fiind, de altfel, într-o urbe cu jumătate de milion de locuitori, singurul ambasador "de carieră". Leul în toamnă Mi-i pasul tot mai leneș și mai greu și ochiul nu-l mai simt de șoim la vânătoare, mă trag pe sub umbrare mai mereu, nu mă mai cere noaptea hăitaș la căprioare. Mă-nvălui

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
de Guvern 880/2005. Se intră în MAE cu gradul cel mai mic, de atașat și, în mod normal, după ani și ani, după examene și concursuri de promovare, se trece la secretar III, secretar II, secretar I, consilier, ministru-consilier, ambasador! Așa era pe vremea mea! Acum etapele "se ard"! La 1 decembrie 1948, din 513 salariați bugetari au mai rămas, din dispoziția "tovarășei Ana", doar 43, fiind angajați 471 salariați "personal bugetar nou". Pe aceleași diferențieri stranii "nou" și "vechi

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
redusă, în final având șansă de câștig cel care va anunța că MAE are în totalitate cadre concepute la "kilometrul O al Revoluției" și născute în primul an de Libertate! Cum se promovează așadar? După necesități! Ai nevoie de un ambasador? Nu-l cauți printre cei cu gradul de consilier sau ministru consilier, poți să-l avansezi direct din secretar III și nu importă ce pregătire și experiență are vârsta contează. Pe aceste principii avem cei mai "fragezi ambasadori" din Europa

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]