13,008 matches
-
freatică s-a făcut prin fântâni, care sunt in lunca la adâncimi variind între 1,5 și 5 m ,iar pe terasa găsindu-se la adîncimi de peste 10 m. Dovezi ale existenței județului Galați de-a lungul timpului stau descoperirile arheologice care datează din paleolitic. Principala rezervație naturală din județul Galați este localizată foarte aproape de comună Tudor Vladimirescu, pe nisipurile din câmpia Tecuciului și anume la sud de localitatea Liești, în jurul satului Hanu Conachi, pe o fâșie de circa 4 km
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
satele Blânzi, Brătulești, Cărăpcești și Corod (reședința). Pe raza Corodului se află și o Zonă protejată, introdusă pe "Lista monumentelor istorice" aprobată în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernamentale Nr. 68/1994 (aprobată prin Legea nr. 41/1995). Aceasta este reprezentată de situl arheologic numit "Valul lui Athanaric" - din perioada daco-romană, situat în poziția 18A0030. Păstrarea nealterată a acestui sit necesită instituirea unei zone de protecție corespunzătoare legislației în vigoare. În comună se găsesc: trei școli gimnaziale în satul Corod, o școală gimnazială în
Comuna Corod, Galați () [Corola-website/Science/301208_a_302537]
-
satul Sărățeni, de la comuna Sărățeni, desființată. Comuna Sărățeni s-a separat din nou în anul 2005. Cinci obiective din comuna Balaciu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice cel de pe „platoul Deluș” de la Copuzu cuprinde o așezare din secolele al II-lea-I î.e.n. (perioada Latène) și o așezare și o necropolă din perioada daco-romană (secolele al III-lea-al IV-lea); situl de la Crăsani (la ieșirea din
Comuna Balaciu, Ialomița () [Corola-website/Science/301230_a_302559]
-
atunci când aveau oști puține, neorganizate și nu dispuneau de arme suficiente și cu eficacitate mare(Bucură Dumbrava). Primele urme de locuire în perimetrul (moșia) actualei comune sunt atestate de existență urmelor așezărilor neolitice și a civilizației geto-dacice. Cele câteva puncte arheologice descoperite aici și luate în evidență de Muzeul de Istorie Galați, secția arheologie, așteaptă să fie investigate și cercetate, fiind în acest sens sigură scoaterea la iveală a mai multor necunoscute. Cu toate ca dorințele, vrerea, așteptările sunt legitime și prezintă un
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
mai ales fără interesul localnicilor. Localitatea este cunoscută nu numai de un număr restrâns de cetățeni ci, în mod deosebit, de istorici - perioadă secolelor X-XVI indicând urme de locuire în această vatra, urme ce se pierd în negura vremii. Cercetările arheologice făcute începând cu anul 1950 de către mai mulți cercetători precum Radu Vulpe, P. Dâmbovița, Prof. Brudiu, în special în zona Valului lui Athanaric (rex vizigot) au scos în evidență următoarele : I. În zona albiei majore a pârâului Lozova care trece
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
lui Athanaric (rex vizigot) au scos în evidență următoarele : I. În zona albiei majore a pârâului Lozova care trece prin mijlocul comunei, la sud de școală generală, s-au descoperit urmele unei așezări din perioada târzie a epocii bronzului. Nivelul arheologic se află la o adâncime de trei metri și este observabil în albia pârâului, prezentându-se sub forma unui strat de cenușă cu oase și fragmente de ceramic. Dintr-o groapă menajeră, situată la o adâncime de patru metri de la
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
o groapă menajeră, situată la o adâncime de patru metri de la orizontul actual, provin fragmente ceramice de la vase de tip “borcan cu brâu continuu sub gură vasului”, precum și o ceașcă de forma globulara, care a avut toarta supraînălțată (acest nivel arheologic aparține culturii Coșlogeni, iar materialele în discuție au fost investigate de cercetătorul Sebastian Moritz de la Institutul de Arheologie București). ÎI. Tot pe același parau, în satul Cotros, în dreptul casei lui Ghiță Lupu (Gârbea) s-a găsit o monedă de argint
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
o așezare și o necropola din sec. al IV-lea e.n., care se întinde în curțile și grădinile locuitorilor Ghiță M. Neculița, Tudor Iordache, Toader M. Neculița, Manole Țulug și Mihaluța Dumitru. În această zonă se mai găsesc și dovezi arheologice datând din sec. al X-lea e.n. Și sunt în legătură cu locuirea din marginea platoului Arcari. Tot la Fântână lui Panait, în grădinile localnicilor, se găsesc fragmente ceramice din sec. XIV-XV e.n. IV. Deasupra Râpei Roșii pe panta înclinată dintre marginea
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
de oase de eroi” Rămânem cu speranța că urmașii noștri o să depună mai mult interes în investigarea și cercetarea acestor obiective și suntem siguri că vor scoate la iveală noi și interesante mărturii despre trecutul acestei localități. O altă mărturie arheologică de pe aceste meleaguri este chiar și Valul lui Athanaric (rex vizigot) - anul 375 e.n. Locuitorii comunei Cuca au păstrat mereu în memorie existența a doua valuri cu șanțuri ce traversau drumul ce lega comună de Galați, de la est la vest
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
Odaia Manolache și Coști. Din punct de vedere al vechimii comună Vînători este relativ tânără, satele componente, mai vechi sau mai noi, făcând parte mult timp din comunele învecinate. Deși teritoriul comunei Vînători a fost locuit încă din preistorie, mărturiile arheologice stând dovadă în acest sens, documentele de atestare a localităților componente sunt de data mai recentă, din epoca medievală și modernă. Conform recensământului din 2011, comuna Vânători are o populație de 4864 de locuitori. În anul 1887 Odaia lui Manolache
Comuna Vânători, Galați () [Corola-website/Science/301226_a_302555]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,7%). Pentru 3,66% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Localitatea Bucu are un trecut atestat cu aproape 5 secole în urmă, dar urmele arheologice arată existența unei așezări încă din perioada veche. Astfel descoperirile arheologice au pus în evidență existența unor așezări de tip hallstattian (sec. X-VIII î.Chr.), getic (Latene, sec. IV-III î.Chr.), apoi străromânească de la începuturile Evului Mediu (sfârșitul sec. XVI
Bucu, Ialomița () [Corola-website/Science/301233_a_302562]
-
locuitorilor sunt ortodocși (95,7%). Pentru 3,66% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Localitatea Bucu are un trecut atestat cu aproape 5 secole în urmă, dar urmele arheologice arată existența unei așezări încă din perioada veche. Astfel descoperirile arheologice au pus în evidență existența unor așezări de tip hallstattian (sec. X-VIII î.Chr.), getic (Latene, sec. IV-III î.Chr.), apoi străromânească de la începuturile Evului Mediu (sfârșitul sec. XVI). Întâia sa mențiune apare într-un hrisov al voievodului Mihnea al
Bucu, Ialomița () [Corola-website/Science/301233_a_302562]
-
a revenit la județul Ialomița, reînființat. Satul Ograda s-a separat din nou într-o comună de sine stătătoare în anul 2004. Unicul obiectiv inclus pe lista monumentelor istorice din județul Ialomița și aflat pe teritoriul comunei Bucu este situl arheologic de interes local Pochina, cuprinzând trei așezări: una din perioada Latène, alta din perioada Halstatt, precum și o așezare medievală din secolele al X-lea-al XI-lea. Biserica, având hramul Sfântul Ierarh Nicolae, se află în partea de est a
Bucu, Ialomița () [Corola-website/Science/301233_a_302562]
-
desființată. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei înapoi la județul Ialomița. În 2004, comuna Borănești s-a reînființat, iar comuna Coșereni a rămas doar cu satul de reședință. În comuna Coșereni se află două situri arheologice de interes național, aflate în punctul „Măgura de la Comana”: un tell neolitic și o așezare medievală timpurie din secolele al IX-lea-al XI-lea. În afara acestora, în comună se mai află un alt sit arheologic inclus în lista monumentelor
Coșereni, Ialomița () [Corola-website/Science/301237_a_302566]
-
se află două situri arheologice de interes național, aflate în punctul „Măgura de la Comana”: un tell neolitic și o așezare medievală timpurie din secolele al IX-lea-al XI-lea. În afara acestora, în comună se mai află un alt sit arheologic inclus în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monument de interes local. El se află în punctul „Turceasca” și cuprinde o așezare neolitică și o necropolă din perioada Halstatt.
Coșereni, Ialomița () [Corola-website/Science/301237_a_302566]
-
2005, prin legea nr. 67 din 23 martie 2005, prin desprinderea satului Mărculești din comuna Cosâmbești. Două obiective din comuna Mărculești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente istorice de interes local. Unul este un sit arheologic ce cuprinde urmele unei așezări din secolele al IX-lea-al XI-lea, iar al doilea este biserica „Sfântul Nicolae”, datând din 1844 și clasificată ca monument de arhitectură.
Mărculești, Ialomița () [Corola-website/Science/301244_a_302573]
-
deceniului 8 al secolului XVIII, târgul Ivești a avut iluminat public. Din 1919 s-a introdus electricitatea. Așezarea deosebit de favorabilă, soluri bogată, resurse de materiale de construcții au atras oamenii care au creat în timp o viața economică locală. Săpăturile arheologice și documentele cercetate au scos la iveală numeroase informații privind aspecte de viața economică. Cei mai vechi locuitori aveau ocupațiile de cules și pescuit. Ulterior au început să practice agricultură se cultivau: cereale, secara, legume și zarzavaturi, în, cânepă sau
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
în comuna Giurgeni, care avea atunci în compunere satele Giurgeni, Piua Petrii și Răchitoasa. În urma inundațiilor din 1970, satele Piua Petrii și Răchitoasa au fost desființate în 1977, după ce locuitorii le-au părăsit. Pe teritoriul comunei Giurgeni se află situl arheologic de interes național din punctul „la Mănăstire”, unde se pot găsi urmele Orașului de Floci, așezare urbană medievală dispărută. În afara acestuia, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monument de interes local este tot
Giurgeni, Ialomița () [Corola-website/Science/301240_a_302569]
-
național din punctul „la Mănăstire”, unde se pot găsi urmele Orașului de Floci, așezare urbană medievală dispărută. În afara acestuia, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monument de interes local este tot un sit arheologic: așezarea geto-dacică (secolele al III-lea-al IV-lea e.n.) din punctul „la Mozacu”.
Giurgeni, Ialomița () [Corola-website/Science/301240_a_302569]
-
În comuna Dridu se află biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din Dridu-Snagov, datând din perioada 1774-1782, biserică monument istoric de arhitectură de interes național și situată la est de șoseaua județeană. Tot în comuna Dridu se află și un sit arheologic de interes național, care a dat numele unei culturi arheologice; situl se află în zona „La Metereze” de lângă satul Dridu și cuprinde o așezare din perioada Halstatt și două așezări medievale una din secolele al IX-lea-al XI-lea
Comuna Dridu, Ialomița () [Corola-website/Science/301239_a_302568]
-
din Dridu-Snagov, datând din perioada 1774-1782, biserică monument istoric de arhitectură de interes național și situată la est de șoseaua județeană. Tot în comuna Dridu se află și un sit arheologic de interes național, care a dat numele unei culturi arheologice; situl se află în zona „La Metereze” de lângă satul Dridu și cuprinde o așezare din perioada Halstatt și două așezări medievale una din secolele al IX-lea-al XI-lea și alta din secolele al XIII-lea-al XVIII-lea
Comuna Dridu, Ialomița () [Corola-website/Science/301239_a_302568]
-
XI-lea și alta din secolele al XIII-lea-al XVIII-lea. În afara acestora, în comună se mai află două alte obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Unul este un alt sit arheologic cuprinzând urmele unei așezări din Epoca Bronzului, aflată în zona satului Dridu-Snagov. Celălalt este clasificat ca monument de arhitectură, și este reprezentat de casa Virgil Tănase din Dridu-Snagov, clădire ridicată în 1924.
Comuna Dridu, Ialomița () [Corola-website/Science/301239_a_302568]
-
interes comunitar. Din punct de vedere fitogeografic, lacul se înscrie în subzona de vegetație naturală a stepei, mult modificată în prezent datorită agriculturii și pajiștilor antropice. Lacul este proprietate de stat fiind în administrarea RA Apele Romane -SGA Ialomița. Descoperiri arheologice atestă existența așezărilor omenești pe teritoriul ocupat astazi de orașul Amara, înca din perioada neoliticului târziu (obicte de ceramică specifice culturii Boian - faza Giulești); Arealul a fost atestat documentar încă din timpul domnitorului Matei Basarab, care a înzestrat mănăstirea ridicată
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București, între timp comuna Cegani fiind desființată și inclusă în comuna Bordușani. În 1968, comuna a revenit la județul Ialomița. Lista monumentelor istorice din județul Ialomița conține, pe teritoriul comunei Bordușani, un sit arheologic de interes național și trei monumente de arhitectură de interes local. Situl arheologic, denumit Popina Bordușani, unde s-au descoperit o așezare din perioada Latène, precum și un tell neolitic aparținând culturii Gumelnița. Cele trei monumente de arhitectură sunt moara, datând
Comuna Bordușani, Ialomița () [Corola-website/Science/301232_a_302561]
-
desființată și inclusă în comuna Bordușani. În 1968, comuna a revenit la județul Ialomița. Lista monumentelor istorice din județul Ialomița conține, pe teritoriul comunei Bordușani, un sit arheologic de interes național și trei monumente de arhitectură de interes local. Situl arheologic, denumit Popina Bordușani, unde s-au descoperit o așezare din perioada Latène, precum și un tell neolitic aparținând culturii Gumelnița. Cele trei monumente de arhitectură sunt moara, datând din 1920, școala din 1924 și biserica Sfântul Nicolae, datând din anii 1895-1898
Comuna Bordușani, Ialomița () [Corola-website/Science/301232_a_302561]