9,532 matches
-
vreun excentric cu probleme de adaptare în organizația pe care o ameninț] cu dezv]luiri compromit]toare. Turn]torul recunoaște c] nu poate tolera violarea moralei sau a încrederii publice și se simte obligat s] fac] ceva în acest sens. Biografiile celor mai multe dintre aceste personaje nu sunt povești fericite, dar ins]și existența lor și succesele ocazionale subliniaz] faptul c] obligațiile corporației, ale individului și ale societ]ții sunt strâns legate unele de altele. Într-adev]r, poate cel mai important rezultat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Orientările valorice: de la individual la colectiv; schimbare valorică La nivel individual, fiecare dintre actorii sociali are o serie de orientări valorice simultane. Acestea se prezintă, așa cum am indicat și mai sus, într-o formă de sub- și supra- ordonări, în funcție de biografiile sau de habitusurile actorilor sociali și de contextele în care se găsesc aceștia. Spre exemplu, la momentul T1, într-un anumit context de relații sociale în urma negocierilor, o persoană P1 are următoarea configurație a sistemului orientărilor valorice: S, T, Q
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
spiritual, se menținea extrem de stenică, dacă nu chiar mai stenică decît în pasajele "normale". ... Dacă celor doi ași ai picturii făurite aici îi alături umila-mi persoană alăturarea circumscriindu-se strict temei -, atunci tabloul îmi pare oarecum întregit. Neștiutor de biografie, vizitatorul candid al Muzeului de Artă, în cazul celor doi magiștri, frecventatorul expozițiilor, în cazul meu, străin deci de datele unor atari biografii periodic bulversate, acest vizitator, acest frecventator, va descoperi doar unda de lumină inefabilă ce marchează, inimitabil, unicitatea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
alături umila-mi persoană alăturarea circumscriindu-se strict temei -, atunci tabloul îmi pare oarecum întregit. Neștiutor de biografie, vizitatorul candid al Muzeului de Artă, în cazul celor doi magiștri, frecventatorul expozițiilor, în cazul meu, străin deci de datele unor atari biografii periodic bulversate, acest vizitator, acest frecventator, va descoperi doar unda de lumină inefabilă ce marchează, inimitabil, unicitatea. Datele se modifică în cazul unui alt vîrf al picturii ieșene, Dan Hatmanu. Afirmîndu-se ca exponent al unui realism robust, cu soluții ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
atitudinea sa religioasă și revendicarea propriilor valori de la modelul constantinian suprem reflectă importanța tipului de voievod-luptător în numele semnului sfânt al crucii: Neagoe, alcătuind prin adunarea trăsăturilor fundamentale ale personalității împăratului Constantin, compunând, deci, prin eliminarea concretului spațial și temporal, o "biografie" parenetică, un fel de "Ciropedie" creștină, urmărește impunerea unui erou exemplar. Exemplaritatea personajului (povestea vieții lui Constantin urmează în cartea lui Neagoe pilduitoarelor existențe ale regilor biblici) este însă vizibil desprinsă din "absolutul" creștin, coborâtă pe pământ și modulată spre
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
lui Ion Gorun (din 1917 până în 1928), în ediții populare și de lux; din 1903, își schimbă titlul în „Calendarul «Lumea ilustrată»”, și din 1922, în „Lumea ilustrată. Calendar”. În primii doi ani, alături de partea calendaristică, sunt incluse în sumar biografii și bibliografii, note despre istoricul și profilul unor publicații, literatură, în special poezii, folclor, evocări. După 1920, partea literară este realizată din republicări. Sunt inserate versuri de D. Nanu, Th. D. Speranția, D. Teleor, Elena D. Sevastos, G. Coșbuc (Rugămintea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286028_a_287357]
-
pe care îl adoptă, cele dintâi versuri îi apar în 1933, la revista ,,Lanuri” din Mediaș. Mai colaborează la ,,Convorbiri literare”, „Crișul negru”, ,„Jurnalul literar”, ,,Luceafărul”, ,,Lumea nouă” (Sighișoara), ,,Naționalul nou”, ,,Pagini literare”, „România eroică”, „Transilvania”, „Tribuna Sibiului”, „Universul literar”. Biografiei puțin spectaculoase a lui S. îi corespund coordonate la fel de obișnuite pentru activitatea sa literară. În noiembrie 1935-octombrie 1936 scoate la Mediaș, împreună cu poetul Gheorghe Munteanu, revista ,,Darul”. Editorialul îi exprimă crezul cu privire la sentimentul național, cantonat cam desuet într-un ,,pașoptism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
versuri precum cele din Seara târziu: ,,Taci, bunico, nu-mi spune povești / că mă-ngână zmeii la ferești, / Balaurii fluieră sub streașină și-n pod / Și șoarecii de aur gândul mi-l rod”. S. nu reușește să treacă de nefericirile biografiei sale modeste nici în Fântâni pentru popas (1939), unde construiește câte o imagine mai reușită, dar o devalorizează cu câte un clișeu final. Ultimul volum, Desfrunziri (1945), sugerează chiar din titlu drama inadaptării, motiv curățat acum de influențele sămănătoriste vizibile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
de stratageme sofisticate, compartimentele și etajele operei fiind explorate sistematic și după aceea puse în consonanță: descrierea, explicarea, proiecția speculativă se împletesc. Slavici este examinat într-un orizont comparatist amplu - Preda, Dostoievski, Tolstoi -, care îl situează și îl luminează contrastiv. Biografia e recuperată ca reper în construcția operei, menținându-se o tensiune fructuoasă euristic între creator și insul „care n-a vrut să fie scriitor”. În mare parte prozatorul este și un pretext pentru a trece în revistă evoluția și turnantele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
alienaților s-a reluat în Moldova, în mod științific de data aceasta, de un practician psihiatru. Ne referim al lucrarea publicată în 1893 în Analele Casei Spitalelor și Ospiciilor Sf. Spiridon din Iași de către doctorul Julian Lukaszewski, Soarta Nebunilor. Despre biografia și activitatea lui Julian Lukaszewski avem puține informații. El eset semnalat ca medic al Spitalului Cantacuzino-Pașcanu (?-1833) și ca medic al Ospiciului de la Golia începând cu anul 1833. La 1893 era încă în funcțiune. Documentele de arhivă privind Ospiciul Golia
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
trimiși la cerșit, în târguri, piețe etc., legați între ei și păziți de arnăuți cu ciomege care îi loveau uneori ostentativ, pentru a trezi mila cetățenilor (Quelques mots sur la Valachie, 1856, p. 8). 78 G. Creiniceanu, Literatura medicală română. Biografie și Bibliografie, Editura Academiei, București, 1907, p. 104. 79 Conferințe ținute la Ateneul din Bârlad la 1 februarie și 8 martie 1887, intitulate "Magnetism și ipnotism" și "Sugestiuni în stare normală". * Format mare, 4o. 80 Iași, 1863, p. 362. 81
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
care relatează următorul fapt: unul a fost scris în jurul anului 875 de Giovanni Himmonides, cunoscut și sub numele de Ioan Diaconul, întrucât era diacon al bisericii din Roma; celălalt, din aceeași perioadă, este de parte carolingiană și constă într-o biografie a lui Carol cel Mare realizată în mănăstirea din San Gallo (situată în actuala Elveție). Confruntarea dintre cele două versiuni este interesantă, deoarece fiecare dintre ele tinde să învinuiască partea opusă pentru falimentul acțiunii. Ioan Diaconul l-a atribuit „barbarismului
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
sferei sentimentelor. Fundamentarea sentimentelor și a conștiinței religioase presupune parcurgerea anumitor etape. „Cunoașterea religioasă a individului se formează ca orice formă de conduită umană. Identitatea religioasă a omului ține de conținuturile concrete ale experiențelor curente, de urmele lăsate de transformările biografiei sale”. Unii cercetători susțin că educația religioasă a copilului începe înainte de a se naște, prin formarea unei maturități spirituale a părinților. Părinții poartă responsabilitatea aducerii lui pe lume, iar copilul nu trebuie să suporte consecințele unor acte pe care nu
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Petrescu, B. semnează împreună cu fecundul prozator înjghebarea dramatică Pârjolul (1954), o evocare, cu îngroșări și răstălmăciri, a răscoalei din 1907. „Poemul dramatic” Cântec pentru partid (1961), preamărind imnic „realizările” regimului comunist, nu-i decât o tristă mostră de conformism. O biografie romanțată este George Vraca (1967). Cu Radu Tudoran, B. traduce, în 1959, Călătoria unui naturalist în jurul lumii pe bordul vasului Beagle de Charles Darwin, iar în cuplu cu Mihai Berechet, în 1965, memoriile lui Maurice Chevalier, Drumul meu și cântecele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]
-
printre sociologii români. Nici alți reprezentanți ai științelor sociale nu au căzut pradă tentației mimetismului modelelor străine, nici măcar În momentele În care acestea erau În vogă În țări influente și cu mare potențial economic. Bovarismul epistemic nu a caracterizat niciodată biografia practicii sociologice românești; această conduită este valoarea de patrimoniu pe care comunitatea noastră profesională are obligația să o reafirme - evident, la alți parametri. Nici chiar episodul marxist al confruntării sociologiei cu materialismul istoric (filosofia marxistă a istoriei) nu s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Marazano - Italia) s-au concentrat asupra etnografiei ca metodă calitativă. Utilizarea datelor audiovizuale În cercetările sociologice a reținut atenția unor specialiști din Germania (Hubert Knoblauch, Bernt Schnetter). Teme precum analiza discursivă a realității, etica În cercetările calitative, triangularea, relația dintre biografie și cursul vieții, tehnicile ,,polisenzitive”, cercetările feministe, combinarea metodelor cantitative și calitative par a fi de actualitate. Ce avem noi de spus În legătură cu astfel de teme? Maria Larionescu: Cariera sociologiei românești din ultimul deceniu este strâns legată de schimbările În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
exponent al perioadei de după război, deci al celei de-a doua Școli, contribuie printr-o abordare inedită: realizează o colecție a scrierilor clasice, evocând astfel stilul caracteristic al Școlii. Desigur, din această perioadă datează și alte lucrări, multe dintre ele biografii ale personalităților-cheie din Departament, inclusiv studii care privesc sceptic implicarea Școlii În probleme publice, evidențiind-o ca slugă a capitalismului (lackey of capitalism - Abbott, 1999, 11). În următoarele două perioade - sfârșitul anilor ’70-’80, respectiv Începând din anii ’90 - scrierile
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ca slugă a capitalismului (lackey of capitalism - Abbott, 1999, 11). În următoarele două perioade - sfârșitul anilor ’70-’80, respectiv Începând din anii ’90 - scrierile despre Chicago se diversifică considerabil. Cele ce urmează sunt doar câteva exemple: Fred Mattews (1977) publică biografia lui Robert Park. David Lewis și Richard Smith, În American Sociology and Pragmatism (1980), accentuează tradiția psihologiei sociale, ,,ignorând, practic, ecologia și studiile urbane, celelalte două picioare ale tripodului” (apud Abbott, 1999, 12). Pentru cei doi, Chicago este psihologie socială
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
din 1988); Chicago nu este sluga sistemului, adesa fiind un critic serios al capitalismului (volumul lui Dennis Smith din 1988 - apud Abbott, 1999, 14-17). În concluzie, se poate afirma că majoritatea scrierilor istorice explicite sunt preocupate de tradiția teoretică, de biografia personalităților. Metodologia specifică Școlii este mai puțin exploatată; atunci când apare, este vorba, În primul rând, despre etnografie sau despre teoretizări În legătură cu relația Școala de la Chicago - mișcarea de anchete sociale (social survey movements). Dincolo de abordările aparent eclectice ale Școlii, consensul apare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
structurale care afectează istoria specifică a câmpului implicat (fie că ne referim la câmpul claselor sociale, fie la orice alt tip de câmp social) posedă puterea de a determina producția de generații diferite, transformând modurile de generație și determinând organizarea biografiilor individuale și agregarea acestor biografii În clase de biografii orchestrate și ritmate după același tempo (Bourdieu, 1980, 104). „Conflictele de generație nu opun niciodată clase de vârstă separate prin proprietăți de natură, ci prin habitusuri produse de moduri de generație
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a câmpului implicat (fie că ne referim la câmpul claselor sociale, fie la orice alt tip de câmp social) posedă puterea de a determina producția de generații diferite, transformând modurile de generație și determinând organizarea biografiilor individuale și agregarea acestor biografii În clase de biografii orchestrate și ritmate după același tempo (Bourdieu, 1980, 104). „Conflictele de generație nu opun niciodată clase de vârstă separate prin proprietăți de natură, ci prin habitusuri produse de moduri de generație diferite, respectiv de condiții de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
că ne referim la câmpul claselor sociale, fie la orice alt tip de câmp social) posedă puterea de a determina producția de generații diferite, transformând modurile de generație și determinând organizarea biografiilor individuale și agregarea acestor biografii În clase de biografii orchestrate și ritmate după același tempo (Bourdieu, 1980, 104). „Conflictele de generație nu opun niciodată clase de vârstă separate prin proprietăți de natură, ci prin habitusuri produse de moduri de generație diferite, respectiv de condiții de existență care, impunând definiții
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
caracterizate de modificări rapide -, cât și În societăți pretinse nonistorice, precum comunitățile africane tradiționale (Attias-Donfut și Rosenmayr, 1994). Sentimentul apartenenței la o generație - numită socială sau istorică - este un aspect esențial de apropiere individuală a timpului social și condiționează integrarea biografiilor individuale În acest timp colectiv; c) a treia definiție atribuită generațiilor este mai recentă și apare ca o rezultantă a procesului de instituționalizare a cursului vieții, organizat secvențial, În funcție de momentele consecutive de educație, de muncă și de pensionare. Aceste etape
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este cea de interacțiune de durată, de locuire În comunitatea supusă observării. În condițiile În care acest lucru nu este posibil, din constrângeri materiale, soluția, susține doctorul Totelecan, este de a reconstrui relația „eu”/„tu” acolo unde ea exista, prin biografie personală (relații de rudenie, copilărie În comunitate etc. - p. 38). Pe linia acestei opțiuni, autorul conduce o parte din cercetare În Păniceniul natal (comuna Căpușul-Mare, Cluj) și dezvoltă analize În care suprapune experiențe de viață ale bunicului, ale tatălui și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
F), Iași, 2003; Dramatic Poetry. The Mythical Mode, I, Iași, 2003. Repere bibliografice: Magda Ursache, Cu cărțile sub vremi, CL, 1999, 6; George Bădărău, Analiza povestirii, CL, 1999, 8; Constantin Coroiu, Prozatori americani în România, ALA, 1999, 471; Constantin Coroiu, Biografii și destine, „Evenimentul”, 1999, 2384, 2387; Petraș, Panorama, 496-498; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 326-327. O.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]