9,955 matches
-
10 secere, 5 sape mici, 1 bardă, 2 coase, 5 stropitori și 2 topoare. În urma acestui raport, pe lângă achizițiile ce au rezolvat o parte din necesarul logisticii Serviciului grădinilor comunale, primăria a încercat să reglementeze și problemele legate de conduita civică sau disciplina de program. Astfel, pe 30 mai 1922, consiliul comunal a votat o ordonanță prin care erau stabilite următoarele: „1. În zilele cu muzică și la serbări, grădina Publică va fi închisă la ora 2 noaptea, când se vor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
voi să fie servită și nu folosită. Mai mult, ea va aboli toate coalițiile de interese sau de privilegii, în legătură cu care am văzut prea mult cum o puneau în pericol, cum introduceau în sînul său jocurile străinătății, cum degradau moralitatea civică și se opuneau progresului social. Da, după căderea sistemului de altădată și în fața lipsei de demnitate a celui care se prăbușește, după atîtea suferințe, mînii, dezgusturi, încercate de un număr imens de bărbați și de femei de la noi, națiunea va
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și colo întrebuințează câte un cuvânt nou, ridicol. Această apariție rară a cuvintelor ridicole, acolo unde nu e vorba de afacerile publice, este o contagiune. Limbajul lui Chiriac, calfă de cherestegiu, se contagiază de limbajul lui Chiriac, sergent în garda civică și cititor al Vocii patriotului naționale. Și iată-l și pe Spiridon. El e candidat de calfă, de sergent în garda civică și de cititor al Vocei. El vorbește curat, dar, de pe acum, a învățat și el câteva expresii de la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
este o contagiune. Limbajul lui Chiriac, calfă de cherestegiu, se contagiază de limbajul lui Chiriac, sergent în garda civică și cititor al Vocii patriotului naționale. Și iată-l și pe Spiridon. El e candidat de calfă, de sergent în garda civică și de cititor al Vocei. El vorbește curat, dar, de pe acum, a învățat și el câteva expresii de la anturajul său. Vorbind de Rică, el știe să-l numească: "persoana în chestie", "persoana madam Ziței" etc. E interesant să comparăm pe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
abordată prin prisma unui eșafodaj axiologic bine conturat, nu în absența lui, așa cum este indicat pentru orice demers științific. Liberalii consideră că omul este în primul rând consumator, având o percepție intensă asupra drepturilor sale individuale și cu o conștiință civică bine pusă la punct, revendicând permanent de la puterea politică propria libertate pe care mai apoi o investește în procesul civic pentru a flexibiliza și ține în șah politicul astfel încât să prevină derapajele dictatoriale de care nicio formă de guvernământ legitimă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
consideră că omul este în primul rând consumator, având o percepție intensă asupra drepturilor sale individuale și cu o conștiință civică bine pusă la punct, revendicând permanent de la puterea politică propria libertate pe care mai apoi o investește în procesul civic pentru a flexibiliza și ține în șah politicul astfel încât să prevină derapajele dictatoriale de care nicio formă de guvernământ legitimă nu este ferită. Marxiștii, pe de altă parte, văd în om un producător încorsetat permanent de un simulacru de drepturi
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în Ungaria înainte ca Nagy să procedeze în acest sens, gestul premierului maghiar nu putea decât să le confirme convingerea că au acționat corect (Granville: 2002, 543-563; Nagee; Donaldson: 1988, 227-229). După 1956, PMUP a început să restrângă treptat libertățile civice pe care le instituise pentru a putea face față protestelor și a le atenua. În relațiile cu Moscova va începe să manifeste un grad de autonomie tot mai ridicat, pe care, neoficial, îl va justifica mai ales în baza considerentelor
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
într-un profund sentiment al dreptului la proprietate", dar și a compoziției etnice a populației, regimul s-a manifestat în această regiune cu un plus de represivitate. Spiritul burghez, foarte bine conturat prin sentimentul dezvoltat al proprietății și al participării civice, reprezenta un inamic funciar al ideologiei comuniste. Pentru a asigura măcar perpetuarea, nu neapărat victoria regimului, acesta trebuia neapărat eradicat. Deportările etnicilor germani, apoi a celor sârbi, în perioada paranoiei anti-titoiste, stau mărturie în acest sens (Munteanu în Rusan: 2000
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pentru colaborare cu comuniștii, a căror structuri organizaționale puteau fi foarte eficiente în implementarea reformelor a căror importanță o percepea în primul rând în cheie economică. Vaculík oferea o formă intelectuală accesibilă cererilor generale ale societății, făcând de asemenea educație civică cehoslovacilor și îndemnându-i să lupte pentru "scopul nostru de a umaniza acest regim. Dacă nu o facem, răzbunarea vechilor forțe va fi crudă". Aici nu greșea. Principiul leninist kto-kogo (care pe care) a fost pus în practică de Brejnev
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sunt analizate magistral de către Trond Gilberg (1990) există interpretări convingătoare care circumscriu anemicitatea disidenței românești unor cauze sociale inteligibile pe termen scurt. În timp ce Polonia, Cehoslovacia sau Ungaria s-au remarcat din acest punct de vedere, și datorită influenței culturale și civice a Occidentului, în a cărui proximitate geografică se aflau, aceste state au mai beneficiat, mai ales primele două, din diferite motive, de prezența unei intelectualități critice dispusă să dea glas nemulțumirilor unui proletariat tot mai debusolat de finalitatea guvernărilor leniniste
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
conducerea PCR, era expropriată astfel forță de muncă ale cărei costuri în vederea calificării fuseseră suportate exclusiv de către statul român. Astfel, "scopul și mijloacele propagandei burgheze actuale" pe teme umanitare erau, pentru leninismul romantic, următoarele: "să înșele oameni lipsiți de maturitate civică și politică, oameni cu fibra moral-politică slabă, covârșiți, orbiți de interesul privat spre a-i atrage pe calea emigrării, a părăsirii patriei și pământului pe care s-au născut, făcându-i să îngroașe rândurile dezmoșteniților, ale rătăciților și rătăcitorilor prin
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cauzat îngrijorare și chiar indignare în interiorul elitei politice sovietice. Confruntat cu presiunile mediatice ale Moscovei și ale partidelor comuniste europene loiale exhaustiv acesteia, PCF a ripostat cerând respectarea drepturilor omului în Uniunea Sovietică și denunțând lipsa unui minimum de libertăți civice. PCIt, pe de altă parte, a beneficiat de un câștig electoral enorm chiar în ultimele zile ale conferinței, când a obținut la alegerile parlamentare din Italia 33,7% din totalul voturilor, plasându-se foarte aproape de creștin-democrații care, tradițional deja, ocupaseră
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
viitoare, construirea socialismului, și bunăstarea poporului și independența"" (Shafir: 1988c, 605). Tot în același an, la 15 noiembrie a fost planificată, în fața ambasadei române din Budapesta, o manifestație amplă împotriva încălcării drepturilor omului în RSR. Urmau să participe diferite organizații civice maghiare, împreună cu "Grupul Eliberați România" alcătuit din "etnici români refugiați în Ungaria" datorită insuportabilei atmosfere ideologico-politice și a penuriei economice acute de acasă. Într-un apel distribuit înaintea demonstrației planificate", organizatorii au subliniat "condițiile inumane de muncă și de trai
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a lungul deceniilor. Să vedem, în continuare, cum s-a destrămat leninismul în Polonia și cum a reacționat RSR la acest deznodământ. 8.1. Sindicatul Solidaritatea și criza leninismului polonez în accepțiune romantic leninistă Cu o puternică societate civilă, conștiință civică și o istorie politică turbulentă, trasată și retrasată mereu de imperiile care și-au disputat și i-au împărțit teritoriile, Polonia a fost, în timpul regimului comunist, satelitul est-european al Moscovei cu cea mai efervescentă activitate socială. Am discutat deja într-
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și determinarea acesteia de a rezista în raport cu presiunile unui regim tot mai puțin stăpân pe situație (Constantin: 2007, 89-92). Jaruzelski, oricât de paradoxal ar părea, făcea tot posibilul să transforme acest fait accompli în beneficiul PMUP, subordonând capacitățile mobilizatoare și civice ale catolicismului polonez intereselor politico-ideologice ale comunismului polonez. Îndemnând-o "să fie folositoare statului și poporului", Jaruzelski spera că "Biserica va putea să armonizeze misiunea ei pastorală cu respectarea intereselor interne și internaționale ale orânduirii noastre de stat". Nu ni
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și unii care privesc spre lumea veche și caută să-i amăgească pe oameni cu mirajul "democrației fără limită", nereale și inexistente. Alții încearcă să încorseteze socialismul într-o schemă doctrinară, iar apoi să considere erezie orice creștere a spiritului civic activ care iese din această schemă. Îi sperie "necunoscutul", ceea ce înseamnă lipsă de experiență, o insuficientă cultură politică. Partidul stimulează dezvoltarea democrației socialiste, creează condiții și îndeamnă la înfăptuirea ei. Dar democrația nu poate fi numai opera avangardei, la ea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
un subcapitol special, din care reiese clar poziția antinomică în care se află cu varianta "burgheză" clasică a acestui corp de principii. Liberalismul, filosofia politică din care drepturile omului au luat naștere, insistă asupra caracterului individual, în primul rând, apoi civic, al acestora. În cadrul leninismului romantic individualitatea este, așa cum am văzut, desconsiderată, cu excepția unicului erou posibil, secretarul general al PCR, Nicolae Ceaușescu. Drepturile omului funcționau aici ca un instrument de disciplinare socială, nu ca garant al libertății și demnității individuale. Dobândirea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care constituie coloana societăților civile se administrează după reguli proprii, independente de sfera politică. Regimurile leniniste, și leninismul romantic în particular, percep societățile pe care le guvernează ca un inamic ideologic, urmărind "convertirea" treptată a acestora. Bineînțeles că orice inițiativă civică venită "de jos" este imediat catalogată drept "contrarevoluționară" și tratată ca atare. Participarea politică este organizată, gestionată și supravegheată direct și permanent de către partidul-stat leninist. În Occident, genul acesta de implicare a societății în problematica politică este falacios și ridicol
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
democrația socială (societatea civilă) și cea economică (invertiții private, antreprenoriat, care să conlucreze cu statul în menținerea unui climat economic echilibrat și corect) nu pot exista în absența democrației politice, adică în absența asigurărilor de libertate de asociere în scopuri civice sau pentru profit economic, a căror garanție nu poate fi oferită decât de către un regim plural (vezi Sartori: 1999, 36-37). Ideologii PCR erau conștienți de apatia și pasivitatea populației în raport cu ideologia oficială tocmai de aici "tezele din iulie" și atenția
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ale elaborării "tezelor din iulie". Revoluția culturală chineză în dezbaterea ședinței Comitetului Executiv al al C.C. al P.C.R. 25 iunie 1971", în Rusan, Romulus (ed.), Anii 1961-1972: țările Europei de Est, între speranțele reformei și realitatea stagnării, București, Fundația Academia Civică, pp. 835-855. Literatura și arta în societatea noastră socialistă (1972), București, Editura Politică. Mironov, Alexandru Murad (2004), "Iluzia principiului "conducerii colective". Schimbări în conducerea P.C.R., 1965-1967", în Arhivele Totalitarismului, nr. 1-2, pp. 224-235. Mironov, Alexandru-Murad (2005), "Putere și politică în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
irosită. Memorii, București, Univers, Calistrat Hogaș. Brzezinski, Zbigniew (1983), Power and principle. Memoirs of the national security adviser, 1977-1981, New York, Farrar, Straus, Giroux. Burger, Ulrich (2000), Misiunea Ethridge în România, traducere de Florica Mateiaș și Raluca Schiau, București, Fundația Academia Civică. Buzilă, Boris (1999), În prezența stăpânilor. Treizeci de ani de jurnal secret la România Liberă, București, Editura Compania. Calafeteanu, Ion (2005), Scrisori către tovarășa Ana, București, Univers Enciclopedic. Carp, Mircea (1997), "Vocea Americii" în România, (1969-1978), Iași, Editura Polirom. Chelaru
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Brown and Company. Kissinger, Henry (2000), Years of renewal, New York, Touchstone. Malița, Mircea (2007), Tablouri din Războiul Rece. Memorii ale unui diplomat român, București, C.H. Beck. Markham, Reuben (1996), România sub jugul sovietic, traducere de George Achim, București, Fundația Academia Civică. Nicolae, Nicolae (2000), O lume așa cum am cunoscut-o. Amintirile unui fost ambasador al României, București, Pro Domo. Niculescu-Mizil, Paul (1997), O istorie trăită, București, Editura Enciclopedică. Niculescu-Mizil, Paul (2001), De la Comintern la comunism național. Despre consfătuirea partidelor comuniste și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
New York. Alexandrescu, Andrei (2001), "Discursul despre pace al României (1965-1971): între "eliberarea națională și socială" și interesele geopolitice ale blocului comunist", în Rusan, Romulus (ed.), Anii 1961-1972: țările Europei de Est, între speranțele reformei și realitatea stagnării, București, Fundația Academia Civică, pp. 563-583. Alexiev, Alex (1981), "Romania and the Warsaw Pact: the defense policy of a reluctant ally", în Strategic Studies, no. 1, pp. 5-18. Alexiev, Alex (1982), "Party-military relations in Eastern Europe: the case of Romania", în Kolkowicz, Roman; Korbonski
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Istoria secretă a operațiunilor sale de la Lenin la Gorbaciov, traducerea de Doina Mihalcea-Știucă, București, ALL. Anton, Mioara (2001), "Trădarea partidului frate", în Rusan, Romulus (ed.), Anii 1961-1972: Țările Europei de Est între speranțele reformei și realitatea stagnării, București, Fundația Academia Civică, pp. 146-153. Anton, Mioara (2003), "România anilor '80. Repere de politică externă", în Rusan, Romulus (ed.), Anii 1973-1989: cronica unui sfârșit de sistem, București, Fundația Academia Civică, pp. 929-935. Anton, Mioara (2006), ""Cetatea sub asediu". PMR și redefinirea vigilenței politice
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Țările Europei de Est între speranțele reformei și realitatea stagnării, București, Fundația Academia Civică, pp. 146-153. Anton, Mioara (2003), "România anilor '80. Repere de politică externă", în Rusan, Romulus (ed.), Anii 1973-1989: cronica unui sfârșit de sistem, București, Fundația Academia Civică, pp. 929-935. Anton, Mioara (2006), ""Cetatea sub asediu". PMR și redefinirea vigilenței politice și revoluționare (septembrie 1953)", în Arhivele Securității, vol. II, București, Nemira, pp. 342-361. Anton, Mioara (2007), Ieșirea din cerc. Politica externă a regimului Gheorghiu-Dej, București, Institutul Național
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]