9,485 matches
-
se referă la percepțiile profesorilor și ale elevilor asupra mediului în care își desfășoară activitatea (caracteristicile relațiilor interpersonale din școală, gradul de motivare și de mobilizare a resurselor umane, stările de satisfacție sau de insatisfacție, gradul de coeziune din școală). Climatul școlii este rezultatul interacțiunii mai multor factori dintre care unii sunt evidenți, alții sunt mai puțin observabili și țin de trăirile subiective ale cadrelor didactice și ale elevilor. Acești ultimi factori sunt mai geru de identificat și de analizat. E.
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
care unii sunt evidenți, alții sunt mai puțin observabili și țin de trăirile subiective ale cadrelor didactice și ale elevilor. Acești ultimi factori sunt mai geru de identificat și de analizat. E. Păun identifică trei categorii de factori care influențează climatul organizației școlare: * Factori structurali țin de structura organizației, de modul în care sunt grupați și interacționează membrii în vederea atingerii obiectivelor comune. Cei mai importanți factori structurali sunt: mărimea școlii (cu cât numărul elevilor și al cadrelor didactice este mai mare
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Factori structurali țin de structura organizației, de modul în care sunt grupați și interacționează membrii în vederea atingerii obiectivelor comune. Cei mai importanți factori structurali sunt: mărimea școlii (cu cât numărul elevilor și al cadrelor didactice este mai mare, cu atât climatul este mai rece) și compoziția umană a școlii (vârstă, sex, pregătire profesională; în școlile în care există diferențe importante în privința pregătirii profesionale, de exemplu, pot apărea mai frecvent stări conflictuale). * Factori instrumentali țin de condițiile și de mijloacele de realizare
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cu directorul, tehnicile de motivare utilizate în școală, gradul de implicare în realizarea activităților, existența unor subgrupuri (E. Păun , 1999, p. 117). Deși sunt grupați în trei categorii acești factori nu acționează separat. La nivelul școlii ei interacționează și formează climatul, mai rece sau mai cald. Este important ca acești factori să fie cunoscuți și studiați, astfel încât efectele lor pozitive să fie perpetuate, iar cele negative să fie eliminate. La nivelul școlii climatul este un factor mobilizator deosebit de important. De calitatea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
separat. La nivelul școlii ei interacționează și formează climatul, mai rece sau mai cald. Este important ca acești factori să fie cunoscuți și studiați, astfel încât efectele lor pozitive să fie perpetuate, iar cele negative să fie eliminate. La nivelul școlii climatul este un factor mobilizator deosebit de important. De calitatea sa depinde, in mare măsură, calitatea actului pedagogic. Se poate intui că școlile diferă între ele din punct de vedere al climatului. Totuși, pentru a se evita descrierile intuitive, s-au făcut
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
perpetuate, iar cele negative să fie eliminate. La nivelul școlii climatul este un factor mobilizator deosebit de important. De calitatea sa depinde, in mare măsură, calitatea actului pedagogic. Se poate intui că școlile diferă între ele din punct de vedere al climatului. Totuși, pentru a se evita descrierile intuitive, s-au făcut încercări de operaționalizare a conceptului de climat. Cea mai cunoscută este, conform lui E. Păun(1999, p. 130) cea a lui A.W. Holpin și D. B. Croft. Aceștia au elaborat
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
De calitatea sa depinde, in mare măsură, calitatea actului pedagogic. Se poate intui că școlile diferă între ele din punct de vedere al climatului. Totuși, pentru a se evita descrierile intuitive, s-au făcut încercări de operaționalizare a conceptului de climat. Cea mai cunoscută este, conform lui E. Păun(1999, p. 130) cea a lui A.W. Holpin și D. B. Croft. Aceștia au elaborat un chestionar descriptiv de identificare a aspectelor semnificative ale interacțiunilor profesor - profesor și profesor - director. Acest chestionar
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
acestora, respect pentru personalitatea și competența fiecăruia; * comportament autoritar - caracterizat prin rigiditate, supraveghere și control excesiv, respingerea sugestiilor celorlalți; * comportament restrictiv - caracterizat prin împovărarea profesorilor cu sarcini extradidactice, ținând de administrația școlii. Prin combinarea acestor comportamente rezultă patru tipuri de climat școlar: 1. Climatul deschis are ca trăsături principale cooperarea și respectul. Directorul este deschis la sugestiile profesorilor, face aprecieri frecvente la adresa acestora, le oferă o largă autonomie. Între profesori se manifestă relații colegiale și prietenești. 2. Climatul angajat este determinat
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
personalitatea și competența fiecăruia; * comportament autoritar - caracterizat prin rigiditate, supraveghere și control excesiv, respingerea sugestiilor celorlalți; * comportament restrictiv - caracterizat prin împovărarea profesorilor cu sarcini extradidactice, ținând de administrația școlii. Prin combinarea acestor comportamente rezultă patru tipuri de climat școlar: 1. Climatul deschis are ca trăsături principale cooperarea și respectul. Directorul este deschis la sugestiile profesorilor, face aprecieri frecvente la adresa acestora, le oferă o largă autonomie. Între profesori se manifestă relații colegiale și prietenești. 2. Climatul angajat este determinat de comportamentul autoritar
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
patru tipuri de climat școlar: 1. Climatul deschis are ca trăsături principale cooperarea și respectul. Directorul este deschis la sugestiile profesorilor, face aprecieri frecvente la adresa acestora, le oferă o largă autonomie. Între profesori se manifestă relații colegiale și prietenești. 2. Climatul angajat este determinat de comportamentul autoritar al directorului, care nu respectă competența cadrelor didactice. La rândul lor, profesorii dau dovadă de profesionalism, întrețin relații deschise, se respectă reciproc și cooperează, prețuiesc școala și îl ignoră pe director. 3. Climatul neangajat
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
2. Climatul angajat este determinat de comportamentul autoritar al directorului, care nu respectă competența cadrelor didactice. La rândul lor, profesorii dau dovadă de profesionalism, întrețin relații deschise, se respectă reciproc și cooperează, prețuiesc școala și îl ignoră pe director. 3. Climatul neangajat are caracteristici opuse celui angajat. În timp ce directorul este orientat spre profesori, îi stimulează și îi ferește de obligațiile administrative, profesorii nu-l respectă nici pe director și nici între ei. 4. Climatul închis este dominat de rutină lipsă de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
școala și îl ignoră pe director. 3. Climatul neangajat are caracteristici opuse celui angajat. În timp ce directorul este orientat spre profesori, îi stimulează și îi ferește de obligațiile administrative, profesorii nu-l respectă nici pe director și nici între ei. 4. Climatul închis este dominat de rutină lipsă de interes, frustrare, lipsa respectului și a cooperării. Directorul este inflexibil, dar și ineficient, iar profesorii sunt intoleranți și lipsiți de angajare. Pornind de la aceste descrieri se poate afirma că cel mai eficient este
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
închis este dominat de rutină lipsă de interes, frustrare, lipsa respectului și a cooperării. Directorul este inflexibil, dar și ineficient, iar profesorii sunt intoleranți și lipsiți de angajare. Pornind de la aceste descrieri se poate afirma că cel mai eficient este climatul deschis. În condițiile vieții școlare acest tip de climat este dificil de realizat și mai ales de întreținut. În realitatea concretă a școlii apar numeroase situații care influențează și chiar schimbă climatul. Dacă se poate descrie, climatul ideal nu a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
lipsa respectului și a cooperării. Directorul este inflexibil, dar și ineficient, iar profesorii sunt intoleranți și lipsiți de angajare. Pornind de la aceste descrieri se poate afirma că cel mai eficient este climatul deschis. În condițiile vieții școlare acest tip de climat este dificil de realizat și mai ales de întreținut. În realitatea concretă a școlii apar numeroase situații care influențează și chiar schimbă climatul. Dacă se poate descrie, climatul ideal nu a fost întâlnit în nici o școală reală. Școlile diferă între
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
se poate afirma că cel mai eficient este climatul deschis. În condițiile vieții școlare acest tip de climat este dificil de realizat și mai ales de întreținut. În realitatea concretă a școlii apar numeroase situații care influențează și chiar schimbă climatul. Dacă se poate descrie, climatul ideal nu a fost întâlnit în nici o școală reală. Școlile diferă între ele în funcție de tipul de climat care domină. Caracterizarea acestuia se face ținând cont de relațiile dintre profesori și de raporturile profesori - director. Calitatea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
mai eficient este climatul deschis. În condițiile vieții școlare acest tip de climat este dificil de realizat și mai ales de întreținut. În realitatea concretă a școlii apar numeroase situații care influențează și chiar schimbă climatul. Dacă se poate descrie, climatul ideal nu a fost întâlnit în nici o școală reală. Școlile diferă între ele în funcție de tipul de climat care domină. Caracterizarea acestuia se face ținând cont de relațiile dintre profesori și de raporturile profesori - director. Calitatea acestor relații este resimțită de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și mai ales de întreținut. În realitatea concretă a școlii apar numeroase situații care influențează și chiar schimbă climatul. Dacă se poate descrie, climatul ideal nu a fost întâlnit în nici o școală reală. Școlile diferă între ele în funcție de tipul de climat care domină. Caracterizarea acestuia se face ținând cont de relațiile dintre profesori și de raporturile profesori - director. Calitatea acestor relații este resimțită de ceilalți membri ai școlii, de elevi. Interacțiunile dintre profesori sau dintre profesori și conducerea școlii se răsfrâng
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
femeilor pare să le convină această profesie, deoarece presupune accentuarea dimensiunilor expresive și afective, necesare atât în interacțiunile cu elevii, dar și cu celelalte cadre didactice. E. Păun evidențiază efectele negative care apar în cazul „feminizării” profesiei didactice în planul climatului școlar: gelozie, invidie, bârfă, blocaje de comunicare, tensiuni determinate de repartizarea elevilor pe clase sau a diriginților (E. Păun, 1999, p.99). Având un statut social mai mult sau mai puțin prestigios, profesiunea de profesor rămâne prin natura sa una
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
rezolvare. Profesorul ca educator Se poate spune că este opusul profesorului atotștiutor, preocupat exclusiv de respectarea programei, de dirijarea și manipularea elevilor, de acordarea sancțiunilor negative, de inducerea unui comportament conformist. Educatorul este preocupat de crearea în clasă a unui climat de securitate, de încredere, de încurajarea succeselor individuale, de stimularea cooperării între elevi, de încurajarea inițiativei, ceea ce duce la creșterea simpatiei profesor - elevi indiferent de disciplina. Înainte de a transmite cunoștințe cognitive, profesorul transmite valori morale și asistă la însușirea acestora
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
prin intermediul acestei dimensiuni a educației putem înțelege și accepta că suntem diferiți, dar aceasta nu înseamnă că unul este mai bun decât celălalt. Experiența interculturală din școală este animată de o dublă acțiune: receptarea și împărțirea. de receptare sunt legate climatul clasei și al școlii, calitatea primirii mesajului, modul în care elevii beneficiază ei înșiși de drepturile pe care sunt invitați să le respecte în cazul celorlalți, solidaritatea pe care ei o percep și de care beneficiază, posibilitatea lor de expunere
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
exagerare afirmația că școala în sine contribuie în mică măsură la construirea autonomiei elevului; responsabilitatea primă îi revine profesorului. „De caracteristicile și de calitatea dialogului pe care acesta îl stabilește în raportul de muncă școlară cu elevii săi, de caracteristicile climatului pe care îl creează la lecție depinde, în mare măsură, calitatea muncii sale educative. Dragostea pentru copii, empatia, delicatețea sufletească, spiritul de echitate, tactul pedagogic, puterea de stăpânire de sine, pasiunea pentru disciplina pe care o predă și în genere
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
încredințat rolul de supraveghetoare a copilului său, afectat de pierderea mamei, de care s-a ocupat doisprezece ani. În scurt timp a devenit concubina împăratului Tai Zong (626-649), contemporan cu Mahomed, ce a dat strălucire dinastiei Tang și a destins climatul spiritual datorită toleranței religioase. Tânăra Mei aștepta, ca și celelalte concubine, favoarea de a ajunge în patul împăratului. La cincizeci și unu de ani, împăratul Tai Zong a murit și, conform obiceiului, toate concubinele au fost tunse și trimise într-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și talentata poetă Gaspara Stampa și-a prelungit un timp relația cu contele Collaltino până ce a început relația cu Bartolomeo Zen. Starea sănătății i s-a deteriorat, a părăsit Veneția, în 1553, și s-a stabilit în Florența, într-un climat mai blând pentru a urma cure de ameliorare a sănătății. S-a întors în Veneția, a făcut febră mare și, în 23 aprilie 1554, a părăsit lumea pământeană. Postmortem, sora ei Cassandra a publicat volumul Rime ce cuprinde 311 poeme
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Cu viața neamului nostru, românesc.” În articolul O altfel de actualitate a literaturii și artei (2/1939), elogiind autohtonismul, Cezar Petrescu combate modernismul cosmopolit, pe seama căruia sunt puse erorile și eșecurile culturale din epocă: „Literatura și arta au pregătit un climat. Au pus în circulație principiile specificului nostru național și ale particularismului local, disprețuite până mai ieri de toți doctrinarii reformelor copiate după chipul și asemănarea Occidentului.” Enunțată teoretic, atitudinea tradiționalistă nu va căpăta un caracter dogmatic, ci va rămâne foarte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
a situat implicarea defectuoasă în educarea copiilor, cu 87,2%, urmată pe locul al treilea de infidelitate, cu 85,2% [3, pp. 203-217]. Observând această ierarhie, precum și datorită faptului că din sfera de preocupări a sănătății sexual-reproductive face parte și climatul familial armonios, am alocat în chestionarul utilizat și în acest studiu itemi referitori la infidelitate și violența domestică. 8.1. Relațiile sexuale în afara cuplului Ne propunem să aflăm dacă fidelitatea apare ca valoare fundamentală în relațiile dintre parteneri și dacă
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]