11,061 matches
-
în descoperirea experimentală a unei noi idei generate de sine, în învățarea unei deprinderi dificile ori în actul creației artistice - o pictură, un poem, o sculptură. Întreaga persoană (whole person) se desfășoară pe sine în acest tip de învățări creative (creative learning). Un element important în aceste situații îl constituie faptul că cel care învață este conștient de propria sa învățare și, astfel, o poate menține sau poate renunța la ea, înlocuind-o cu o învățare mai profundă, fără a trebui
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
evaluarea altora are o importanță secundară. Cele mai bune institute de cercetare, industria, precum și lumea academică au arătat că, în mod cert, creativitatea înflorește numai într-un cadru al libertății. Evaluarea externă este, de obicei, inutilă dacă țelul este munca creativă. Pentru un părinte înțelept, aceasta trebuie să fie o lecție valoroasă - susține Rogers. Dacă cineva vrea ca un copil să crească independent și încrezător în sine, trebuie să îi acorde ocazii de la o vârstă cât mai fragedă; nu numai pentru
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
fără nici o legătură între ele. Dar Rogers nu a aprofundat această spinoasă chestiune epistemologică a teoriei sale. 4. Creativitatea ca rezultat. Unul dintre elementele care îl încântă pe Rogers în formularea teoretică dată este teza că individul este o persoană creativă. Persoana, aflată la un punct final ipotetic al terapiei, poate foarte bine să fie considerată și ca una dintre „persoanele realizate prin sine”. După Rogers, cu deschiderea sa sensibilă către lume, cu încrederea-i în propria capacitate de a avea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
astfel încât să ofere maximă satisfacție celor mai adânci nevoi ale sale. Rogers crede că o asemenea personalitate ar fi ușor recunoscută de oricine ca fiind tipul cel mai potrivit pentru supraviețuirea în condiții schimbătoare de mediu. După Rogers, numai insul creativ va fi capabil să facă ajustări bune în mod adecvat atât noilor, cât și vechilor condiții. El ar fi un „fruntaș al evoluției umane” (vanguard of human evolution). 5. Construirea pe încredere în natura umană. Natura primară a ființei umane
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
fie pozitive, constructive. După Rogers, nu trebuie să ne întrebăm cu cine va socializa el - pentru că unul ca el, care are nevoi atât de puternice, este apt pentru afiliere și comunicare cu alții. Când este el însuși pe deplin, insul creativ nu se poate decât să fie socializat. Nu este nevoie să întrebăm cine îi va controla impulsurile agresive - pentru că, atunci când el este deschis tuturor impulsurilor, nevoia de a fi agreat de alții și tendința de a dărui afecțiune sunt la fel de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
satisfacerii extreme a unei nevoi (de agresiune, sex etc.) într-un mod violent față de celelalte (de prietenie, relații tandre etc.) este una foarte obișnuită pentru persoana organizată aversiv; dar ea va fi, pur și simplu, necunoscută individului ipotetic: o persoană creativă. Există anumite implicații ale părerii despre ființa perfectă care au de-a face cu predictibilitatea; Rogers găsește fascinantă această problemă. Ființa perfectă trăiește momentan și nu a existat niciodată în formă precisă, admite Rogers; acest comportament creativ este totuși o
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ipotetic: o persoană creativă. Există anumite implicații ale părerii despre ființa perfectă care au de-a face cu predictibilitatea; Rogers găsește fascinantă această problemă. Ființa perfectă trăiește momentan și nu a existat niciodată în formă precisă, admite Rogers; acest comportament creativ este totuși o construcție realistă, dedusă din înțelegerea corectă a tuturor evidențelor deținute. Prin urmare, va fi evident că persoana își va părea sieși dependentă, dar nu neapărat previzibilă. Dacă intră într-o nouă situație, nu se poate prevedea care
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
care a propus-o. Modelul teoretic al persoanei care reiese din terapie era: o persoană ce acționează liber, în toată plinătatea potențialităților sale organice; o persoană dependentă în a fi realistă, autodepășindu-se, socializându-se și potrivindu-și comportamentul; o persoană creativă ale cărei formări specifice de comportament nu sunt ușor previzibile; o persoană mereu schimbătoare, mereu dezvoltându-se și descoperindu-se pe sine și noul din sine în fiecare moment. Astfel descrisă, „persoana lui Rogers” pare aproape o zeitate. Dar, după
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și cu care nu s-ar căsători. „Să mă căsătoresc cu un monstru care să facă experimente pe copiii mei?” - ar putea gândi ele. Această concepție „americană” despre oamenii de știință face însă loc unei înțelegeri a omului de știință creativ, care există prin experiențele sale culminante. Acesta trăiește pentru „momentul de glorie”, când o problemă se rezolvă, când brusc, printr-un microscop, vede lucrurile altfel - deci pentru momentul de revelație, de iluminare, de extaz. Toate acestea sunt vitale pentru el
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
sunt vitale pentru el. El este intimidat și jenat. Refuză să vorbească despre ele în public. E nevoie de o „moașă” pentru a scoate aceste lucruri la iveală, iar Maslow susține, socratic, că el a reușit. Dacă omul de știință creativ nu va fi luat în râs pentru atare lucruri, atunci și el va admite, roșind, că are experiențe emoționale înalte, de exemplu, produse de momentul în care tocmai a enunțat această teorie și i se pare că se dovedește adevărată
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ceva timp în literatura de specialitate că nici competiția, nici cooperarea nu sunt eminamente „pure”, competiția conținând germenele cooperării în propria structură, iar cooperarea fiind definită - la rândul ei - de o arie competițională. 3.1. Controversa creativătc "3.1. Controversa creativă" Herreid (online) observă că, spre deosebire de tehnica dezbaterilor (debate), unde se pare că cei care sunt implicați în dispută sunt mai interesați să câștige argumentarea decât să se ajungă la evidențierea adevărului, controversa creativă este mai aproape de situațiile obișnuite de viață
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
3.1. Controversa creativătc "3.1. Controversa creativă" Herreid (online) observă că, spre deosebire de tehnica dezbaterilor (debate), unde se pare că cei care sunt implicați în dispută sunt mai interesați să câștige argumentarea decât să se ajungă la evidențierea adevărului, controversa creativă este mai aproape de situațiile obișnuite de viață. Astfel, de multe ori nu putem aprecia că adevărul se află într-o singură parte; de aceea, multe dintre argumente sunt mai aproape de realitate atunci când dezvoltăm o atmosferă de cooperare, de negociere. Controversa
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
este mai aproape de situațiile obișnuite de viață. Astfel, de multe ori nu putem aprecia că adevărul se află într-o singură parte; de aceea, multe dintre argumente sunt mai aproape de realitate atunci când dezvoltăm o atmosferă de cooperare, de negociere. Controversa creativă (intitulată și controversa structurată ori academică) reprezintă un mod de a folosi atât avantajele tehnicii tradiționale de dezbatere, cât și apropierea de situațiile reale pe care le întâlnim în viață prin folosirea în finalul metodei a tehnicilor de compromis. Conform
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mod de a folosi atât avantajele tehnicii tradiționale de dezbatere, cât și apropierea de situațiile reale pe care le întâlnim în viață prin folosirea în finalul metodei a tehnicilor de compromis. Conform promotorilor acestei tehnici (Johnson și Johnson, 1995), controversa creativă produce rezultate pozitive pentru participanți, rezultate definite de trei câmpuri de cercetare: (a) realizarea - controversa creativă producând raționamente de înaltă calitate, rezolvarea de probleme și luarea deciziilor, dezvoltarea creativității și implicarea, de profunzime, în rezolvarea sarcinilor etc.; (b) relațiile interpersonale
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
pe care le întâlnim în viață prin folosirea în finalul metodei a tehnicilor de compromis. Conform promotorilor acestei tehnici (Johnson și Johnson, 1995), controversa creativă produce rezultate pozitive pentru participanți, rezultate definite de trei câmpuri de cercetare: (a) realizarea - controversa creativă producând raționamente de înaltă calitate, rezolvarea de probleme și luarea deciziilor, dezvoltarea creativității și implicarea, de profunzime, în rezolvarea sarcinilor etc.; (b) relațiile interpersonale - controversa creativă determină o interrelaționare mai exinsă și de calitate între cursanți; și (c) sănătatea psihologică
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
rezultate pozitive pentru participanți, rezultate definite de trei câmpuri de cercetare: (a) realizarea - controversa creativă producând raționamente de înaltă calitate, rezolvarea de probleme și luarea deciziilor, dezvoltarea creativității și implicarea, de profunzime, în rezolvarea sarcinilor etc.; (b) relațiile interpersonale - controversa creativă determină o interrelaționare mai exinsă și de calitate între cursanți; și (c) sănătatea psihologică - controversa creativă produce o stimă de sine crescută la participanți, competența socială și abilitatea de a controla stresul și confruntarea cu poziții adverse celei proprii. În
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
raționamente de înaltă calitate, rezolvarea de probleme și luarea deciziilor, dezvoltarea creativității și implicarea, de profunzime, în rezolvarea sarcinilor etc.; (b) relațiile interpersonale - controversa creativă determină o interrelaționare mai exinsă și de calitate între cursanți; și (c) sănătatea psihologică - controversa creativă produce o stimă de sine crescută la participanți, competența socială și abilitatea de a controla stresul și confruntarea cu poziții adverse celei proprii. În literatura de specialitate pot fi remarcate două tipuri de controversă structurată. În primul rând, modelul elaborat
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
suma soluțiilor este listată pe tablă/flip-chart, alături de comentariile fiecărui grup); (6) instructorul sau unul dintre cursanți închide sesiunea controversei structurate printr-o analiză rezumativă. Importanța perspectivei pe care metoda o oferă este redată de Marlyn Lee Mauger: „În controversa creativă, studenții nu doar își reamintesc informația; ei o aplică la întrebări extinse ale textului - și la propria lor existență” (Baloche, Mauger et al., 1993). 3.2. Tehnica controversei decizionaletc "3.2. Tehnica controversei decizionale" Controversa decizională este o tehnică propusă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
aplică la întrebări extinse ale textului - și la propria lor existență” (Baloche, Mauger et al., 1993). 3.2. Tehnica controversei decizionaletc "3.2. Tehnica controversei decizionale" Controversa decizională este o tehnică propusă tot de Johnson și Johnson (1995), autorii controversei creative, doar că, de această dată, accentul se pune pe dezvoltarea unor etape de natură colaborativă. Controversa decizională aduce grupurile în situația de a înțelege în profunzime problema cu care se confruntă și de a lua o decizie realistă în funcție de obiectivele
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
căilor spre atingerea succesului); totodată, pentru a asigura corecta și egala șansă a fiecărei alternative de a deveni soluția cea mai bună la problemă, fiecare dintre ele va fi atribuită unui grup care va avea responsabilitatea - prin utilizarea tehnicii controversei creative - de a deveni avocatul acestei alternative; 5. dezvoltarea unei decizii privind cursul acțiunii în vederea rezolvării problemei; și 6. implementarea soluției alese și evaluarea succesului acesteia în rezolvarea problemei. 3.3. Tehnica „dezbaterilor”tc "3.3. Tehnica „dezbaterilor”" În aceeași grupă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
traseul descoperirilor din domeniul învățării, vom regăsi și amprenta unora dintre cele amintite anterior (spre exemplu, învățarea socială care este prezentă ori de câte ori sunt definite grupul și interacțiunea). Toate aceste metode bazate pe iluminarea interioară, pe găsirea soluției, pe identificarea căilor creative de rezolvare a problemelor pot fi gândite deci și din alte perspective; totuși, datorită sensului predominant în această direcție, le alăturăm acestei arii teoretice din cuprinsul științei învățării. Pentru o mai bună exprimare didactică, am împărțit metodele de rezolvare a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Harta de tip „pânză de păianjen” (spider map) pornește de la ideea situării în centru a temei (ori a conceptului central), ideile generative ale acestuia urmând să fie dezvoltate în jur. Figura 9. Harta de tip „pânză de păianjen” O modalitate creativă de dezvoltare a acestei tehnici este realizarea unei hărți a minții (mind-mapping), în fapt o tehnică de brainstorming individual, bazată pe ideea unei dezvoltări spațiale, nonlineare a ideilor pornind de la o temă centrală. Desigur că ne putem referi la dezvoltarea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
problematizării. Tabelul 6. Exemple de dileme sociale (adaptare după Baron și Kerr, 2003) Desigur că asemenea dileme pot constitui o bază de plecare nu doar în cazul problematizării; astfel, ele pot defini cele două fațete a unei probleme în controversa creativă ori de la ele se poate constitui un studiu de caz. Iată de ce considerăm că din punct de vedere didactic, o asemenea perspectivă este deosebit de generoasă pentru practica metodelor de învățământ. O tehnică aparte de problematizare este cea de interpretare a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
la abilitatea de a găsi elementul fundamental pe care mai multe părți din conținutul de învățat îl au în comun. Toate aceste elemente ne ajută să obținem o imagine mai clară asupra fenomenului studiat și să promovăm idei și soluții creative. Așa cum observă Bouillerce și Carré (2002), metoda concasării presupune modificarea obiectului ori a situației urmărindu-se noi strategii de aplicare sau noi configurații ale acestora; activitățile prin care se poate desfășura un asemenea demers sunt: micșorare, mărire, transpunere, transformare, inversare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în apropierea a două situații pentru a provoca iluminarea (în literatura de specialitate regăsim o exprimare metaforică revelatoare: bisocierea este similară cu lovirea a două bucăți de silex una de alta pentru a produce scânteia). 4.2.7. Metoda rezolvării creative de problemetc "4.2.7. Metoda rezolvării creative de probleme" Esența cercetărilor asupra rezolvării creative de probleme se află în dezvoltările conceptuale aparținând lui Alex Osborn (1950). Sidney J. Parnes, Ruth B. Noller și Angelo M. Biondi (apud Treffinger, Isaksen
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]