9,278 matches
-
avut loc, la București, o serie de festivități prilejuite de proclamarea Independenței României. La 10/22 mai 1881, când s-au împlinit 15 ani de la urcarea pe tronul statului român, au avut loc festivități prilejuite de proclamarea Regatului și încoronarea domnitorului Carol I ca rege al României. Cei 48 de ani de domnie a lui Carol I au marcat o etapă de mari progrese a României în plan economic, social, administrativ, politic, cultural. România și-a cucerit Independența de stat, a
Mănăstirea Curtea de Argeș - necropola regilor României by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/106016_a_107308]
-
într-un dicționar al cuvintelor străine din limba italiană (Dizionario delle parole straniere nella lingua italiana), apărut recent sub coordonarea lui Tullio De Mauro și Marco Mancini (Garzanti, 2001), cuvintele românești înregistrate sînt aromuno, ban, braga, caciula, cot, doina, domn, domnitor, glod, hora, leu, Securitate și vodă. Li se adaugă, într-o notă, cîteva considerate ca fiind adaptate (diferențierea e discutabilă, dacă avem în vedere că de o anume adaptare se poate vorbi și în seria citată, mai ales în cazul
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
cot sînt cele mai vechi (1892); de la începutul secolului al XX-lea datează aromuno (cu varianta mai logică aromeno) și braga (1913); caciula are o plasare aproximativă (secolul al XX-lea); leu e din 1935; în 1956 apar doina, domn, domnitor, glod, hora; în 1961 voda, iar în 1989, desigur, Securitate. Evident, toate aceste caracterizări și informații trebuie luate cu măsură și prudență: e vorba de împrumuturi marginale, în înregistrarea cărora un rol considerabil îl joacă întîmplarea și pe care majoritatea
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
ani în urmă, la 20 iunie 1891, se stingea din viață unul dintre cei mai străluciți oameni de stat și istorici ai României: Mihail Kogălniceanu. Figura sa a rămas emblematică pentru România modernă, mai ales datorită asocierii lui Kogălniceanu cu domnitorul Unirii, Alexandru Ioan Cuza. KogalniceanuNenumărate detalii pledează unanim în favoarea originalității creative, atât intelectuale, cât și politice, a lui Mihail Kogălniceanu, cel care, la o mai atentă scrutare, se dovedește a fi fost mult mai mult decât un mare om de
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
ai statului român modern. În Divanul ad-hoc al Moldovei, Kogălniceanu este ales deputat de Dorohoi și se remarcă pentru calitățile sale oratorice și politice. La 5 ianuarie 1859, în ședința istorică a Adunării Elective din Moldova, pledează pentru alegerea ca domnitor a colonelului Alexandru Ioan Cuza, declarând: „După una sută cincizeci și patru de ani de dureri, de umiliri și de degradație națională, Moldova a intrat în vechiul său drept consfințit prin Capitulațiile sale, dreptul de a-și alege pre capul
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
niciodată. Așadar, domnilor deputați, nu am nici cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața Reprezentanței Naționale că noi sîntem o națiune liberă și independentă”. Pe 10 mai, Independența era proclamată și în Senat, iar declarația promulgată de domnitorul Carol I și publicată în Monitorul Oficial. Kogălniceanu ar fi putut să-și considere încununată opera politică, dar nu a încetat până la sfârșitul vieții să fie un militant pentru cauza României, susținându-și țara în următorul deceniu, ca primul ministru
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
pentru ceea ce a înfăptuit în exilul său. Opera sa include importante lucrări teologice în apărarea ortodoxiei, continuând astfel frontul deschis de Varlaam și Petru Movilă împotriva asaltului Reformei. A intrat în cercul gînditorilor europeni ai vremii pe când îl însoțea pe domnitorul Gheorghe Ștefan în pribegia sa europeană. Lucrarea sa intitulată „Steaua Orientului strălucind Occidentului” a fost publicată în limba franceză, în cadrul unei ample lucrări teologice la Port Royal. A scris în latină, greacă și rusă lucrări diverse, cele din urmă pe când
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
săracilor. Bălcescu a fost înhumat ca un om cunoscut și de onoare, însă nimeni n-a mai plătit taxa de prelungire a concesiunii mormântului și așa se face că osemintele sale au ajuns la groapa comună. Interesant este faptul că Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a trimis un aghiotant al său cu o sumă importantă de bani, cu misiunea de a repatria rămășițele pămîntești ale marelui patriot. Misiunea a eșuat. Probabil că banii s-au risipit. Nu vi se pare a fi
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
de anvergură. După 14 ani de demersuri, în 1844, Evanghelie Zappa este declarat cetățean al Țării Românești, cu domiciliul în sătucul Broșteni, inclus azi în comuna Ion Roată. În conacul de acolo îl găzduiește, o noapte din anul 1860, pe domnitorul Alexandru loan Cuza, în drumul său spre Istanbul. Dimitrie Bolintineanu scrie în termeni elogioși despre calitățile de gazdă ale lui Zappa. În final amintește și de impresionanta operă de susținere a tinerei culturi românești: „Călătorii își vor aduce aminte de
O reparaţie morală aşteptată – Românul Zappa, pionier al renaşterii Olimpiadei moderne () [Corola-website/Journalistic/296327_a_297656]
-
și în cazul Angliei, precum și al italienilor din Torino. De menționat faptul că noul stat național a trimis reprezentanți în tot vestul Europei - Ludovic Steege la Berlin și Viena, Ștefan Golescu la Berlin și Paris, prințul Obolenski, un apropiat al domnitorului, la Petersburg. Un alt apropiat al lui Cuza, marele om de stat Mihail Kogălniceanu (1817-1891) a manifestat preocupare pentru diplomație încă din tinerețe. Mult mai târziu, însă, în 1880, cu anvergura demnitarului de rang înalt, avea să sosească în capitala
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
de a pleca direct spre România”. Carol accepta și odată cu acest moment evoluția României avea să se schimbe pentru totdeauna. La 30 martie, Locotenența Domnească adresase o proclamație către popor, recomandând alegerea prin plebiscit a prințului Carol de Hohenzollern ca domnitor al românilor, cu drept de moștenire, care va domni sub numele de Carol I. Rezultatul fiind pozitiv, Carol I ajungea la Turnu-Severin, pe pământ românesc, unde, la 10 mai 1866, a fost întâmpinat de Dimitrie C. Brătianu, primarul Capitalei, și
Carol I: O mare domnie by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296374_a_297703]
-
Jur de a fi credincios legilor țării, de a păzi religiunea românilor, precum și integritatea teritoriului ei și a domni ca domn consituțional. Carol a pus mâna dreaptă pe Biblie și a declarat, în românește: „Jur!”. Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen devenea domnitorul Principatelor Unite. În momentul depunerii jurământului în fața Reprezentanței Naționale, tânărul domnitor rostea câteva fraze istorice: „Punând piciorul pe acest pământ, am și devenit român!”. A exprimat atunci „devotamentul fără margini către noua mea patrie și acel neînvins respect către lege
Carol I: O mare domnie by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296374_a_297703]
-
marilor puteri. Document de maximă importanță, Constituția proclama principiul fundamental al separării puterilor în stat. România devenea în același timp o monarhie constituțională. În luna noiembrie a aceluiași an aveau loc primele alegeri libere pe baza noului sistem de vot, domnitorul pornind și o intensă campanie de reorganizare a armatei și de construire de căi ferate moderne și instituind încă de la început un drum monarhic care a însemnat în mare măsură modernizarea României. Este demn de remarcat faptul că regele și
Carol I: O mare domnie by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296374_a_297703]
-
în toamna anului 1880 a apărut în capitala braziliană o misiune românească, condusă de colonelul Sergiu Voinescu. Acesta a fost primit într-o audiență specială de împaratul Pedro al II-lea, căruia i-a înmânat și un mesaj personal din partea domnitorului Carol I. Această misiune se constitue și ca un punct de plecare în evoluția pozitivă a relațiilor dintre cele două țări. După primul război mondial, relațiile româno-braziliene au cunoscut un avânt continuu și datorită plecării peste ocean a unor originari
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
de a spune. Povestirea e o parabolă tipică din categoria celor care, în comunism, stârneau vigilența cenzorilor: „— Apăi să le număram, coane, cum ar zice Caragiale, he, he! - făcu maiorul Dobre. Mai citim și noi, nu? Uite, de pildă asta: «Domnitorul, mic de statură, cam bâlbâit, pocind adeseori cuvintele, porunci să i se aducă flinta.» La cine vă referiți?" - La domnitor. - La care domnitor? Ioan Groșan, Un om din Est București, Editura Noul Scris Românesc & Tracus Arte, 294 p. - Nu mă
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
număram, coane, cum ar zice Caragiale, he, he! - făcu maiorul Dobre. Mai citim și noi, nu? Uite, de pildă asta: «Domnitorul, mic de statură, cam bâlbâit, pocind adeseori cuvintele, porunci să i se aducă flinta.» La cine vă referiți?" - La domnitor. - La care domnitor? Ioan Groșan, Un om din Est București, Editura Noul Scris Românesc & Tracus Arte, 294 p. - Nu mă refer la unul anume -răspunse Borna - eu fac un portret generic al domnitorului fanariot, o sinteză. - O sinteză, daaa - zise
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
ar zice Caragiale, he, he! - făcu maiorul Dobre. Mai citim și noi, nu? Uite, de pildă asta: «Domnitorul, mic de statură, cam bâlbâit, pocind adeseori cuvintele, porunci să i se aducă flinta.» La cine vă referiți?" - La domnitor. - La care domnitor? Ioan Groșan, Un om din Est București, Editura Noul Scris Românesc & Tracus Arte, 294 p. - Nu mă refer la unul anume -răspunse Borna - eu fac un portret generic al domnitorului fanariot, o sinteză. - O sinteză, daaa - zise maiorul. Și de ce
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
aducă flinta.» La cine vă referiți?" - La domnitor. - La care domnitor? Ioan Groșan, Un om din Est București, Editura Noul Scris Românesc & Tracus Arte, 294 p. - Nu mă refer la unul anume -răspunse Borna - eu fac un portret generic al domnitorului fanariot, o sinteză. - O sinteză, daaa - zise maiorul. Și de ce sinteza asta a dumitale se bâlbâie și pocește cuvintele? - Pentru că cei mai mulți dintre fanarioți vorbeau prost românește. Unii chiar deloc. - Mda, să zicem că așa e. Mai departe: În bătaia flintei
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
„Om cu hire înaltă și împărătească”, precum îl caracterizează cronicarul Miron Costin, numit de otomani „beiul de aur”, „mândru de averea sa” așa cum constată Nicolae Iorga, domnitorul Moldovei Vasile Lupu (1634-1654) a rămas în istorie mai ales pein ctitoriile sale, în frunte cu biserica Trei Ierarhi din Iași și moaștele Sfintei Parascheva, aduse aici, prin grija și pe cheltuiala lui. S-a mai remarcat și firea sa
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
ca, în Pravila sa din 1646 („Cartea românească de învățătură de la pravilele împărătești”), dragostea, alături de beție, meteahnă tradițională a românilor, să fie trecută în rândul circumstanțelor ușurătoare ale infracțiunilor, mergând până la impunitate. „Arnăutul” sau „Arbănașul” Cel ce avea să devină domnitorul Vasile Lupu al Modovei, s-a născut în 1593 în localitatea Arbănașii de lângă Razgrad (Bulgaria); tatăl lui se numea Nicolae Coci și era albanez de neam (aceste îmrejurări aveau să-i atragă porecla de „arnăutu” sau arbănașu); numele mamei sale
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
califică în chip hiperbolic, considerându-l drept „unic apărător și unică glorie, bucurie a neamului grecesc”, iar „mila lui se revarsă din belșug peste toți săracii, precum râul Nil adapă toată țara Egiptului”. Doamnele lui Vasile Lupu și copii lor Domnitorul iubitor de femei s-a căsătorit de două ori și a avut în total 6 copii, 4 băieți și 2 fete. Mai întâi, pe când nu era încă Domn, s-a căsătorit cu Tudosca Bucioc, fiica marelui vornic, din care au
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
Vasile Vodă a avut trei copii: Stefăniță (ajuns domn), pe Ioan și pe Alexandru (amândoi morți de timpuriu). Haremul oriental respins de pământeni Printre acuzațiile și nemulțumirile proferate de boieri la adresa lui Vasile Lupu s-au aflat și moravurile libere ale domnitorului și nepoților săi, care merseseră până la a atinge cinstea a multor case boierești. Iar desfrânarea este explicată de cronicar prin bogăția vremurilor „Și care țări se suie pre la mari belșuguri, sburdează hirea omeanească, și sburdărniciunea naște păcatul, și pre
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
care ie hotar între Moldova și Muntenia, atâta s-au luptat cu paharul, până ce munteanul și-a dat sufletul înădușit de cătimea de vin peste măsură de mare; moldoveanu ca răsplată pentru această biruință a fost dăruit cu boierie de domnitorul său”. La curtea lui Vasile Lupu, potrivit relatărilor lui Paul de Alep, ospetele se făceau în Divan. Domnul stând în jeț de catifea prinsă cu ținte de aur, boierii, invitații de afară-l înconjoară. Felurile sunt aduse în vase de
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
de a folosi software-ul pe internet, au anunțat reprezentanții companiei. Ficatul nu mai face față iar otrăvurile persistă mai mult în organism. Printre acuzațiile și nemulțumirile proferate de boieri la adresa lui Vasile Lupu s-au aflat și moravurile libere ale domnitorului și nepoților săi, care merseseră până la a atinge cinstea a multor case boierești. Și lucrul cel mai important, țiganii au continuat să-și afirme nevoile, specificul și năravurile. Acest aspect este cunoscut de ambele tabere, iar de cele mai multe ori angajatorii
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
ani, timp în care a reușit să țină piept Imperiului otoman și celorlalți vecini puternici, uneori vrăjmași. În epoca sa, Moldova a cunoscut cea mai mare întindere, între Carpați, Nistru și Marea Neagră. Capitala era în cetatea Sucevei, pe care domnitorul a întărit-o cu ziduri puternice din piatră, pentru a rezista oricărui atac. Ștefan a fost proclamat domn în 1457, pe câmpia “Direptății” de lângă cetatea de scaun, de către o mare adunare de boieri, târgoveți (locuitori ai orașului) și chiar țărani
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]