9,399 matches
-
a lor hotărâre, o combinație ce, pentru această nație, ar Îndeplini toate speranțele ei” <ref id="9">9 Ibidem, p. 639-640. </ref>. Din cele relatate până acum și din ceea ce se cunoaște despre domnia lui Al. I. Cuza reiese că domnitorul a Înțeles caracterul provizoriu al mandatului său, limitat În timp de soluționarea unor obiective: Înfăptuirea Unirii și efectuarea reformelor ce trebuiau să confere statului român caracterul său modern. Realizarea lor pregătea cadrul necesar Înscăunării dinastiei străine ereditare și cu cât
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
ei. Deoarece Unirea era acordată ca o favoare făcută unui om, era evident caracterul ei provizoriu ce putea da naștere la serioase complicații după dispariția acestuia. Primul care a reacționat Împotriva restrângerii Unirii pe durata vieții sale a fost Însuși domnitorul, Într-unul dintre demersurile adresate Porții, Al. I. Cuza susținând că „se osândește guvernul meu și țara Întreagă la tristul rol de a trăi de azi pe mâine, fără a putea Întreprinde ceva definitiv și stătător și se răpește autoritatea
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
despre care un cunoscut istoric american afirma că e un „omagiu adus scumpei defuncte” <ref id="12"> 12 T. W. Riker, op. cit., p. 562. </ref> (adică Convenției)? În primul rând, el făcea să crească prerogativele domniei pe seama Parlamentului, prin dreptul domnitorului de a numi, În fiecare an, președintele Adunării deputaților și, Îndeosebi, prin crearea Senatului, căruia i se conferea atribuții legislative și de control importante, influențat decisiv de domnitor prin dreptul său de a numi jumătate din senatori. Regulamentele celor două
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
primul rând, el făcea să crească prerogativele domniei pe seama Parlamentului, prin dreptul domnitorului de a numi, În fiecare an, președintele Adunării deputaților și, Îndeosebi, prin crearea Senatului, căruia i se conferea atribuții legislative și de control importante, influențat decisiv de domnitor prin dreptul său de a numi jumătate din senatori. Regulamentele celor două Camere nu se mai elaborau de către ele, ci erau Întocmite de către guverne, care, la rândul lor, erau numite și menținute la putere de către domnitor. De asemenea, În locul Consiliului
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
importante, influențat decisiv de domnitor prin dreptul său de a numi jumătate din senatori. Regulamentele celor două Camere nu se mai elaborau de către ele, ci erau Întocmite de către guverne, care, la rândul lor, erau numite și menținute la putere de către domnitor. De asemenea, În locul Consiliului Legislativ se constituia un Consiliu de Stat, care avea menirea de a pregăti proiectele de legi solicitate de domnitor și a le susține În Parlament În numele acestuia. În fine, până În momentul când cele două Camere, rezultate
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
ele, ci erau Întocmite de către guverne, care, la rândul lor, erau numite și menținute la putere de către domnitor. De asemenea, În locul Consiliului Legislativ se constituia un Consiliu de Stat, care avea menirea de a pregăti proiectele de legi solicitate de domnitor și a le susține În Parlament În numele acestuia. În fine, până În momentul când cele două Camere, rezultate din alegeri efectuate În conformitate cu noua lege electorală, urmau a fi convocate, domnitorul putea emite decrete, adică putea legifera <ref id="13"> 13 Constantin
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
care avea menirea de a pregăti proiectele de legi solicitate de domnitor și a le susține În Parlament În numele acestuia. În fine, până În momentul când cele două Camere, rezultate din alegeri efectuate În conformitate cu noua lege electorală, urmau a fi convocate, domnitorul putea emite decrete, adică putea legifera <ref id="13"> 13 Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 245-247; Dumitru Ivănescu, op. cit., p. 162-165.</ref>. Este cazul să precizăm că atribuțiile sporite ale domnitorului, chiar dacă au schimbat echilibrul constituțional dintre puterile statului, nu
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
efectuate În conformitate cu noua lege electorală, urmau a fi convocate, domnitorul putea emite decrete, adică putea legifera <ref id="13"> 13 Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 245-247; Dumitru Ivănescu, op. cit., p. 162-165.</ref>. Este cazul să precizăm că atribuțiile sporite ale domnitorului, chiar dacă au schimbat echilibrul constituțional dintre puterile statului, nu au condus la instaurarea unui regim absolutist, de dictatură, dar au favorizat instalarea unei domnii autoritare a lui Al. I. Cuza, domnie cu incontestabile și importante realizări, dar și cu scăderi
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
și cu scăderi. De altfel, aceste tendințe autoritare existau În societatea românească, crescută și educată după normele Regulamentului Organic, dar și În cea străină, iar exemplul cel mai la Îndemână e chiar Napoleon al III-lea. În situația nou creată, domnitorul, Împreună cu cei mai importanți colaboratori ai săi, cu M. Kogălniceanu În primul rând, a declanșat un amplu proces de reformare a instituțiilor statului, În intervalul 1863-1865. Simpla Însușire a acestor reforme, care au influențat decisiv toate domeniile activității umane - școală
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
justiție, biserică, administrație, sănătate etc. - prea bine cunoscute pentru a le mai enumera, au pus bazele statului român modern. Rolul și menirea lui Al. I. Cuza În aplicarea acestor reforme au fost hotărâtoare. În același timp Însă, gesturile autoritare ale domnitorului au provocat reacții de nemulțumire, cu deosebire din partea celor care au avut de pierdut ca efect al aplicării acestor reforme. Dacă reacțiile de acest gen, consumate În anii 1859 1861, au fost singulare și chiar inoportune, mai ales că domnitorul
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
domnitorului au provocat reacții de nemulțumire, cu deosebire din partea celor care au avut de pierdut ca efect al aplicării acestor reforme. Dacă reacțiile de acest gen, consumate În anii 1859 1861, au fost singulare și chiar inoportune, mai ales că domnitorul declarase public că e dispus să-și Încheie misiunea pentru a urgenta aducerea prințului străin, din 1863, odată cu apariția construcției numită În epocă „monstruoasa coaliție”, lucrurile s-au schimbat <ref id="14"> 14 V. Russu, „Monstruoasa coaliție” și detronarea lui
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Zub, Iași, 1973, p. 503-550.</ref>. Anul 1863 consemnează și o modificare de atitudine atât În concepția politică, cât și În modul de guvernare a lui Al. I. Cuza, modificare sesizată mai ales de acei contemporani care-l contestau pe domnitor. În 1864, Al. I. Cuza a admis, fără nici un fel de reacție din partea sa, campania lui Cezar Bolliac privind „ereditatea tronului”, apoi a Înfiat pe cei doi copii avuți dintr-o relație extraconjugală cu Maria Obrenovici și nu s-a
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Încheiat cu un fiasco, după intervenția armatei la ordinul gen. Ion Em. Florescu, n-a descurajat pe liderii opoziției. Nu e exclus ca acest eveniment, care, surprinzător, a avut un ecou neașteptat peste granițe, să fi determinat ultimele decizii ale domnitorului; acesta se afla Într-o precară stare de sănătate, obosit, influențat În luarea unor decizii de către camarila ce se crease În jurul său, sprijinit neconvingător de către unii dintre colaboratori și cu cele mai importante obiective cerute de programul unionist realizate, mai
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Împiedicare la orice eveniment care ar permite de a consolida edificiul politic la a cărui așezare am fost fericit a contribui” <ref id="17"> 17 Monitorul Oficial, nr. 270 din 5/17 decembrie 1865, p. 1179. </ref>. În felul acesta, domnitorul a dorit să facă publică poziția sa, să pună capăt zvonurilor referitoare la soarta tronului și să nu folosească mijloacele de constrângere contra celor care se hotărâseră să-l Înlăture de la tron. Hotărât să se retragă, Al. I. Cuza a
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
celor care se hotărâseră să-l Înlăture de la tron. Hotărât să se retragă, Al. I. Cuza a arătat, și de această dată, că Înțelege să nu se opună intereselor superioare ale poporului său. Nu vom insista asupra felului În care domnitorul a fost Înlăturat, pentru că faptele sunt cunoscute, iar evenimentul În sine e Încă destul de controversat În literatura de specialitate. Al. I. Cuza dovedise, Într-o societate românească În plină transformare, destulă probitate, mult tact politic, o Înțelegere exactă a lucrurilor
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Kogălniceanu despre domnia lui Al. I. Cuza, În Zargidava, Bacău, 2011, an X, p. 70. </ref>. Evenimentele ce au urmat - semnarea Actului de abdicare de către Al. I. Cuza, instituirea Locotenenței domnești și a guvernului condus de I. Ghica, proclamarea ca domnitor al Principatelor Unite a lui Filip de Flandra, fratele regelui Belgiei, Leopold al II lea, refuzul acestuia de a ocupa tronul etc. - sunt cunoscute și nu e cazul să insistăm aici. Toate acestea au creat o situație delicată În țară
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
situație delicată În țară, iar cei răspunzători de derularea evenimentelor au trebuit să aibă În vedere două chestiuni importante: a) menținerea Unirii Principatelor realizată În virtutea autonomiei țării și având o durată perpetuă și un caracter irevocabil, nelegată de persoana fostului domnitor și b) aducerea pe tronul țării ca monarh constituțional a unui principe străin care să Întemeieze monarhia ereditară. Demersurile făcute și, mai ales, plebiscitul organizat Între 2/14-8/20 aprilie 1866, prin care, cu o majoritate covârșitoare, cetățenii Principatelor Unite
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
viitor a modifica și a schimba legile care privesc administrațiunea lor din lăuntru cu concursul legal al tuturor puterilor stabilite și fără nici o intervenție”, guvernanții statului român au trecut la elaborarea unui proiect de constituție ce trebuia finalizat Înainte ca domnitorul străin să fie adus. Proiectul de constituție, Întocmit de Consiliul de Stat și având ca model actele constituționale românești anterioare și mai puțin constituția belgiană, cum, fără motive, se afirmă de necunoscători, a fost trimis Adunării deputaților, la 1/13
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
alese. Drept, istorie și cultură, Iași, 2005, p. 355-364; Idem, Contribuții la istoricul Constituției române din 1866, În Ibidem, p. 365-370; Idem, Noi contribuții la istoricul Constituției din 1866, În Ibidem, p. 371 386. </ref>. Denumirea și statutul țării, prerogativele domnitorului, succesiunea ereditară, separarea puterilor făceau din Constituția anului 1866 un document fundamental atât pentru reglementarea raporturilor dintre puterile statului, cât și Între stat și societatea românească. Cea mai importantă instituție a statului român, domnia, În conformitate cu prevederile Constituției din 1866, avea
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
omului cu propriul destin. Un „joc” de stranii accente, primejdios și provocant, cu soarta. Acceptând o identitate simbolică, vocea unui personaj cum este Domnul, din Veac de iarnă, își amplifică rezonanța. În fizionomia nenumitului voievod se deslușesc trăsături ale unor domnitori desprinși din letopiseț, îmbinând prudența unui Brâncoveanu cu diplomația dibace a lui Vlaicu Vodă. El este purtătorul de aspirații al unui neam neiertat de restriște, trecând prin vremuri de urgie ca printr-un „veac de iarnă”, răbdând povara umilinței, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
cel Bătrân (Istoria Naturală), că romanii numeau alutatio o exploatare de suprafață a aurului. Iar Oltul a fost în Evul mediu românesc râul care furniza, din nisipurile sale, prin țiganii zlătari, mult aur ce intra prin tradiție, în caseta doamnei Domnitorului 25. Iar în limbajul aurarilor din Munții Apuseni, unde mineritul roman a fost foarte activ, prin lută (lat. lutum) se desemnează planul înclinat pe lângă șteamp folosit pentru spălat minereul aurifer zdrobit, oricum o temă ce merită adâncită. Argeșul apare mai
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
istoric literar. Grec de origine, adus în țară de mitropolitul Veniamin Costache, Andrei (Andricu) Vizanti, tatăl lui V., a fost, probabil, profesor de muzică religioasă la Iași, iar după 1827 și protopsalt la Mitropolie. Mai târziu a practicat ingineria, și domnitorul Mihail Sturdza îl răsplătea acordându-i mici ranguri boierești (serdar, paharnic, comis). V. a învățat la Gimnaziul Central, apoi la Academia din Iași (fosta Academie Mihăileană) și la Universitate, absolvind în 1865 Facultatea de Litere. În același an, după ce V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290593_a_291922]
-
tradiției ortodoxe, înveșmântată în graiul românesc al tipăriturilor. Impus de o bogată activitate cultural-religioasă (va fi, la rândul său, protectorul lui Grigorie Râmniceanu și al lui Ilarion, episcop al Argeșului, al cronicarilor Dionisie Eclesiarhul și Naum Râmniceanu), aflat în grația domnitorului Mihail Suțu, F. ajunge, la 23 septembrie 1792, mitropolit al Țării Românești. Aduce cu sine tipografia episcopiei pentru a o întări pe cea mitropolitană. Întreține viața pastorală și relații epistolare cu vârfurile ecleziastice din Balcani și Asia Mică. Își investește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
turci, este dus la Constantinopol, unde avea să-și dezvăluie înzestrarea pentru xilogravură, pictură și broderie. Învață acum limbile turcă, greacă (veche și modernă), arabă. Venit la București (în intervalul dintre 1688 și 1690) ca tipograf, în urma unei solicitări a domnitorului Constantin Brâncoveanu, A.I. ajunge nu peste multă vreme în fruntea tipografiei domnești. Călugărindu-se, își schimbă numele mirean, Andrei, chemându-se acum Antim. În 1691 scoate de sub teascuri prima sa tipăritură, Învățăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon. Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
Mănăstirea Tuturor Sfinților (1713), astăzi Antim, unde ar fi dorit să fie înmormântat. Mai puțin iertător decât Brâncoveanu, Nicolae Mavrocordat îi obține caterisirea. Acuzat de vrăjitorie și de alte „meșteșuguri satanicești”, dar și de uneltire contra puterii otomane și a domnitorului însuși, imprudentul vlădică e condamnat la surghiun, în peninsula Sinai, la mănăstirea Sfânta Ecaterina. În drum spre locul exilului e măcelărit de cei din escortă, rămășițele fiindu-i azvârlite în Tundja, un afluent al Mariței. Înzestrarea artistică a lui A.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]