9,846 matches
-
criterii precis identificabile, dar relativ independente de instrumentul prin care s-a făcut măsurarea. Metoda reprezentativă pentru acest tip de demers este aprecierea referențială. Esența metodei constă în elaborarea de către experți sau instituții specializate a unor serii de criterii sau enunțuri descriptive. Pe baza acestor criterii se emit aprecieri care presupun încadrarea obiectivului evaluării în clase de performanță, niveluri de eficiență sau alte serii de categorii descriptive relevante. Cel mai frecvent criteriile sau enunțurile descriptive se concretizează în listele de descriptori
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
specializate a unor serii de criterii sau enunțuri descriptive. Pe baza acestor criterii se emit aprecieri care presupun încadrarea obiectivului evaluării în clase de performanță, niveluri de eficiență sau alte serii de categorii descriptive relevante. Cel mai frecvent criteriile sau enunțurile descriptive se concretizează în listele de descriptori. 3. Decizia Cea de-a treia operație a evaluării este decizia. Luarea deciziilor reprezintă finalul înlănțuirii de operații ce definesc actul evaluării în ansamblul lui și scopului acestui demers, deoarece în decizie își
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
caracteristici... Explicarea acțiunilor umane este potrivit modelului explicației raționale, adică al explicației... prin reconstituirea scopurilor acțiunii”. Exemplul lui Topolski este ilustrativ mai ales în privința aplicării sale de către birocrație în planul aparițiilor editoriale, în ceea ce Mihail Bahtin numea „discurs dublu-intenționat”: un enunț, deși folosește un altul, precedent lui și mai prestigios pentru a-l invoca drept autoritate științifică greu de contestat, nu îi pătrunde sensul. Katherine Verdery leagă noțiunea lui Bahtin de practica reeditării clasicilor culturii române de către protocroniști în anii ’70-
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sociale și a trecerii de la o formațiune social-economică la alta, Ankersmit crede că nu are sens să ne întrebăm asupra cauzelor unei interpretări istorice; cine cercetează cauzele Războiului Rece, ca să luăm exemplul lui Ankersmit însuși, fenomen privit ca seturi de enunțuri și distinct de conceptele teoretice, de fapt interpretează ce s-a petrecut între 1944 și 1989, și nicidecum o legătură cauzală între două seturi separate de enunțuri. Contrar a ceea ce înseamnă „narațiune”, „narativism”, „interpretare” în arena dezbaterilor teoretice, în spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Războiului Rece, ca să luăm exemplul lui Ankersmit însuși, fenomen privit ca seturi de enunțuri și distinct de conceptele teoretice, de fapt interpretează ce s-a petrecut între 1944 și 1989, și nicidecum o legătură cauzală între două seturi separate de enunțuri. Contrar a ceea ce înseamnă „narațiune”, „narativism”, „interpretare” în arena dezbaterilor teoretice, în spațiul românesc narațiunea istorică a primit semnificația de „epopee națională”, culminând cu anii 1980, în care strădania regimului de a forța cursul istoriei naționale spre o confluență cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care am apelat, cei doi intervievatori se arată convinși că nu „există român care să nu se fi gândit măcar o dată să emigreze”. în America, desigur. Aceasta este greșeala pe care o săvârșesc cei care se cred îndreptățiți a acredita enunțuri generalizatoare plecând de la propriile lor experiențe. Mulți, foarte mulți români nu s-au gândit niciodată să emigreze. Lipsa unui asemenea gând din mințile majorității românilor își are explicațiile ei și sunt prea complexe ori prea simple pentru a putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
semantic al limbii axe semantice - spre exemplu: axa culorilor, a poziției obiectului asupra căruia se exercită acțiunea exprimată de verb, a modalității (autorizația sau ordin), conjugării ș.a. -și pe ele atâtea poziții câte praguri semnificative a căror trecere implică schimbarea enunțului. Cu toate acestea, semantica structurală, aplicarea metodelor structuralismului lingvistic la nivelul universului semantic al limbilor, nu poate fi o simplă transpoziție a fonologiei. Căci, dacă metoda fonologică este aplicabilă studiului codurilor, care sunt semantic închise, ea nu mai este aplicabilă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cât o combinatorică. Obiectul lingvisticii devine cel de a descoperi regulile combinării, anumite posibilități și imposibilități de grupare, și, din această perspectivă, conceptele gramaticii tradiționale - articol, substantiv, adjectiv, verb etc. 33 - pot fi redefinite pur lingvistic. Glossematica pornește de la definirea enunțului drept cea mai mică unitate de semnificație susceptibilă de a constitui singură, fără alte asocieri, un discurs și continuă prin a defini noțiunile gramaticale prin rolul lor în constituirea enunțului. Aceste categorii sunt caracterizate de proprietăți combinatorii care n-au
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
33 - pot fi redefinite pur lingvistic. Glossematica pornește de la definirea enunțului drept cea mai mică unitate de semnificație susceptibilă de a constitui singură, fără alte asocieri, un discurs și continuă prin a defini noțiunile gramaticale prin rolul lor în constituirea enunțului. Aceste categorii sunt caracterizate de proprietăți combinatorii care n-au sens în afara limbajului. Cu toate c-a adoptat în analizele sale mulți termeni noi, care pot stârni confuzie, glossematica se bazează pe o idee simplă și de bun simț: principiul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de valoarea de adevăr. Cunoașterea poate fi astfel privită ca semnificare iar științele ca discursuri. La fel cum lectura semiologică structuralistă caută condițiile de posibilitate ale semnificării sau comunicării, Foucault analizează formațiunile discursive pentru a evidenția condițiile de posibilitate ale enunțurilor. Foucault schițează aceste trei episteme pentru a face de fapt o arheologie a științelor umane, pentru a descoperi condițiile care au făcut posibilă apariția acestor științe și a obiectului lor, omul (evident, ca obiect de cunoaștere). Concluzia lui a părut
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
împotrivește tratării textelor ca obiect fie că perspectiva este științifică, fie estetică. Dialogul ca proces hermeneutic ne arată că înțelegerea înseamnă mai degrabă participare la o tradiție decât stăpânirea unui sens. Dialogul e făcut din întrebări și răspunsuri nu din enunțuri, ca entități neutrale și autosuficiente. Interpretul se află în fața sarcinii de a descoperi întrebarea la care textul a oferit un răspuns. Se poate înțelege textul descoperind la ce întrebare a răspuns discursul sau gestul. întrebarea se adresează nu numai textului
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
folosit termenul de postmodernitate în manieră pozitivă. în Raportul asupra cunoașterii în societățile cele mai dezvoltate (1979), respectiv informatizate, pe care l-a scris pentru Consiliul Universităților de pe lângă guvernul provinciei Quebec, el își fixează ca problemă legitimarea - mai ales a enunțurilor științifice - și ca metodă perspectiva wittgensteiniană asupra enunțurilor ca jocuri de limbaj. Pentru că științele particulare nu-și pot explicita codul și nu se pot legitima singure, trebuie 132 căutat meta-discursul legitimator, care definește criteriile și convențiile în diferite practici ale
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Raportul asupra cunoașterii în societățile cele mai dezvoltate (1979), respectiv informatizate, pe care l-a scris pentru Consiliul Universităților de pe lângă guvernul provinciei Quebec, el își fixează ca problemă legitimarea - mai ales a enunțurilor științifice - și ca metodă perspectiva wittgensteiniană asupra enunțurilor ca jocuri de limbaj. Pentru că științele particulare nu-și pot explicita codul și nu se pot legitima singure, trebuie 132 căutat meta-discursul legitimator, care definește criteriile și convențiile în diferite practici ale cunoașterii. Cunoașterea științifică nu poate arăta că are
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
se comunică prin mesaj . Acest termen desemnează un semnal sau un ansamblu de semnale, transmise în cursul unui act de comunicare. Există și alte cuvinte, cu extensie mai redusă, dar tot atât de importante, pentru a desemna mesajele. Unul dintre acestea este enunțul; un enunț este un mesaj lingvistic, în general sub formă orală, deoarece un semnal în formă scrisă este numit mai degrabă text, dar în științele limbajului nu se face întotdeauna această diferență. Un mesaj nu este eficace decât dacă este
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
prin mesaj . Acest termen desemnează un semnal sau un ansamblu de semnale, transmise în cursul unui act de comunicare. Există și alte cuvinte, cu extensie mai redusă, dar tot atât de importante, pentru a desemna mesajele. Unul dintre acestea este enunțul; un enunț este un mesaj lingvistic, în general sub formă orală, deoarece un semnal în formă scrisă este numit mai degrabă text, dar în științele limbajului nu se face întotdeauna această diferență. Un mesaj nu este eficace decât dacă este înțeles: semnalelor
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
celorlalțipoate să înflorească”. Te regăsești în ceilalți în condițiile sau prin condiția regăsirii lor în tine. Confirmarea ta este posibilă dacă are loc și confirmarea celuilalt. 1.4.2. Neaccepterea informației de către interlocutori determină degenerări, părăsirea valorii de adevăr a enunțului. Are loc un transfer la nivelul metacomunicării. Așadar, sub aspectul relației - al comunicării asupra comunicării - vom opera cu o metacomunicare. Capacitatea de a apela nu numai la comunicare, ci și la metacomunicare, nu este o condiție sine qua non pentru
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
configurațiile de limbaj cu „poate”, „s-ar putea” și „probabil” pentru a ne ajuta să-i convingem pe ceilalți într-un mod mult mai delicat și eficient. De exemplu: „poate vrei să cumperi cartea asta..... acum”. Dacă tăiem cuvântul „poate”, enunțul devine o comandă. Însoțite de cuvântul „poate”, enunțurile devin „comenzi amabile”. La fel se întâmplă și cu celelalte cuvinte „s-ar putea” și „probabil”. Configurații de limbaj ale presupunerii unui adevăr evident Când le acordăm oamenilor credit pentru că ar cunoaște
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
și „probabil” pentru a ne ajuta să-i convingem pe ceilalți într-un mod mult mai delicat și eficient. De exemplu: „poate vrei să cumperi cartea asta..... acum”. Dacă tăiem cuvântul „poate”, enunțul devine o comandă. Însoțite de cuvântul „poate”, enunțurile devin „comenzi amabile”. La fel se întâmplă și cu celelalte cuvinte „s-ar putea” și „probabil”. Configurații de limbaj ale presupunerii unui adevăr evident Când le acordăm oamenilor credit pentru că ar cunoaște un lucru despre care în realitate habar n-
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
de a căuta acțiuni diferite care să conducă la același sfârșit. Partea finală a compunerii trebuie aleasă cu grijă, astfel încât să sugereze acțiuni cunoscute de elevi, din experiență proprie, din textele literare. “Sfârșitul” compunerii îmbracă diferite forme: proverb, zicătoare, un enunț de întindere mai mare sau mai mică. În primele activități de acest fel se urmărește orientarea elevilor în alegerea acțiunii și înlănțuirea logică a faptelor. Ei pot fi sprijiniți cu o serie de întrebări care sunt scrise din timp pe
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
câte o limbă marelui conducător. Partea provocatoare pentru cititorul care vrea să înțeleagă cu adevărat „ce se întâmplă acolo de fapt“ este să ajungă în adâncimile acestor discursuri pe unde, în câteva situații, se aflau și niște intenții bune. Fiecare enunț capătă infinite posibile interpretări Dar, momentan, să revenim la Minotaur: e evident faptul că tipul se distra. Are în atitudine ceva dintrțo pisică leneșă care a prins o pasăre și se joacă înainte de a o mânca. Îi place să facă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
subiect, agresiv, mitocănește, i se răspunde ocolit, printre câteva zeci de laude se strecoară câte un vag adevăr cu substrat ideologic, dacă nu chiar pragmatic. Problema e că dacă ai cât de cât cunoștință despre ce se întâmpla acolo, fiecare enunț capătă infinite posibile interpretări, ceea ce pare la o simplă privire o foarte jegoasă pupare în cur devine una dintre cele mai interesante partide de șah pe care le puteți urmări „online“. Bun, deci care ar fi protagoniștii întâlnirilor? Zaharia Stancu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
unul dintre principiile care au stat, mai mult sau mai puțin voluntar, la baza construcției sociale de tip capitalist 52. A pune deoparte a fost o religie, un mod de a fi pentru epocile de început ale capitalismului. Cu acest enunț întreaga construcție teoretică și practică de mai târziu pe care autorii săi o vor numi socialism, este demolată din temelii. Nu este important să tai dorințele și gândurile oamenilor prin forța coercitivă a organizării sociale, ci este important ca omul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
În același timp, dialogul continuă la nivelul secretarilor de stat, încercăm să-l extindem și la nivelul direcțiilor generale de profil corespondente din cele două Ministere de Externe, în așa fel încât relația politică să nu fie cantonată la nivelul enunțurilor generale, ci să aibă cât mai mult detaliu specific și să devină cât mai benefică pentru cele două state. Încă o dată vă mărturisesc, relația politică bilaterală este de invidiat, sunt puține țările care aparțin clubului Uniunii Europene și care au
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
tocmai dezambiguizarea. Am constatat de mai multe ori că ironia nemarcată - ca ton și atitudine generală a unui text -, nu este percepută de mulți dintre cititori; cred că o testare a receptării ar produce rezultate surprinzătoare, demonstrînd că foarte des enunțurile ironice sînt luate în serios. Mărcile ironiei însoțesc de obicei elemente izolate - cîte un cuvînt, o expresie - dar au efect asupra întregului text, în măsura în care e de așteptat ca autorul care a avut o atitudine ironică într-un punct al discursului
Ironii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12583_a_13908]
-
raportarea la greșeli făcute de străini explică construcții în care conjunctivul are o formă aberantă de persoana a III-a chiar în locul unei așteptate persoane a II-a: "Cage, tu știe să vorbește românește ??..." (computergames.ro); asemănător stau lucrurile în enunțul "e greu să vorbește românește !!!!" (chicbebe.ro), unde este probabil substituită persoana a II-a generică. E posibil ca o asemenea construcție să se fi răspîndit odată cu prezența mai puternică (inclusiv în mass media, în interviuri și reportaje) a unor
"Știe să vorbește" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12624_a_13949]