12,214 matches
-
petrece în țările de democrație populară, scriitorii noștri sunt în mare parte alături de partid"8. Convingerile ideologice fuseseră stimulate și de sistemul de gratificații, premieri și privilegii cu care partidul înțelegea să-i răsplătească pe scriitorii angajați. De cealaltă parte, filosoful Constatin Rădulescu-Motru consemna amar că instaurarea comunismului fusese favorizată de demisiile morale și trădarea intelectualilor: "(...) un Sadoveanu, un Săvulescu, un Parhon, Andrei Rădulescu, Iorgu Iordan, părintele Galaction și toți intelectualii de seamă, care prin trecutul lor reprezentau o chezășie... Acești
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
universitățile și uniunile de creație fiind curățate de "elementele ostile regimului"16. "Conspirația împotriva ordinii sociale" a fost una dintre cele mai frecvente acuzații care s-au auzit în anii 1958-1959, iar pe baza ei au fost trimiși în închisoare filosoful Constantin Noica, Nicolae Steinhardt, eseistul Alexandru Paleologu, scriitorul Alexandru (Păstorel) Teodoreanu, orientalistul Sergiu Al. George, scriitorul Dinu Pillat, criticul literar Vladimir Streinu, poeții Vasile Voiculescu, Radu Gyr. Deceniul întunecat al terorii își consuma ultimele sale secvențe 17. Sentințele au variat
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ale partidului au fost considerate pe parcursul regimului Ceaușescu programele culturale care au reglat mecanismul colaborării cu intelectualitatea. Spre deosebire de Gheorghiu-Dej, Ceaușescu, în dorința de a-și crea o elită culturală aservită partidului, a acordat o atenție specială intelectualității umaniste (istorici, scriitori, filosofi). Katherine Verdery explică această răsturnare ca rezultat al instrumentalizării strategiei de control simbolic-ideologic prin reanimarea ideii naționale, singura suficient de seducătoare pentru intelectuali 37. Perioada de liberalizare din primii ani ai regimului Ceaușescu a fost una de tranziție, de reformulare
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de afiș în lumea literară 58. Acuzații repetate de plagiat s-au revărsat în paginile revistelor literare. Eugen Barbu trebuia să răspundă pentru pasajele din Incognito preluate din nuvela lui K. Paustovski, iar poetul Ion Gheorghe pentru împrumuturile nepermise din filosoful chinez Lao Tze. Lipsa unor sancțiuni directe, mai ales la adresa revistei "Săptămână", arăta că exista o înțelegere tacită a regimului pentru promovarea linșajului mediatic. Luptător neobosit împotriva "Europei Libere", Eugen Barbu avea de înfruntat obstacole pe măsură și în interiorul breslei
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
premisa "evreii au adus comunismul") care l-a vizat și pe reputatul profesor de istorie a literaturii române. Acest reflector, care a dirijat un flux toxic și antisemit, a fost pus în serviciul unei scriituri nocive, lovind și în fiu - filosoful și influentul publicist Andrei Cornea - "judecat" prin prisma "vinilor" tatălui 3. Regăsim acest scenariu conspiraționist în procedeele aplicate în trecut atât de propaganda legionară, cât și de cea comunistă; din păcate, această practică de asociere infamantă nu a fost o
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Lukács care încă nu era convertit la marxism. Cu ocazia diverselor reeditări, inclusiv în 1962, Georg Lukács - "domesticit" după înfrângerea revoluției maghiare din 1956 - și-a făcut autocritica (de altfel, retractările și dezicerile de opere din trecut sunt caracteristice pentru filosoful maghiar de limbă germană 70); însă Paul Cornea este foarte rezervat față de aceste revizuiri ale lui Lukács, pe care le asimilează unei autocritici "cu totul excesive", având "un caracter conjuctural"71. Acest conjuctural nu este definit, nu e numit, dar
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
urmare, Ianoși îi invocă - și nu rar - pe Marx, Lenin (și chiar N. Ceaușescu) inclusiv ca ideologi (singurii dezirabili). Conformismul se accentuează în cele două manuale de estetică din a doua jumătate a deceniului opt: Lenin este validat inclusiv ca filosof, iar paginile cărților abundă în citate din Ceaușescu și din documentele ideologice ale conducerii PCR83. De altfel, invocarea elogioasă în mai multe texte a liderului CC al PCR și a conducerii de partid (pentru atenția deosebită acordată dezvoltării literaturii) i-
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
al partidului. Academia de Științe Sociale și Politice, Consiliul Culturii și Educației Socialiste și uniunile de creație îndeplineau rolul unor mecanisme de control ale diverselor categorii de intelectuali. Al treilea a fost coruperea vârfurilor intelectualității umaniste, în special a scriitorilor, filosofilor și istoricilor, dar nu doar a lor, printr-un sistem de privilegii administrat personal de Ceaușescu, sub pretextul că făceau parte din nomenclatură. Plecările în străinătate, accesul la burse de studii, publicarea lucrărilor, plata onorariilor, toate au fost atent reglate
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
mergea până la plagiat. Mai mult, Ceaușescu invoca situații asemănătoare cu cele din Uniunea Sovietică pentru a-și oferi ocazia să facă uz de temeinicele cunoștințe în domeniu. La întâlnirea evocată mai sus, Ceaușescu le-a imputat intelectualilor umaniști, în special filosofilor, că nu se adresează partidului pentru a primi indicații privind direcțiile de creație. "Nu cunosc ca tovarășii care se ocupă cu astfel de probleme, să fi venit cu vreo lucrare care trebuie să fie dezbătută în partid, despre problemele filosofiei
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
marginea cărții fostului șef al Sectorului de Propagandă și Agitație, G.F. Aleksandrov 16, căci altfel nu ar fi considerat necesar să repete aproape întocmai cuvintele acestuia. "Elaborarea unui manual bun de istoria filosofiei, arăta Jdanov în fața a câtorva sute de filosofi și propagandiști în 1947, înseamnă să înarmăm intelectualitatea, cadrele noastre, tineretul nostru cu o puternică armă ideologică, iar împreună cu aceasta să facem împreună un salt înainte pe drumul dezvoltării filosofiei marxist-leniniste"17. Mai mult, reproșurile făcute de Ceaușescu intelligenției românești
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Y., Mommsen H., "The Political (Dis)Orders of Stalinism and National Socialism", în Beyond Totalitariamism, Stalinism an Nazism Compared, M. Gheyer, S. Fitzpatrick (coord.), Cambridge University Press, 2009. Jdanov A.A., Vîstuplenie na diskusii po knige G.F. Alexandrova "Istoria zapadnoevropeiskoi filosofii", 24 iunia 1947 g., Gospolitizdat, Moscova, 1952. Kerhaw I., Hitler, Meteor Press, București, 2012. Kulik B.T., Sovetsko-kitaiskii raskol: pricinî i poslvedstvia, Institut Dalnego Vostoka, Moscova, 2000. Matei Alexandru, O tribună captivantă, Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (1965-1983), Editura Curtea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
s.a.), marile mituri, le plasează la întâmplare, cu efecte, el scrie, scrie, nu are nici frână, nici sită"25. Lui Virgil Nemoianu îi vorbește despre declinul filosofiei; comentând Jurnalul de la Păltiniș, dezavuează atitudinea lui Noica "evazionistă" a magistrului: "Azi, orice filosof este un epigon, francezii comentează pe Hegel, Kierkegaard, Marx, Freud, Heidegger - noi ne învârtim în jurul prepoziției întru: Ființă, Fire, Rost... Cartea Jurnalul de la Păltiniș, care ca literatură mi se pare o capodoperă, ca filosofare, m-a revoltat. (...) Liiceanu nu își
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
nici pe sine, notațiile autoironice fiind frecvente în epistolar. Iată un remarcabil autoportret caricatural: "Ai fi, îmi spune Lizi, un fel de scriitor nenorocit ce debutezi mereu (fără succes), un socialist fără ideologie și program, un creștin fără confesiune, un filosof fără sistemă și memorie, un semicetățean tolerat, transilvan refuzat la Cluj, dar neasimilat în Oltenia, un biet român austro-ungar, un filorus antistalinist, un biet comunist contemporan cu fluturii și cu Iosif din Arimatheia, un estetician est-ethic, un liberal îndrăgostit de
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
celui de-al IV-lea Congres Mondial de Sociologie. Răsfoind Contemporanul care a relatat pe larg despre eveniment nu vedem teme sociologice, iar printre vorbitori îi găsim pe academicianul Athanase Joja25, logician, academicianul Mihai Ralea, eseist, academicianul C.I. Gulian 26, filosof, academicianul Vasile Malinschi 27, economist, Traian Ionașcu 28 jurist, Manea Mănescu 29, statistician. Ca atare, prima încercare de repunere în drepturi a sociologiei a eșuat, nu s-a cercetat, nu s-a publicat nici măcar "travestit" în economie. Dar s-a
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
dominante 11. Plasată, așadar, în relație cu dominația și cu interesul de clasă, ideologia poartă cu sine un dublu bagaj negativ: în registru epistemologic, conceptul este asociat falsității, iar în registru politic pare că nu poate reprezenta, cum ar spune filosoful politic contemporan Richard Rorty, ceva "mai mult decât idee rea"12. Revenind la Marx, propunerea sa "științifică" pentru a contrabalansa falsitatea ideologică în favoarea adevărului este materialismul dialectic și istoric, care va deveni, la rândul său, o ideologie chiar în sensul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
nu va împiedica însă ca, în perioada postbelică, să se formeze un veritabil "cortegiu funerar", alcătuit din intelectuali ce se grăbesc să anunțe "sfârșitul ideologiei" și care include nume importante, pe o linie deschisă de scriitorul Albert Camus, continuată de filosoful politic Raymond Aron, de sociologul american Daniel Bell și ajungând, în contemporaneitate, la teoreticianul politic Francis Fukuyama 14. Iată, însă, că ideologia a supraviețuit, după cum au rămas valabile, încă și astăzi, variatele sale accepțiuni semantice. Dintre acestea se detașează, totuși
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
sau o veritabilă strategie de justificare a lipsei de opoziție în comunism, din moment ce ea nu a mai ajuns în rafturile bibliotecilor noastre nici până astăzi. Dar să revenim la resorturi. Ce i-a determinat pe intelectualii români, fie aceștia literați, filosofi, sociologi, medici etc să se predea pe altarul puterii totalitare? Cred că un bun punct de start pentru a încerca un răspuns la această întrebare este să invocăm câteva dintre modalitățile în care, din perspectivă generală, intelectualii se raportează la
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
propagandei, cel puțin o aparentă credință în "justețea" regimului. Acestora din urmă, așa cum sunt, spre a exemplifica, cei considerați "clasicii realismului socialist"26, producțiile intelectuale ce le poartă semnătură le oferea posibilitatea unei unio mystica, a unui acces la ceea ce filosoful politic Eric Voegelin caracterizează ca fiind realissimum-ul27 "religiei intramundane" a comunismului. Ceea ce s-a întâmplat în cazurile acestor intelectuali este expresiv descris de gânditorul invocat aici: Când un individ și-a asumat atitudinea religiozității intramundane, el acceptă această poziție; se
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
caz de marginalitate ideologică 29 În mod structural, societatea românească pare să fie dominată de un maniheism ce înlătură posibilitatea nuanțărilor, mai cu seamă atunci când în discuție se află "opțiunile fundamentale". Realizând o "anatomie a răului politic" din societatea românească, filosoful Adrian-Paul Iliescu sugerează că maniheismul poate fi interpretat ca o marcă a modernității noastre, una care a influențat atât lumea intelectuală, cât și spațiul public și politic 30. În timp, acesta a conturat un tip specific de discurs, în cadrul căruia
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Agitație și Propagandă, dosar 32/1966, f. 40. 13 ANIC, Fond CC al PCR, Secția Agitație și Propagandă, dosar 29/1969, p. 47. 14 Ibidem, p. 45 15 A.A. Jdanov, Vîstuplenie na diskusii po knige G.F. Alexandrova "Istoria zapadnoevropeiskoi filosofii", 24 iunia 1947 g., Moscova, Gospolitizdat, 1952. 16 Gheorghi Fiodorovici Alexandrov (1939-1946, director al Școlii Superioare de Partid, 1940-1947, șef al Sectorului Aghitprop al CC al PCS(b), filosof, autor al unor lucrări despre Aristotel, precursorii filosofiei marxiste, Marx, Engels
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
A. Jdanov, Vîstuplenie na diskusii po knige G.F. Alexandrova "Istoria zapadnoevropeiskoi filosofii", 24 iunia 1947 g., Moscova, Gospolitizdat, 1952. 16 Gheorghi Fiodorovici Alexandrov (1939-1946, director al Școlii Superioare de Partid, 1940-1947, șef al Sectorului Aghitprop al CC al PCS(b), filosof, autor al unor lucrări despre Aristotel, precursorii filosofiei marxiste, Marx, Engels, istoria filosofiei, și al primei biografii a lui Stalin din 1939. Laureat al Premiului Stalin în 1943 și 1946, pentru lucrarea Istoria filosofiei occidentale. După o astfel de primire
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
devenit ministru al Culturii în perioada 1955-1961, i-a plăcut atât de mult lui Stalin, încât acesta nu s-a mulțumit cu o dezbatere critică organizată de CC, ce-i drept formală, cerând organizarea alteia, la care să participe reprezentanții filosofilor din întreaga Uniune. Este ceea ce s-a numit "discuția filosofică" din vara anului 1947, care s-a soldat nu doar cu înlăturarea lui Aleksandrov din postul ocupat, dar mai ales cu subordonarea totală a filosofiei nevoilor propagandistice ale partidului. 17
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
monografii complete, cea a Nerejului. Este întemeietorul sociologiei istorice românești. De asemenea, este primul din România care a utilizat statistica și metoda arheologiei sociale în cercetarea istorică. A propus o nouă periodizare a istoriei românilor. 4 Dimitrie Gusti (1880-1955), sociolog, filosof și om politic. Profesor universitar la Iași și București. Deputat și senator. Ministru al Instrucțiunii Publice, Cultelor și Artelor (1932-1933). Întemeietorul învățământului sociologic modern și al Școlii Sociologice de la București. A inițiat metoda monografică de cercetare și a întreprins, din
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
1910-1953), licențiat în drept, diplomat de carieră, participant începând din 1929 la campaniile monografice. Secretar de legație la Berlin, Stockholm, apoi director adjunct al Cabinetului și Cifrului, funcție deținută până în 1945. A fost întemnițat la Sighet. 8 Mircea Vulcănescu (1904-1952), filosof, economist, sociolog, membru fondator al Școlii Sociologice de la București, a adus contribuții importante la definitivarea teoriei monografiilor sociologice. Asistent al profesorului Dimitrie Gusti la Universitatea din București, subsecretar de stat la Ministerul de Finanțe în guvernul Antonescu. A fost membru
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
conducerea Partidului Național Țărănesc, apoi apropiat de comuniști. De mai multe ori ministru între 1938-1946, ambasador în SUA. Academician. 24 Zoltán Rostás, Monografia ca utopie. Interviuri cu Henri H. Stahl, Editura Paideia, București, 2000, p. 170. 25 Athanase Joja (1904-1972), filosof și logician, profesor universitar la București. Fondator și primul președinte al Asociației "România" și vicepreședinte al Comitetului Executiv al UNESCO. A abordat în cercetare, domenii ale logicii, eticii, esteticii, antropologiei filosofice și filosofiei culturii. Președinte (1959-1963) și vicepreședinte (1966-1972) al
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]