51,240 matches
-
făcut în funcție de timpul de revenire a VO2 după terminarea testării inițiale la efort. Intervalele de efort, repetate la fiecare 5 minute în timpul etapelor de exerciții, au avut durata de 50 de secunde până la 1 minut și au fost individualizate în funcție de frecvența cardiacă corespunzătoare zonei de dezvoltare (zona de tranziție aerob-anaerobă) Analiza compoziției corporale Pentru a avea o imagine completă a excesului de țesut adipos și/sau deficit muscular pe diferitele segmente ale organismului (membre superioare și inferioare sau trunchi) am făcut
EFICIENȚA INTERVENȚIEI ASUPRA STILULUI DE VIAȚĂ LA PACIENȚII TINERI CU SINDROM METABOLIC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudiu Avram, Mihaela Oravițan, Eugen Bota, Adrian Nagel () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_823]
-
a excesului de țesut adipos și/sau deficit muscular pe diferitele segmente ale organismului (membre superioare și inferioare sau trunchi) am făcut o evaluare complexă a compoziției corporale. Pentru aceasta am utilizat un bio-impedanțometru multifrecvență. Astfel, folosind curenți de joasă frecvență transmiși organismului prin intermediul a 8 electozi s-a putut diferenția între compartimentele hidrice (lichide intra și extracelulare sau cele din spațiul interstițial), masa musculară și cea a țesutului adipos din organism. Un element important în analiza compoziției corporale a constituit
EFICIENȚA INTERVENȚIEI ASUPRA STILULUI DE VIAȚĂ LA PACIENȚII TINERI CU SINDROM METABOLIC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudiu Avram, Mihaela Oravițan, Eugen Bota, Adrian Nagel () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_823]
-
bolnavi prezentau leziuni la nivelul articulatiei genunchiului, 3 la nivelul tendoanelor flexoare ale mainii, iar unul fractura de os sacru si bazin. Cazuistica întocmită a fost studiată după vârstă, sex, activitate sportivă și după tipurile de leziuni prezentate. Ca și frecvență, observăm că leziunile traumatice, le întâlnim între vârstele 21 - 3o ani, cu predominanță la bărbați. Raportate la activitatea sportivă, un procent de 29% din leziunile traumatice sunt întâlnite la sportivii de performanță, 71% revenind persoanelor care practică o activitate sportivă
EFICIENȚA RECUPERĂRII FUNCTIONALE A PACIENȚILOR POSTTRAUMATICI ÎN UMF “CAROL DAVILA” BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Claudia-Camelia Burcea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_826]
-
o incursiune În modelul de recrutare utilizat de regimul comunist pentru cadrele prezentate anterior. După variabila mediu de proveniență, din populația statistică de 100 de persoane, 25 (25%) sunt din mediul urban, 75 (75%) - din cel rural: Mediu de proveniență Frecvența Procentul Procentul validat Procentul cumulat urban 25 25 25 25 rural 75 75 75 100 TOTAL 100 100 100 Originea socială Frecvența Procentul Procentul validat Procentul cumulat Valid muncitor 37 37 37,4 37,4 țăran 53 53 53,5
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de 100 de persoane, 25 (25%) sunt din mediul urban, 75 (75%) - din cel rural: Mediu de proveniență Frecvența Procentul Procentul validat Procentul cumulat urban 25 25 25 25 rural 75 75 75 100 TOTAL 100 100 100 Originea socială Frecvența Procentul Procentul validat Procentul cumulat Valid muncitor 37 37 37,4 37,4 țăran 53 53 53,5 90,9 funcționar 4 4 4 94,9 militar 2 2 2 97 chiabur 1 1 1 98 mic-burghez 1 1 1
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
tendința recrutării muncitorilor calificați sau necalificați, precum și a agricultorilor. Ponderea acestora În rândul cadrelor analizate este de 69%. Pentru toate aceste persoane, intrarea În sistemul militar conferă status social și beneficii materiale importante. Profesia de bază la Încadrarea În MAI Frecvența Procentul Procentul validat Procentul cumulat agricultor 15 15 15 15 muncitor calificat 44 44 44 59 muncitor necalificat 10 10 10 69 tehnician 4 4 4 73 conducător auto 2 2 2 75 contabil 4 4 4 79 elev 2
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
reeducare aparte. Integrarea subiecților În partidul comunist sau În organizațiile comuniste de tineret este și ea o constantă. Astfel, 91% dintre subiecți sunt membri PMR/PCR sau ai UTM/UTC, vectori ideologici dintre cei mai puternici. Funcții În organizațiile politice Frecvența Procentul Procentul valid Procentul cumulat membru PMR/PCR 79 79 79 79 membru UTM/UTC 12 12 12 91 membru ARLUS 2 2 2 93 membru Frontul Plugarilor 2 2 2 95 membru PcDR 1 1 1 96 membru PNL
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Intrarea sa ulterioară În PCR, precum și calitățile profesionale semnalate În dosar i-au asigurat continuarea carierei până la sfârșitul anilor ’50. Studiile civile la intrarea În MAI Întregesc imaginea bazinului de recruatre a viitoarelor cadre. Studii civile la intrarea În MAI Frecvența Procent Procentul validat Procentul cumulat 4 clase primare 13 13 13 13 7 clase elementare 27 27 27 40 școala de ucenici 7 7 7 47 școala profesională 21 21 21 68 liceu 25 25 25 93 colegiu 3 3
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fie că au obținut diploma de bacalaureat la 20 de ani după ce au ajuns comandanți de penitenciar, fie că au absolvit o facultate (În general, pe cea de Drept). Cel mai Înalt nivel de educație civilă după intrarea În MAI Frecvența Procent Procentul validat Procentul cumulat 4 clase primare 9 9 9 9 7 clase elementare 12 12 12 21 școala de ucenici 2 2 2 23 școala profesională 7 7 7 30 liceu 38 38 38 68 colegiu 3 3
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
treacă prin scurte stagii de perfecționare militară. școlile de ofițeri și subofițeri unde erau repartizate aceste viitoare cadre ofereau cursuri de bază despre regulamentele militare În vigoare, cerințele vieții cazone, sistemul militar În ansamblu. Studii militare la intrarea În MAI Frecvență Procent Procentul validat Procentul cumulat școala de subofițeri 6 6 6 6 școala de ofițeri 60 60 60 66 academia militară 1 1 1 67 altele 5 5 5 72 Missing 25 25 25 97 școala de sergenți politici 3
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
activitatea practică, și desfășurată În institute de Învățământ sau În unități economico-sociale, În vederea lărgirii și actualizării cunoștințelor, dezvoltării aptitudinilor și modelării atitudinilor necesare cadrelor de conducere și de specialitate pentru creșterea nivelului calitativ al activității lor profesionale. Cursuri de perfecționare Frecvență Procent Procentul validat Procentul cumulat 1 lună 4 4 4 4 45 zile 9 9 9 13 2 luni 2 2 2 15 3 luni 12 12 12 27 6 luni 6 6 6 33 1 an 8 8 8
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
prin care se urmărește actualizarea Într-un anumit domeniu de activitate, punerea la punct cu cele mai noi orientări, metode și tehnici specifice apărute pe plan mondial și național, schimburi de opinii și de experiențe Între cursanți...”. Cursuri de reciclare Frecvența Procentul Procentul validat Procentul cumulat 1 lună 18 18 18 18 45 zile 2 2 2 20 2 luni 6 6 6 26 3 luni 2 2 2 28 altele 1 1 1 29 nu e cazul 71 71 71
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
București. Ele constau În cursuri de pregătire politico-ideologică, de specialitate, de pregătire militară și fizică (profil penitenciare). Se dădeau note și se emitea o apreciere generală. Tabelul următor indică vârsta intrării În DGP. Vârsta intrării În DGP Intervalul de vârstă Frecvența Procentul Procentul validat Procentul cumulat 20-24 31 31 31 31 25-29 39 39 39 70 30-34 15 15 15 85 35-39 4 4 4 89 40-44 5 5 5 94 45-49 4 4 4 98 50-55 2 2 2 100
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
medie la care cei 100 de subiecți analizați pătrund În sistemul DGP este de aproximativ 28-29 de ani. Variabila traseu indică statistic zona instituțională/non-instituțională din care respectivii ajung În Direcția Generală a Penitenciarelor. De unde vin când intră În DGP Frecvența Procentul Procentul validat Procentul cumulat Ministerul Forțalor Armate 6 6 6 6 Ministerul Afacerilor Interne 17 17 17 23 Securitate 16 16 16 39 scos din producție 46 46 46 85 altele 15 15 15 100 Total 100 100 100
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
că prima funcție de conducere ocupată În DGP de majoritatea subiecților noștri este cea de comandant, urmată de cea de locțiitor pentru pază și regim, de cea de ofițer politic și de cea de locțiitor pentru servicii. Prima funcție În DGP Frecvența Procentul Procentul validat Procentul cumulat comandant 43 43 43 43 locțiitor servicii 11 11 11 54 locțiitor pază și regim 28 28 28 82 ofițer politic 18 18 18 100 TOTAL 100 100 100 Este de reținut că regimul practica
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
se exercită și prin aceste sancțiuni, care creează o stare de presiune chiar și asupra persoanelor fidele regimului. O ultimă variabilă analizată ia În calcul gradul militar maxim la care au ajuns subiecții: Gradul militar maxim la care a ajuns Frecvența Procentul Procentul validat Procentul cumulat Valid locotenent 8 8 8,1 8,1 locotenent-major 8 8 8,1 16,2 căpitan 16 16 16,2 32,3 maior 6 6 6,1 38,4 locotenent-colonel 15 15 15,2 53
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
49,40 11. Mănescu 40 86 46,51 12. Verdeț 47 63 74,60 13. Dăscălescu I 53 86 61,63 14. Dăscălescu II 68 104 65,38 Tabelul 5. Numărul de mandate ale actorilor executivi (194 -1989) Numărul mandatelor Frecvența Procentul Procentul valid Procentul cumulativ Un singur mandat 146 43,20 43,20 43,20 Două mandate continue 79 23,37 23,37 66,57 Două mandate Întrerupte sau disociate 14 4,14 4,14 70,71 Trei mandate continue
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
sau discontinue sau două posturi continue + unul Întrerupt 36 10,65 10,65 81,36 Patru posturi sau mai multe 63 18,64 18,64 100,00 Total 338 100 100 Tabelul 6. Numărul mandatelor actorilor executivi (1989-2004) Numărul mandatelor Frecvența Procentul Procentul valid Procentul cumulativ Un singur mandat 145 74,7 75,5 75,5 Două mandate continue 19 9,8 9,9 85,4 Două mandate Întrerupte sau disociate 9 4,6 4,7 90,1 Trei mandate continue
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
continue sau discontinue sau două posturi continue + unul Întrerupt 15 7,7 7,8 97,9 Patru posturi sau mai multe 4 2,1 2,1 100 Total 192 99 100 Tabelul 7. Categoriile de mandate ale actorilor executivi (1947-1989) Frecvența Procentul Procentul Valid Procentul Cumulativ Mai puțin de un an 42 12,43 12,57 12,57 Între 1 și 2 ani 52 15,38 15,57 28,14 Între 2 și 3 ani 39 11,54 11,68 39
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
69 85,03 Între 10 și 20 ani 44 13,02 13,17 98,20 Mai multde 20 ani 6 1,78 1,80 100,00 Total 334 98,81657 100 Tabelul 8. Categoriiile de mandate ale actorilor executivi (1989-2004) Frecvența Procentul Procentul Valid Procentul Cumulativ Mai puțin de 1 an 53 27,3 27,3 27,3 Între 1 și 2 ani 41 21,1 21,1 48,5 Între 2 și 3 ani 34 17,5 17,5 66
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
informației pot fi luate în considerare următoarele aspecte: dimensiunea temporală, conținutul și forma informației. Dimensiunea temporală. O bună informație trebuie să fie obținută la momentul potrivit (adică, să fie oportună) și la anumite intervale stabilite (adică, să aibă o anumită frecvență). În plus, informația trebuie să reflecte realitatea din momentul (sau cât mai aproape de momentul) utilizării sale, ceea ce definește actualitatea sa. Perioada la care se raportează informația constituie un atribut temporal de mare importanță. Din acest punct de vedere, în diverse
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
eveniment de același tip, se numește circuit informațional. O secțiune din circuitul informațional formează un flux informațional. Fluxul informațional cuprinde ansamblul datelor, informațiilor și deciziilor, necesare desfășurării unei anumite operații, acțiuni sau activități. Fluxul informațional este caracterizat prin conținut, volum, frecvență, calitate, formă, suport, mod de obținere și cost. Din punct de vedere al circulației informației, se disting fluxuri informaționale interne și fluxuri informaționale externe. Fiecare din aceste fluxuri pot fi orizontale și verticale. Fluxurile verticale pot fi ascendente sau descendente
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
a proceselor social-economice. Ele devin utile și eficiente numai în cadrul schimbului permanent de cunoștințe între oameni, situați pe diverse trepte ierarhice ale economiei. Informațiile economice prezintă câteva particularități: volum și diversitate tipologică mare, prelucrări specifice relativ simple și cu mare frecvență (calcule aritmetice, sortări, grupări, comparări etc.), timp de valabilitate relativ redus. 5. După sursele de proveniență, distingem: informații interne, externe, primare etc. 6. După principiile de prelucrare în sistemele informatice, pot fi: date aritmetico-logice, texte, documente grafice, secvențe audio și
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
aglomereze și să blocheze canalele informaționale, în aceeași măsură în care crește continuu nevoia de informație. Orice organism economic se confruntă cu un volum mare de date, supus unor prelucrări relativ simple, dar cu un caracter repetitiv și cu o frecvență mare. În același timp, datele se caracterizează printr-o structură uniformă, rezultată din structura documentelor primare, specifice operațiilor economice. Toate acestea reprezintă, de fapt, restricții în activitatea de structurare și organizare a datelor economice în sistemele informatice. Organizarea datelor reprezintă
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
în societate valoarea pertinenței conceptuale ca sursă de influență, precum și o etică a legitimității responsabile în comportamentele și relațiile actorilor sociali. Noțiunile de cunoaștere, cunoștințele reprezintă termen la modă în prezent. Este utilizat, împreună cu managementul bazat pe cunoștințe, cu o frecvență deosebită, în dorința de a reflecta schimbările macro și micro sociale de astăzi. Sectorul public este unul dinamic, ce este supus unor numeroase presiuni pentru schimbare. Liderii din cadrul său sunt tot mai preocupați, cel puțin declarativ, de importanța cunoștințelor în
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]