11,568 matches
-
eu pe-o carte stau plecat Urmărind slovele negre, de mii gânduri spulberat. Într-un colț nevasta coasă pentru opt copii ștrengari, Care zburdă împrejuru-i și-i fac capul călindar; Eu însă n-aud nimica din furtuna de afară. Din furtuna dinlăuntru, a mea-nchipuire zboară La ce-i scris în cartea veche: anu-ntăi de Convorbiri. Și ce văd pe fila scrisă?... O, amice,-o să te miri!... E un cântec nebunatic, îngânare de amor, Un vers rătăcit în lume, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
tari și cu anevoie pot străbate haitașii prin râpile cele prăpăstioase unde și-a înțarcat dracul copiii. Deodată auzii zgomotul haitașilor care, ajunși pe un colnic din fața noastră, înaintau spre linia pușcașilor. De-acuma, aține-te, cucoane Neculai! Parc-o furtună a prins să învăluie pădurea, parcă au început brazii să dănțuiască, parcă năvălea asupra noastră un potop să înece lumea, așa clocoteau munții de vrăjmaș. Se speriau toate vrăbiile, toate mierlele, toate ciocănitoarele, tremurau frunzele, tremurau ecourile, tremura și inima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
departe, tocmai la orizon, se profilează un șir de alte dealuri mult mai mari, aproape cât niște munți, peste care se întinde, cât cuprinzi cu ochii, un codru imens secular, locaș de dihănii sălbatice și izvor nesecat de nouri și furtuni. De treizeci de ani de când am dinaintea ochilor această neasemanată panoramă și nu mă mai satur de a o admira. Totdeauna parcă-i descopăr o nouă frumuseță. De multe griji, de multe necazuri, farmecul ei mi-a ușurat inima și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
demonul acvatic ai cărui urmași iau forma crocodililor) îl ucide pe Osiris. în Biblie, mesajul e similar: Iisus a călcat capul șarpelui și a răpus balaurul. Ipostaza ofidiană care oripilează, balaurul din folclorul românesc, ce primește conotații meteorologice terifiante ( simbolismul furtunii), demonii din Tehom, Leviatanul, amplifică reacția adversă din mediul de receptare ortodox. Tot astfel, domnitorii români realizau o resurecție politică urmată de o renaștere spirituală, atât a sinelui, cât și a neamului lor. Ctitorii „de la temelie” ai mănăstirii mitropolitane de la
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
câștige în 1982). În 1982, a fost reales în Congresul Național ca suplinitor, un post desemnat să-i garanteze imunitatea în fața persecuțiilor și a extrădării către Statele Unite. Dar încercarea sa de a-și ocupa locul în Congres a stârnit o furtună politică, fiind denunțat drept criminal și traficant de droguri de noul Ministru al Justiției, Rodrigo Lara, în 1984. Câteva luni mai târziu, după ce a sprijinit atacurile aeriene aliate americane și columbiene asupra fabricilor de prelucrare a cocainei, Laraa a fost
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
aparțin, splendid tablou de patriotism și naționalism curat, înălțător. Și nu pot trece peste încă o importantă constatare. Există un popor care deși puțin numeros, a reușit în decursul a 2000 de ani să-și păstreze identitatea națională în ciuda tuturor furtunilor politice, sociale ori istorice prin care a trecut, și care în ciuda faptului că până acum 60 de ani nu a avut un teritoriu propriu, a dovedit întotdeauna un puternic patriotism. Și trebuie să recunoască chiar și cei care nu îi
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
lor nu e pedepsită. Pentru fiecare lege s-a creat din timp câte o portiță de ieșire pentru a ocoli legea. De pildă, jefuirea pădurilor se face pe baza prevederii legale care permite scoaterea din pădure a copacilor răsturnați de furtună. Unul care de foame a furat o pâine e condamnat operativ și imediat la ani grei de temniță. Cei care fură milioane și sunt prinși în flagrant de corupție, sunt eliberați de justiție pentru insuficiență de probe, vicii de procedură
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
nu a vrut să-mi spună din prima despre ce era vorba, dar trebuia să fii un nătărău irecuperabil să nu-ți dai seama că totuși ceva plutea în aer. Era un butoi de pulbere. Sau ceva asemănător liniștii dinaintea furtunii. Sigur că astea sunt niște metafore depășite, dar asta era situația. Și, mă rog, cum am ajuns, evenimentele s-au precipitat. Ar trebui rezumate. O densitate destul de mare de fapte. Cum ar trebui povestite, îngrămădite, așa încât să încapă. Vom vedea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
tot ce e românesc nu piere Și nici nu va pieri II. Reînvie-n mine tot trecutul Plin de tinerețe și avânt Glasul celor ce și-au dat tributul Iarăși ne trimite-al lor cuvânt Peste soarta noastră neclintită Orișice furtuni se vor zdrobii Luminând a neamului ursită Soarele din nou va răsării Români fiți gata când veți auzii Semnalul care vă va dezrobii Refren: Tot ce e românesc nu piere Și nici nu va pieri Oricât vom îndura jurăm să
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
țiorile ei calde și fericite, cu complicitatea mesei din depozitul Întunecos și cu cheia pe dinăuntru. Sau cum o păți amintita jună copilă de acum doisprezece ani, nu prea sperioasă și nici rebelă, aflată lângă mine la volan, prinși de furtună, noaptea, pe șoseaua Olteniței, și care, invitând-o să-mi ajute la ridicarea capotei, se trezi, nu știu cum, În șanțul șoselei, cu fața În sus, sub ploaia, fulgerele și trăsnetele cerului, dar fericită pe toată viața de amintirea acestui impromptu à
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cheia grea de la roata trăsurii și jelit (cum n-o să fie nimeni [dintre noi] jelit) de sutele acestea de femei des pletite și aproape goale În camizoalele lor albe de casă, alergând Înspre el ca un stol de lebede În furtună, peste maidanul cu panorămi și „distracții americane“. Ani de-a rândul, mai târziu, aveau să-l celebreze lăutarii, În mah mureala dinspre ziuă a chefului, pe coarda cea mai gravă a Cântecului lui Victor Ta lianu, cântec de pușcărie, de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
o taină... Apropierea oricărei ființe omenești, căldura pe care o Împrăștie În jur numai prin prezența sa sunt o plăcere care, chiar când n-o observăm, există și schimbă priveliștea vieții.“ El Însuși a constatat că „Iubirea răscolește ca o furtună Întreg sufletul; În iubire toate pornirile ființei noastre morale cer să fie ascultate și nu se mulțumesc decât numai cu acea iubire care răspunde la strigătul inimii noastre Întregi“. În opera sa, contactul cu țăranii din Stroești a lăsat urme
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Una din aceste vizite a rămas de pomină. Costică Beldie Împreună cu soția sa, Eugenia, cu ziaristul Matei Gheorghiu și cu soția acestuia, Marioara, au plecat Într-o excursie la Stroești. Au luat trenul din București și seara târziu, pe o furtună cumplită, au ajuns În gara Meri șani. De aici ar fi ajuns la Stroești cu vreo căruță, cale de 18 kilometri pe valea râului Vâlsan, spre munte. O ase menea ocazie nu au găsit la coborârea În gară, așa că s
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Încuiat; obloa nele trase și ușile zăvorâte. După ce au bătut minute În șir la ferestre și la uși, a apărut hangiul care le-a răspuns mo rocănos și bănuitor. Acesta avea o figură sinistră, accentuată de Întunericul nopții și de furtuna dezlănțuită; era un acromegalic. Călătorii noștri cunoșteau multe Întâmplări sinistre din lumea hanurilor și toată noaptea n-au dormit, de frică să nu-i ucidă hangiul. Dimineața, furtuna s-a potolit și hangiul le-a dat binețe, Întrebându-i cine
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
bănuitor. Acesta avea o figură sinistră, accentuată de Întunericul nopții și de furtuna dezlănțuită; era un acromegalic. Călătorii noștri cunoșteau multe Întâmplări sinistre din lumea hanurilor și toată noaptea n-au dormit, de frică să nu-i ucidă hangiul. Dimineața, furtuna s-a potolit și hangiul le-a dat binețe, Întrebându-i cine sunt și unde merg. După ce Costică Beldie i-a dat toate informațiile, s-a pornit pe un râs cu hohote, ca un nebun. Când a reușit să se
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a dus deja prima săptămână din Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, Postul Cincizecimii, cum se numea În vechime, datorită darurilor primite de Sfinții Apostoli de la Sfântul Duh. La Buna Vestire, a fost o Liturghie liniștită, dar acasă am găsit furtună. Ionuț și Geanina s-au certat ca niște copii necopți la minte de la o... bluză roz. Țepoși amândoi, n-a vrut să cedeze niciunul. Am purtat, separat, câte o discuție părintească, Însă nu am certitudinea că dojana și sfaturile mele
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
azi am finalizat Viața și minunile Sfântului Simeon de Verhotur (Editura Sophia, Editura Cartea Ortodoxă, București, 2011, 128 pagini), pe care sper să o și comentez, chiar dacă, furat de conținut, nu mi-am notat prea multe lucruri. 3 decembrie 2012 Furtuna de astă noapte, care continuă și acum, dar cu intensitate un pic moderată, ne-a stricat la toți odihna, așa că, de dimineață, am fost mai mult cu gândul la vijelia ce a răsturnat totul În cale și la somnul binefăcător
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
dat în floare teii, care împrăștiau un miros îmbătător, mai ales spre seară, când adia vântul: atunci aroma trecea pe străzile orașului în valuri compacte ca o armată romană sau ca un râu ieșit din matcă sau chiar ca o furtună și era grozav să te plimbi pe aleile din grădinile publice care împânzesc malul Dunării. Într-o astfel de seară, orice om, oricât de nefericit ar fi, își uită necazul și se preschimbă într-un fel de împărat. Aceasta era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
în descoperirile lor și așa mai departe, ha, ha, ha, apoi sfârșitul însuși cu neîncrederea sa bolnăvicioasă, nebunească, peste tot vedea comploturi, ca al medicilor evrei, și, în fine, moartea, în martie ’53, o, și pe deasupra tuturor, plutind ca o furtună veșnică, execuțiile, crimele, constantă a măreției sale... Studierea aceasta amănunțită și secretă a personalității lui Stalin a fost o șansă pentru Cameniță și din alt punct de vedere: așa a ajuns să-și oprească ochii pe paginile câte unei cărți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Lazarus, ca și în alte împrejurări când dorește să mă ajute și nu poate s-o facă direct, mă îndeamnă să apelez la condorul Truman. Pe Truman îl găsim cu mare dificultate, după îndelungi căutări: condorul intrase în miezul unei furtuni, dacă se poate spune așa, și se lăsa purtat de ea, zburând în vârtejuri amețitoare... E ceva foarte plăcut, cam tot așa cum, jos, pe pământ, la mare, vara, ți-ai pune un colac de salvare în jurul corpului și te-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
răspuns... Nu mai insist, îmi dau seama că n-am nici o șansă să scot mai mult de la condorul vorbitor. Ne luăm la revedere de la pasăre, lăsând-o să-și reia jocul acela care-o atrage atât de mult, mersul pe furtună, și facem cale-ntoarsă. La un moment dat, pe drum, mă plâng că am obosit. Lazarus pricepe că este un tertip de-al meu, urmăresc eu ceva anume, n-am cum să obosesc, când ești locuitor al văzduhului n-ai cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
urma să atârne douăsprezece ore deasupra patului familiei Popescu. Cei doi vecini au făcut întâmpinări la șeful de șantier, la Primărie și la Oficiul pentru Protecția Consumatorilor, primind pretutindeni asigurări că, uneori, e drept, se mai răstoarnă macaralele, când sunt furtuni mari, dar că nici o contragreutate nu s-a desprins. Niciuna! „Mă rog - a făcut ca pentru sine doamna cu fața de buldog de la Protecția Consumatorilor -, aproape niciuna. Și-apoi, de ce veniți la noi? Ce, dumneavoastră consumați macarale?“ Domnul Popescu, deoarece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
acosteze Modesta Victoria și să ne ducă la granița cu Chile. Y YA SIENTO FLOTAR MI GRAN RAÍZ LIBRE Y DESNUDA...Y Deja Îmi simt marea rădăcină plutind, liberă și nudă... Ne adăposteam În bucătăria secției de poliție de o furtună care, afară, Își dezlănțuia Întreaga furie. Am citit și am recitit scrisoarea - de necrezut! Ca din senin, toate visurile mele Îndreptate spre acasă, legate de ochii care mă petrecuseră În Miramar, s-au făcut una cu pămîntul, aparent fără nici un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
au eliberat drumul și cîrdul de camioane a Început să se miște. Femeia și-a luat Înapoi ceaunul, iar noi am mîncat porumbul nefiert și am pus deoparte carnea crudă. Ca Încununare a nenorocirilor noastre, se apropia noaptea, iar o furtună cu ploaie Îngrozitoare a transformat drumul Într-un fluviu periculos de noroi. Nu putea trece decît cîte un camion o dată, așa că cele de pe partea mai Îndepărtată a alunecării de teren au trecut primele, fiind urmate de cele de pe partea noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
doar atît. Nu mai aveam nici un strop de adrenalină, iar crizele mele de astm se Înrăutățeau din ce În ce mai tare; nu puteam să mănînc decît o mînă de orez și beam doar mate. În ultima zi, aproape de sosire, am nimerit În mijlocul unei furtuni puternice și a trebuit să oprim barca. ȚÎnțarii au năvălit asupra noastră În valuri, mai teribil ca niciodată, ca și cînd s-ar fi răzbunat pe noi pentru faptul că În curînd nu vom mai fi În raza lor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]