10,090 matches
-
a șanselor. Ei sunt socotiți categorii vulnerabile cărora li se aplică asistență socială tip parastas ocazional. Această strategie nu are nimic în comun cu politicile afirmative pentru categoriile defavorizate, cu asistența pentru dezvoltare (undițele premierului Ciorbea au rămas o simplă glumă). Amărîții sunt obiect al grijii infantilizante, al milosteniei guvernării cu fața la omul simplu, nu la cetățeanul care este încurajat prin credite și politici fiscale să se afirme și dezvolte. Acest gen de politică, pe cât de populistă, pe atât de elitist-conservatoare a
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
privește autoritatea rațională. Vocile cele mai nemediatizate, mai palide, mai timide, mai călâi ca influiență sunt cele ale experților. În 14 ianuarie am sesizat cu plăcere că lumea din metrou și cea din Piața Sudului se mai detensionase, chiar făcea glume despre ziua următoare (asta după ce începuse migrația în afara orașelor expuse „cutremurului Hâncu” și după ce corturile erau deja instalate pe ogoarele din sud). Motivul detensionării? Cumva argumentele specialiștilor de la institutele de fizică a pământului și de la stația Vrâncioaia? Nici vorbă. În
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
cu nimic mai neimportantă decât macropolitica. Dimpotrivă. 1. Fetișul publicațiilor ISI Îți dau dreptate în multe privințe. Să luăm întâi cazul revistelor cotate ISI. O anecdotă americană spunea - îmi cer iertare celor care sunt foarte sensibili la asemenea gen de glume - că Dumnezeu nu ar putea deveni profesor universitar: are o singură Carte; Cartea nu are note de subsol, bibliografie, index și nu a publicat nici măcar un fragment într-o revistă cotată ISI. Publicațiile internaționale cotate ISI nu sunt foarte definitorii
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
că Gabriel Liiceanu și-a exprimat un punct de vedere și o dezamăgire față de o persoană pe care o privea într-un fel și a ajuns să o deteste pentru minciuna ascunderii colaborării cu securitatea. M.M.: Îți răspund jumătate în glumă, jumătate în serios: Să se fi dus la emisiunea „Trădați din dragoste!” Avea o ieșire! Din nenorocire, noi suntem obligați, în calitate de intelectuali publici, să ne înfrânăm emoționalitatea printr-o abordare rațională. Nu putem să ne dăm drumul la patimi și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de partid, nu dau mâna cu tine !” După revoluție, de câte ori mă întâlneam cu el pe stradă, distinsul mă lua peste picior pe motiv că lucrez la „pepiniera de comuniști”, cum îi spunea el Casei pionierilor. Glumea probabil, așa că tot în glumă i-am amintit gestul din poarta institutului. - Ești prost ! a exclamat el, lăsând la o parte gluma. Când am făcut eu așa ceva ?!... Și, furios, a plecat dintr-o dată de lângă mine. Cu o subtilitate ce nu putea trece nebăgată în seamă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
mă lua peste picior pe motiv că lucrez la „pepiniera de comuniști”, cum îi spunea el Casei pionierilor. Glumea probabil, așa că tot în glumă i-am amintit gestul din poarta institutului. - Ești prost ! a exclamat el, lăsând la o parte gluma. Când am făcut eu așa ceva ?!... Și, furios, a plecat dintr-o dată de lângă mine. Cu o subtilitate ce nu putea trece nebăgată în seamă, Gruia se ocupase într-un studiu de ritul inițiatic al basmului „Harap Alb”. Ca student, a ținut
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Încadrarea la Catedra de Zoologie mi-a deschis și o altă perspectivă, aceea a organizării și participării la aplicațiile de teren ale studenților și la practica biologică de vară. Participarea la astfel de activități, în calitate de cadru didactic, nu este o glumă. Poți fi pus în situații foarte delicate, deoarece natura este complexă. Aici am început să folosesc din experiența acumulată cu ocazia inventarierii colecției de Zoologia nevertebratelor. Am învățat să pornesc de la general către particular. De fapt, acest stil de muncă
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
memorie solidă i-au pricinuit și unele consecințe triste, dat fiind că anumite experiențe neplăcute i-au rămas imprimate în minte pentru toată viața. Duminica după-amiaza, tatăl Luigi îl ducea cu el la cârciumă, în localitatea Quattro Stagioni. Cumva în glumă și oarecum, poate, din cauza efectului țigărilor și a alcoolului, își lua fiul de subsuori și îl urca pe masa tavernei: «Curaj, Giovannino, fă o predică acestor ticăloși bețivi!», îi spunea. Micuțul repeta din memorie predica duminicală a parohului, provocând un
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
repeta din memorie predica duminicală a parohului, provocând un râset lesne de înțeles în rândurile acelei mulțimi îmbătate de vin. Nu aveau de gând să-l umilească și nici să ia în râs religia. Dar, se știe, că vinul face glume proaste! «Trebuie să vă salvați sufletul!», concludea copilul, cu un strigăt sufocat de emoție și de rușine. Da, sufletul butonului!», îi făcea ecou tatăl său, între o stare de complăcere și de glumă (butoanele (un fel de nasturi), pe atunci
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
religia. Dar, se știe, că vinul face glume proaste! «Trebuie să vă salvați sufletul!», concludea copilul, cu un strigăt sufocat de emoție și de rușine. Da, sufletul butonului!», îi făcea ecou tatăl său, între o stare de complăcere și de glumă (butoanele (un fel de nasturi), pe atunci, erau făcute din carton sau din lemn și erau învelite în pânză; partea interioară se numea «suflet»). O glumă de prost gust, care a lăsat o impresie negativă în sufletul delicat al copilului
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
sufletul butonului!», îi făcea ecou tatăl său, între o stare de complăcere și de glumă (butoanele (un fel de nasturi), pe atunci, erau făcute din carton sau din lemn și erau învelite în pânză; partea interioară se numea «suflet»). O glumă de prost gust, care a lăsat o impresie negativă în sufletul delicat al copilului. Fiind acum preot și înaintat în vârstă, când i se întâmpla să treacă prin preajma acelei cârciumi, don Calabria își reamintea acea peripeție dezgustătoare. Și spunea: «Să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Un tovarăș de-al lui de joacă spunea: «Simțeam în tânărul Calabria ceva aparte, sugestiv, ceva ce nu întâlneam în ceilalți dintre bunii și bravii noștri tovarăși. Se arăta simpatic față de noi. La instruirea religioasă, printr-o metodă inteligentă, cu gluma și cu exemplul grăitor ne capta atenția și nouă, celor cu el deopotrivă». Mamele, care însoțeau copiii mai mici la oratoriu, îl dădeau fiilor lor ca exemplu de imitat. La 28 septembrie 1893, la Pastrengo, fratele Gaetano s-a căsătorit
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
întâlnea o anumită ostilitate sau indiferență, interpunea alte persoane care să-i pregătească terenul. Și când se prezenta la cel bolnav, era el cel care rupea gheața cu o conversație prietenoasă, recurgând la bogata și variata culegere de istorioare plăcute, glume și ghicitori. Apoi, cu ușurință, cu un tact extraordinar și o iscusință sfântă, introducea discursul spiritual. Rareori întâlnea pe cineva care să-i refuze chemarea sa de a se spovedi. La spitalul militar sau la spitalul civil, era deja pregătită
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Tuileries și pe stîlpii lampadarelor încă din noaptea precedentă în așteptarea nesfîrșitului convoi. Atitudinea publicului se resimțea de oboseala și enervarea pe care le provocase această așteptare, așa că pe malul stîng sfîrșise prin a deveni agitată, punctată de strigăte și glume deocheate, departe de respectul cuvenit morții sau de anxietatea momentului. Căldura punea vîrf debandadei; era atît de copleșitoare la amiază încît pe Rue de Rivoli mai mulți cuirasieri 18 se prăbușiseră de pe cai în zgomot metalic, doborîți de insolație. La
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cealaltă, așezați în ordine pe misiuni conform datei de depunere a scrisorilor de acreditare, cărora suveranii le adresau, în trecere, cîteva cuvinte amabile (la cele două recepții de Anul Nou, înaintea asasinării lui la Monza, am avut parte de aceeași glumă jovială: "Diplomația românească se recrutează din fașă?"). Cu noul rege, scena s-a schimbat: fiecare misiune intra în totalitate în sala tronului și trebuia să se retragă cu spatele, făcînd trei saluturi și reverențe încercare periculoasă, de aproape 20 de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și gips acoperit cu pînză vopsită) iluminate de torțe de rășină și becuri electrice, într-o apoteoză de proiectoare și focuri de Bengal, Wilhelm al II-lea, dominînd silueta firavă a lui Victor Emmanuel, nu contenea, ca pentru a sublinia glumele sale cazone, să-i aplice lovituri pe spate nefericitului său văr, care se chircea sub aceste palme imperiale; iar vocea sa puternică, răspunzînd trîmbițător cuvintelor de bun venit adresate de Sindic, clama: "Mulțumesc pentru această primire. Simt că sînt la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
adresează depeșa nu Departamentului, ci regelui Carol, începînd astfel: "Contele Aehrenthal tocmai mi-a mărturisit neliniștea sa în fața hotărîrii irevocabile a guvernului italian de a declara război Turciei". Cunoscînd gustul domnului Carp pentru umorul sec, am crezut că este o glumă și am protestat, supărat să stric în felul acesta o hîrtie de cifrat. Ministrul m-a chemat la ordine pe un ton folosit în probleme care nu-mi mai îngăduia să cred că este vorba de un joc. Am scris
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ca scop, făcînd să acționeze farmecul său personal amestec de inteligență cultivată și de atitudini apatice de creol (un adversar din parlament îl botezase "odalisca obosită...") să atragă pe lîngă el și în cadrul partidului liberal tineri, debutanți în viață. În glumă fusese acuzat că forma "trustul nepoților de domnitori": Brîncoveanu 192, Emanuel Bibescu 193, Gheorghe Bibescu 194 ascultaseră de apelurile sale angajante și intraseră în rîndurile partidului liberal. În acest sens, rezistasem seducțiilor sale, rămînînd strict pe drumul meu de carieră
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
îl deține Italia!" Stupoare! Rîzînd galben, Mussolini declară: "Întrucît sînt atît de bine informat, de acum înainte mă voi documenta la Ambasada Franței mai degrabă decît pe lîngă birourile mele... Cînd colegul meu meu francez mi-a povestit, rîzînd, această glumă bună, n-am putut să-i ascund că urmările mi se păreau supărătoare și că Directorul politic (al MAE italian, n.t.), deja foare puțin francofil din convingere, nu va întîrzia, după ce va fi fost "săpunit" de Duce, să încerce
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pe Titulescu spunîndu-i lui Grandi: "Oricare ar fi situația lui Ghika aici, vă previn că dacă ajung șef de guvern vi-l voi răpi ca să-l fac Ministru al Afacerilor Externe". Cuvinte pe care le-am luat ca pe o glumă și un mod amical de a mă elogia și a-mi întări poziția ca ministru în Italia. Fluctuațiile politicii interne române urmau să-l aducă pe Titulescu în pragul acestor realizări pe care le întrevedea în colocviul său cu Grandi
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ague mulțumit. Ai înțeles în sfârșit care sunt regulile jocului. Cotidianul, 22 septembrie 2001 Tu fierbe mazărea și taci... După cele întâmplate la New York, Pastenague e furios. Și-și varsă toată furia pe mine. Încerc să mă apăr, mai în glumă, mai în serios. Degeaba... Îmi reproșează că n-am scris un articol despre atacul terorist împotriva Statelor Unite, că nu m-am alăturat corului de comentatori din lumea întreagă. — Locuiești la Paris, pe acoperișul lumii... Nu mai zice așa, că le
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
dă o adevărată lecție de istorie și de morală politică în același timp. Îmi vorbește despre lumea liberă și despre forțele răului care se înfruntă cu forțele binelui. Mie mi se face pielea de găină. Încerc s-a dau pe glumă: — Bine, dar ei scriu despre ce se întâmplă la noi? Vreau să spun în România... — Păi, ce se întâmplă în România? — Nu știu. E adevărat, nu se întâmplă mare lucru. — Bineînțeles, dacă s-ar întâmpla ceva, dacă, de pildă, ar
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
slăbește-mă cu Franța, zic eu, deși știu foarte bine că are perfectă dreptate. Statul a făcut și el ce-a putut. De pildă, a înființat Fundația România, condusă de... Na, că-mi scapă acum numele! Un mare romancier, nu glumă. Mă rog... Și asta încă din primii ani ai minunatului deceniu... — Se pare că marele romancier s-a plimbat prin toată lumea fără să reușească mare brânză. — Ce-ai fi vrut să reușească? N-au trecut decât vreo zece ani de când
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ce scrii trebuie să existe întotdeauna o idee serioasă în jurul căreia să te învârți, să sari fie și într-un picior ori să spui câte-n lună și în stele, iar cititorul să înțeleagă totuși că nu e deloc de glumă. Că fondul problemei e uneori chiar tragic. Am priceput eu chestia asta, dar atunci cititorul trebuie să fie la curent cu ce se întâmplă în viața politică, de pildă în Franța, ba chiar și cu anumite dedesubturi ale acesteia. Și
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
În tren, veselie mare. Orice pretext era bun pentru a face bășcălie. Manolescu o fi având el alte calități... — Care? — Oricum, simțul umorului îi lipsește cu desăvârșire. Și în plus era și singur împotriva unui grup unit și pus pe glume. Bănulescu se apăra prin tăcere. Manolescu părăsea pur și simplu compartimentul. N-am reușit să punem pe picioare revista, cenzura ne-a respins două numere „zero” și până la urmă am lăsat-o baltă. Bănulescu, care nu era lipsit de abilitate
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]