10,086 matches
-
de 200-250 kg, în timp ce în România această medie nici nu trece de 70 kg. În prezent (mai 2009), se află în stare de funcționare instalații de irigare pentru 563.000 de hectare de teren agricol, din care 553.000 de hectare (respectiv 99%) sunt contractate de organizațiile utilizatorilor de apă pentru irigații La capitolul irigații România are un deficit de 2,6 milioane hectare neudate. Pe hârtie, suprafața irigată este de circa 300.000 de hectare, dar faptic sunt doar 100
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
funcționare instalații de irigare pentru 563.000 de hectare de teren agricol, din care 553.000 de hectare (respectiv 99%) sunt contractate de organizațiile utilizatorilor de apă pentru irigații La capitolul irigații România are un deficit de 2,6 milioane hectare neudate. Pe hârtie, suprafața irigată este de circa 300.000 de hectare, dar faptic sunt doar 100.000 de hectare. Alte surse indică o suprafață de 560.000 hectare irigate. Înainte de 1989, România avea o rețea de irigații întinsă pe
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
din care 553.000 de hectare (respectiv 99%) sunt contractate de organizațiile utilizatorilor de apă pentru irigații La capitolul irigații România are un deficit de 2,6 milioane hectare neudate. Pe hârtie, suprafața irigată este de circa 300.000 de hectare, dar faptic sunt doar 100.000 de hectare. Alte surse indică o suprafață de 560.000 hectare irigate. Înainte de 1989, România avea o rețea de irigații întinsă pe o suprafață de 3,2 milioane hectare, care a fost distrusă aproape
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
sunt contractate de organizațiile utilizatorilor de apă pentru irigații La capitolul irigații România are un deficit de 2,6 milioane hectare neudate. Pe hârtie, suprafața irigată este de circa 300.000 de hectare, dar faptic sunt doar 100.000 de hectare. Alte surse indică o suprafață de 560.000 hectare irigate. Înainte de 1989, România avea o rețea de irigații întinsă pe o suprafață de 3,2 milioane hectare, care a fost distrusă aproape în întregime, instalațiile fiind furate sau lăsate în
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
La capitolul irigații România are un deficit de 2,6 milioane hectare neudate. Pe hârtie, suprafața irigată este de circa 300.000 de hectare, dar faptic sunt doar 100.000 de hectare. Alte surse indică o suprafață de 560.000 hectare irigate. Înainte de 1989, România avea o rețea de irigații întinsă pe o suprafață de 3,2 milioane hectare, care a fost distrusă aproape în întregime, instalațiile fiind furate sau lăsate în paragină Majoritatea sistemelor de irigații funcționale în 1989 au
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
de circa 300.000 de hectare, dar faptic sunt doar 100.000 de hectare. Alte surse indică o suprafață de 560.000 hectare irigate. Înainte de 1989, România avea o rețea de irigații întinsă pe o suprafață de 3,2 milioane hectare, care a fost distrusă aproape în întregime, instalațiile fiind furate sau lăsate în paragină Majoritatea sistemelor de irigații funcționale în 1989 au fost dezmembrate, iar altele nu prea s-au mai construit. Conform unor estimări sunt necesare în jur de
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
fost dezmembrate, iar altele nu prea s-au mai construit. Conform unor estimări sunt necesare în jur de 14 miliarde euro pentru a pune la punct un sistem de irigații la nivelul celui din 1989, întrucât refacerea sistemului de pe un hectar de teren costă în jur de 7.000 de euro. Media subvențiilor la nivel european este de 270-300 de euro la hectar. În România, fermierii primeau doar 82 de euro în anul 2010. În anul 2011, subvențiile au urcat la
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
a pune la punct un sistem de irigații la nivelul celui din 1989, întrucât refacerea sistemului de pe un hectar de teren costă în jur de 7.000 de euro. Media subvențiilor la nivel european este de 270-300 de euro la hectar. În România, fermierii primeau doar 82 de euro în anul 2010. În anul 2011, subvențiile au urcat la 175 euro/ha, valoarea totală a subvențiilor fiind de 1,3 miliarde euro. În anul 2009, România se afla pe poziția a
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
și legumele. Din punct de vedere al mecanizării, în septembrie 2009 situația se prezintă astfel: România dispune de o dotare cu tractoare și utilaje agricole printre cele mai slabe din Europa, încărcătura pe fiecare tractor fiind de aproximativ 54 de hectare, comparativ cu UE, unde media este de numai 13 hectare. Parcul intern de tractoare se ridică la circa 170.000 de unități, din care circa 80% sunt îmbătrânite. Spre deosebire de Occident, unde tractoarele sunt considerate vechi la 3.000-4.000 de
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
2009 situația se prezintă astfel: România dispune de o dotare cu tractoare și utilaje agricole printre cele mai slabe din Europa, încărcătura pe fiecare tractor fiind de aproximativ 54 de hectare, comparativ cu UE, unde media este de numai 13 hectare. Parcul intern de tractoare se ridică la circa 170.000 de unități, din care circa 80% sunt îmbătrânite. Spre deosebire de Occident, unde tractoarele sunt considerate vechi la 3.000-4.000 de ore, în România încărcătura pe tractor ajunge chiar și la
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
de exploatații de subzistență, care mențin eficiența agricolă generală la un nivel scăzut, contrabalansând realizările fermelor mari care obțin, de altfel, rezultate bune. În prezent (iulie 2010) aproximativ 3,5 milioane de ferme au terenuri de mai puțin de un hectar, fapt care le împiedică să acceseze fonduri UE. Suprafața cultivată cu cereale pentru boabe - grâu, porumb, orz, orzoaică și ovăz - a crescut de la 5,04 milioane hectare în 2010 la 5,24 milioane hectare în anul 2011, iar producția a
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
aproximativ 3,5 milioane de ferme au terenuri de mai puțin de un hectar, fapt care le împiedică să acceseze fonduri UE. Suprafața cultivată cu cereale pentru boabe - grâu, porumb, orz, orzoaică și ovăz - a crescut de la 5,04 milioane hectare în 2010 la 5,24 milioane hectare în anul 2011, iar producția a crescut de la 16,71 milioane tone în 2010 la 20,78 milioane tone, în anul 2011. Prin comparație, Ucraina a obținut 39,2 milioane de tone de
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
terenuri de mai puțin de un hectar, fapt care le împiedică să acceseze fonduri UE. Suprafața cultivată cu cereale pentru boabe - grâu, porumb, orz, orzoaică și ovăz - a crescut de la 5,04 milioane hectare în 2010 la 5,24 milioane hectare în anul 2011, iar producția a crescut de la 16,71 milioane tone în 2010 la 20,78 milioane tone, în anul 2011. Prin comparație, Ucraina a obținut 39,2 milioane de tone de cereale în 2010. La nivel mondial, FAO
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
2011 o producție de cereale de 2,3 miliarde tone, din care 674 milioane tone de grâu. Din punct de vedere al suprafeței cultivate, România ocupă locul patru în Europa, pe aceeași poziție cu Marea Britanie, după Franța (5,1 milioane hectare), Germania (3,2 milioane ha) și Polonia (2,3 milioane ha). Cu toate acestea, randamentul la hectar, de 2,4 tone, este la mai puțin de jumătate din randamentul mediu al Uniunii Europene. De exemplu, Danemarca a avut în 2009
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
Din punct de vedere al suprafeței cultivate, România ocupă locul patru în Europa, pe aceeași poziție cu Marea Britanie, după Franța (5,1 milioane hectare), Germania (3,2 milioane ha) și Polonia (2,3 milioane ha). Cu toate acestea, randamentul la hectar, de 2,4 tone, este la mai puțin de jumătate din randamentul mediu al Uniunii Europene. De exemplu, Danemarca a avut în 2009 o producție medie la hectar de 8,1 tone, ceea ce a plasat-o deasupra României ca producție
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
ha) și Polonia (2,3 milioane ha). Cu toate acestea, randamentul la hectar, de 2,4 tone, este la mai puțin de jumătate din randamentul mediu al Uniunii Europene. De exemplu, Danemarca a avut în 2009 o producție medie la hectar de 8,1 tone, ceea ce a plasat-o deasupra României ca producție totală, cu toate că suprafața cultivată cu grâu este de doar 740.000 de hectare. În anul 2009, România a fost pe locul 7 din punct de vedere a producției
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
mediu al Uniunii Europene. De exemplu, Danemarca a avut în 2009 o producție medie la hectar de 8,1 tone, ceea ce a plasat-o deasupra României ca producție totală, cu toate că suprafața cultivată cu grâu este de doar 740.000 de hectare. În anul 2009, România a fost pe locul 7 din punct de vedere a producției, ca urmare a randamentului, care a reprezentat mai puțin de jumătate (44,7%) din randamentul mediu al UE. În anul 2010 producția a fost de
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
se comercializa tona de grâu era de 500 de lei (115 euro/tonă). Prin comparație, în anul 2003 prețul era de 200 dolari/tonă. Cel mai bun an de după Revoluție până în prezent a fost 2008, cu 3.505 kilograme la hectar - peste producția din 1989, dar nu cu mult. Cel mai slab a fost 2003, cu 1.429 de kilograme la hectar. În anul 2007, România era al treilea mare producător de porumb din Uniunea Europeană, după Franța și Italia și avea
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
200 dolari/tonă. Cel mai bun an de după Revoluție până în prezent a fost 2008, cu 3.505 kilograme la hectar - peste producția din 1989, dar nu cu mult. Cel mai slab a fost 2003, cu 1.429 de kilograme la hectar. În anul 2007, România era al treilea mare producător de porumb din Uniunea Europeană, după Franța și Italia și avea alocată cea mai mare suprafață pentru această cultură. În anul 2009, România avea mai mult de un sfert din suprafața cultivată
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
tone/ha, Ungaria - 6,4 tone/ha și Bulgaria - 4,2 tone/ha. Potențialul agricol la porumb ar fi de 14-15 tone/ ha, dacă s-ar face agricultură în stil european. În anul 2009, au fost cultivate 3.000 de hectare cu porumb modificat genetic. Consumul de orez de pe piața românească este de circa 100.000 de tone anual, din care cea mai mare parte este importată, în principal din Egipt. În anul 1989, în România se cultivau 80.000 de
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
cu porumb modificat genetic. Consumul de orez de pe piața românească este de circa 100.000 de tone anual, din care cea mai mare parte este importată, în principal din Egipt. În anul 1989, în România se cultivau 80.000 de hectare cu orez. În anul 2009, suprafața cultivată cu orez era de 8.000 de hectare, din care compania italiană Riso Scotti deținea 4.000 de hectare. În anul 2010, suprafața cultivată ajunsese la 12.000 de hectare, iar producția a
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
de tone anual, din care cea mai mare parte este importată, în principal din Egipt. În anul 1989, în România se cultivau 80.000 de hectare cu orez. În anul 2009, suprafața cultivată cu orez era de 8.000 de hectare, din care compania italiană Riso Scotti deținea 4.000 de hectare. În anul 2010, suprafața cultivată ajunsese la 12.000 de hectare, iar producția a fost de 62.000 de tone, din care 49.000 de tone au mers la
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
în principal din Egipt. În anul 1989, în România se cultivau 80.000 de hectare cu orez. În anul 2009, suprafața cultivată cu orez era de 8.000 de hectare, din care compania italiană Riso Scotti deținea 4.000 de hectare. În anul 2010, suprafața cultivată ajunsese la 12.000 de hectare, iar producția a fost de 62.000 de tone, din care 49.000 de tone au mers la export. Cu această suprafață cultivată, România a revenit în topul producătorilor
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
80.000 de hectare cu orez. În anul 2009, suprafața cultivată cu orez era de 8.000 de hectare, din care compania italiană Riso Scotti deținea 4.000 de hectare. În anul 2010, suprafața cultivată ajunsese la 12.000 de hectare, iar producția a fost de 62.000 de tone, din care 49.000 de tone au mers la export. Cu această suprafață cultivată, România a revenit în topul producătorilor de orez din Europa, fiind depășită doar de Italia (280.000
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
producția a fost de 62.000 de tone, din care 49.000 de tone au mers la export. Cu această suprafață cultivată, România a revenit în topul producătorilor de orez din Europa, fiind depășită doar de Italia (280.000 de hectare) și Spania (80.000 de hectare). România este considerată țara din Uniunea Europeană cu cel mai mare potențial de creștere în domeniul orezului, pentru că regiunea Dunării are de 20 de ori mai multe rezerve de apă decât bazinul Padului, unde se
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]