9,417 matches
-
de tip dicoteladonat, face parte din încrengătura Magnoliophyta, clasa Magnoliopsida, ordinul Caryophyllales, familia Caryophyllaceae, genul Agrostemma. Planta are flori roșii-purpurii, monocazii, caliciu campanulat-tubulos, cu lacinii lungi, păroase, petale purpurii, rar albe, capsulă cu 5 valve, semințe reniforme. Sămânța ei este măruntă, de culoare neagră, Planta este răspândită în toată lumea, în culturile de cereale, mai ales în cele de grâu. Sămânța neghinei măcinată, dă făinii de grâu un gust neplăcut cu caracter toxic, toxicitatea neghinei fiind dată de o saponină. Neghina conține
Neghină () [Corola-website/Science/329578_a_330907]
-
din punct de vedere cultural, istoric sau estetic". Avocatul Joe Morse (John Garfield) vrea să consolideze toate afacerile mici într-o operațiune mult mai mare mare și mai puternică. Dar fratele său Leo (Thomas Gomez) este unul dintre acești afaceriști mărunți care vrea ca lucrurile să rămână așa, preferând să nu se aibă de-a face cu gangsterii care domină de mult timp.
Forța răului () [Corola-website/Science/329960_a_331289]
-
mai multe acțiuni în paralel, care sunt explicate publicului de actorul Toma Caragiu. Directorul unei case de filme (interpretat de Mircea Albulescu) consideră „apt pentru producție” scenariul filmului "Castele de nisip". Bătrânul regizor (Jean Georgescu) este însă nemulțumit de miza măruntă a comediei, cei criticați fiind „niște amărâți de bișnițari, niște pârliți”. În plus, actorul Ștefan Bănică, care trebuia să interpreteze rolul ofițerului de miliție și al directorului închisorii, joacă în alt film în același timp și nu poate veni. Toma
Nu filmăm să ne-amuzăm () [Corola-website/Science/328081_a_329410]
-
unei echipe de filmare care realizează o pretinsă satiră a moravurilor din jungla cinematografiei românești. Comicul vizează lipsa de inspirație și deruta meseriașilor care nu și-au pregătit filmul cu temei. Dar ca și bătrânul regizor, obsedat mereu de miza măruntă a comediei pe care o turnează, și miza satirei lui Mihu e superficială: poantelor cu bișnițari și chelneri coțcari le corespund săgețile debile la adresa găinarilor cinematografiei românești. De reținut prezența lui Jean Georgescu în propriul său rol de maestru al
Nu filmăm să ne-amuzăm () [Corola-website/Science/328081_a_329410]
-
Delos, considerat prea expus, în templul Atenei Parthenos de pe Acropole și înfrâng rând pe rând cetățile rebele unde, de cele mai multe ori, facțiuni aristocratice încercaseră și răsturnarea regimurilor inspirate de modelul, tot mai clar democratic, al instituților ateniene. Cu ajutorul aliaților mai mărunți, care aveau interesul de a păstra liga, și datorită flotei foarte importante - din ce în ce mai “autentice” datorită mecanismului tributului - Atena învinge pe rând răscoalele de la Thasos, Samos, Colophon, Chalcis și Eretria în 447 a.chr. și Milet în 446-5 a.chr. Pedepsirea
Liga de la Delos () [Corola-website/Science/328148_a_329477]
-
se modifice: nobilimea locală era reprezentată în procedurile legale de doi până la patru „juzi” aleși în fiecare comitat. În această perioadă, s-a generalizat obiceiul nobililor bogați care aveau capacitatea financiară să-și ridice fortărețe și să oblige pe aristocrații mărunți să devină membri ai curții lor și să le sporească astfel prestigiul și puterea. Puterea unor astfel de nobili ajunsese atât de mare, încât puneau la îndoială autoritatea regală. De exemplu, Joachim de Gutkeled l-au capturat pe moștenitorul regelui
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
a putut să-și exercite în mod real autoritatea asupra teritoriilor Regatului Ungariei după încoronarea sa cu Sfânta Coroană din 1310, magnații păstrând controlul de facto asupra celei mai mari părți a țării. Carol Robert, bazându-se pe sprijinul nobilimii mărunte și a clerului, a lansat în anii care au urmat o serie de expediții împotriva magnaților care se opuneau autorității sale. Noul rege a profitat din plin de lipsa de unitate dintre magnați, iar trupele regale i-au înfrânt pe
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
I a fost arhitectul unei structuri centralizate a puterii în primele decenii ale secolului al XIV-lea. Plecând de la concepția conform căreia cuvântul regal are putere de rege, el nu a convocat niciodată Dieta. Pentru a-și asigura sprijinul nobilimii mărunte, el a cedat o serie de moșii confiscate de la magnați celor care i-au fost credincioși, făcându-i dependenți de veniturile pământurilor și castelelor, stăpânite doar temporar. Acest sistem a propulsat în timpul domniei sale o serie de familii nobiliare noi în
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
el a crescut taxele aplicate iobagilor și a cerut plata acestora în bani, nu în produse. Tulburările sociale au erupt la finalul domniei lui Sigismund ca rezultat al taxelor tot mai mari și a presiunilor exercitate de magnați asupra nobilimii mărunte. Prima revoltă țărănească a izbucnit când un episcop din Transilvania a poruncit țăranilor să plătească zeciuiala în bani, nu în produse sau servicii. De asemenea, învățăturile lui Jan Hus, care deveniseră populare în Transilvania au făcut ca acțiunile episcopului să
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
maghiari au ales pe tron un rege-copil, Ladislau al V-lea Postumul, iar pentru funcția de regent pe aristocratul de origine română Iancu de Hunedoara, care urma să conducă regatul până la majoratul monarhului. Iancu de Hunedoara era fiul unui nobil mărunt, care se distinsese în luptele împotriva otomanilor. El a avansat treptat, ajungând general, guvernator militar al Transilvaniei, erou de război și, din punct de vedere material, unul dintre cei mai mari proprietari funciari ai Ungariei. El și-a folosit averea
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
mercenari. După încoronarea noului rege, armata lui Matei Corvin s-a împrăștiat, tocmai în momentele în care turcii se pregăteau să atace Ungaria. Magnații au reușit să desființeze administrația profesionistă a fostului rege și a intrat în conflict cu nobilimea măruntă. În 1492, Dieta maghiară a limitat libertatea de mișcare a iobagilor și a crescut obligațiile acestora. Nemulțumirile țăranilor au izbucnit violent în 1514, când o armată bine înarmată de țărani pregătită pentru o cruciadă împotriva turcilor s-a revoltat împotriva
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
și-a proclamat suveranitatea asupra întregii țări, dar niciunul nu a avut suficiente resurse pentru a-și elimina rivalul. Zápolya, care îndeplinise funcția de guvernator militar al Transilvaniei, a fost recunoscut de către sultan în schimbul statutului de vasal. În plus, nobilimea măruntă îl sprijinea pe localnicul Zápolya și nu pe străinul Ferdinand. Ferdinand în schimb se bucura de sprijinul magnaților din vestul Regatului Ungariei. Ei au sperat că noul rege ar fi putut să obțină sprijinul fratelui lui, Carol Quintul, pentru continuarea
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
latura vestică, unde nu se mai păstrează nici o urmă de zid, se afla o platformă lată de 7-8 m și înaltă de 2 m. Structura terenului duce la concluzia că în partea sudică au fost efectuate nivelări cu piatră spartă mărunt și cu pământ. Fundațiile curtinelor sunt ridicate direct pe stâncă, fiind mai late decât zidul propriu-zis, care are grosimea de aproximativ 2 m și este construit din piatră mijlocie cioplită sumar și dispusă neregulat. Pentru stabilizare și coeziune s-au
Cetatea Oratea () [Corola-website/Science/328304_a_329633]
-
stâncă, fiind mai late decât zidul propriu-zis, care are grosimea de aproximativ 2 m și este construit din piatră mijlocie cioplită sumar și dispusă neregulat. Pentru stabilizare și coeziune s-au folosit pietre mici. Emplectonul a fost realizat din piatră măruntă legată cu mortar. În 1905, arheologii au observat urme ce ar putea indica extragerea pietrei folosite pentru construcție chiar din stânca pe care se află cetatea și au estimat înălțimea inițială a zidurilor la aproximativ 7 m. La NE se
Cetatea Oratea () [Corola-website/Science/328304_a_329633]
-
se pot face din orice fel de carne ce conține destule lipide. Spre exemplu, jumările se pot adesea realiza din carne de gâscă, rață, cocoș sau găină, dacă animalele sunt adulte și bine hrănite. Bine făcute, răcite, și apoi zdrobite mărunt, jumările se pot adăuga unui aluat pentru a realiza niște produse de patiserie (de obicei în formă de disc), care se coc la foc mic în cuptor, cunoscute în Banatul de câmpie, ca "pogăcele."
Jumară () [Corola-website/Science/327555_a_328884]
-
era una bogată, ceea ce ar fi fost o limitare a șanselor în viață ale tânărului Stefan, alții (Leszek Podhorodecki) au demonstrat că acești șleahtici erau proprietarii mai multor sate și chiar a unui orășel, adică nu făceau parte din nobilimea măruntă. Stefan s-a născut ca al șaselea copil dintre cei nouă frați și o soră, moștenirea sa fiind astfel mică. Dată fiind afaptul că tată său, Krzysztof, era un apropiat al reginei, Stefan s-a putut face remarcat și a
Stefan Czarniecki () [Corola-website/Science/327643_a_328972]
-
bălii mari și a comandat 17 dintre ele. Czarniecki este considerat principalul artizan al victoriei polonezilor în timpul Potopului, deși el a avut succese mult mai importante în luptele cu rușii. Cariera lui Czarniecki, care s-a transformat dintr-un șleahtic mărunt în hatman și unul dintre cei mai avuți magnați, a fost fără precedent în istoria Poloniei. Legenda sa a început să prindă contur încă din timpul vieții, Czarniecki devenind erou al unor poeme sau cântece populare. Unele dintre zvonurile care
Stefan Czarniecki () [Corola-website/Science/327643_a_328972]
-
îi susțineau în mod tradițional pe Habsburgi, și protestanți, care își dezvoltaseră o puternică identitate națională, într-atât încât austriecii să îi considere niște rebeli. În rândurile nobilimii au aput de-asemenea fricțiuni, principalele familii aritocratice rămânând catolice, în vreme ce noblii mărunți trecuseră în cea mai mare parte la protestantism. Odată cu creșterea controlului Habsburgilor asupra teritoriilor care fuseseră sub dominiația otomană, consilierii împăratului Leopold I au adus în discuție modificarea statutului Regatului Ungariei, care ar fi trebuit să fie administrat ca un
Ungaria Regală () [Corola-website/Science/328007_a_329336]
-
înlocuirea latinei cu germana drept o manifestare a hegemoniei culturale și au cerut dreptul să-și folosească propria limbă pe post de limbă oficială. Una dintre reacțiile imediate a fost revitalizarea muzicii, dansului și costumului popular maghiar în rândurile nobilimii mărunte. Aceeași nobilime măruntă a început să pună la îndoială loialitatea pe care ar fi datorat-o magnaților, care erau în majoritate de altă etnie decât cea maghiară. Chiar și magnații maghiari deveniseră în ochii micilor aristocrați doar niște curteni deznaționalizați
Ungaria Regală () [Corola-website/Science/328007_a_329336]
-
germana drept o manifestare a hegemoniei culturale și au cerut dreptul să-și folosească propria limbă pe post de limbă oficială. Una dintre reacțiile imediate a fost revitalizarea muzicii, dansului și costumului popular maghiar în rândurile nobilimii mărunte. Aceeași nobilime măruntă a început să pună la îndoială loialitatea pe care ar fi datorat-o magnaților, care erau în majoritate de altă etnie decât cea maghiară. Chiar și magnații maghiari deveniseră în ochii micilor aristocrați doar niște curteni deznaționalizați, francofoni sau germanofoni
Ungaria Regală () [Corola-website/Science/328007_a_329336]
-
Prețul grânelor s-a prăbușit odată cu scăderea dramatică a cererii, iar împrumuturile făcute de micii aristocrați în vremurile de avânt economic i-au adus pe aceștia din urmă în pragul falimentului. Sărăcia i-a obligat pe mulți dintre acești nobili mărunți să muncească pentru a-și câștiga existența, tinerii urmând cursurile diferitelor școli pentru ca să devină funcționari publici sau să își însușească o meserie. Declinul micii nobilimi a continuat în ciuda revitalizării vieții economice (în 1820, exporturile ungurești depășiseră nivelurile dinainte de război). Cum
Ungaria Regală () [Corola-website/Science/328007_a_329336]
-
din vestul Europei și s-a organizat pentru modificarea sistemului politic maghiar. Francisc a convocat Dieta în sesiune rar, în general doar pentru solicitarea de provizii, bani sau noi recruți pentru nevoile armatei. Greutățile economice i-au adus pe nobilii mărunți la limita răbdării și, când în 1825 Francisc a convocat o nouă Dietă după 14 ani de pauză, s-au făcut auzite numeroase plângeri și cereri de reformă, printre care o mai mare autonomie a aristocrației și o mai largă
Ungaria Regală () [Corola-website/Science/328007_a_329336]
-
Inițiativele lui Széchenyi au eșuat deoarece el a sperat în mod greșit că magnații vor fi interesați să le pună în practică, iar ritmul reformelor era prea mic pentru mica nobilime. Cel mai popular reformator maghiar, Lajos Kossuth, fiul unui mărunt nobil fără avere, a adresat chemări pasionate la reformă celor din aceeași clasă cu el. Kossuth a practicat avocatura, mai înainte să se mute la Pesta. Aici a început să publice comentarii asupra activităților Dietei, articolele acestea făcându-l foarte
Ungaria Regală () [Corola-website/Science/328007_a_329336]
-
pe baze egale, a expansiunii economice prin intermediul exporturilor și a abolirii privilegiilor feudale și a iobăgiei. Kossuth era în egală măsură un naționalist maghiar, retorica sa provocând un resentiment puternic în rândul grupurilor etnice nemaghiare. Kossuth a câștigat sprijinul nobilimii mărunte, care formau opoziția minoritară din Dietă. Această facțiune a militat pentru reforme și, după moartea lui Francisc și venirea pe tron a lui Ferdinand I al Austriei (1835 - 1848), a reușit să impună în 1843 o lege care făcea maghiara
Ungaria Regală () [Corola-website/Science/328007_a_329336]
-
ei călătorea pe calea apelor un mic număr de mercenari germani. O unitate de 5.000 de soldați a rămas sub comanda hatmanului Mikołaj Potocki. El a încercat recruteze soldați din rândurile armatelor private ale nobililor locali sau a șleahtei mărunte Forțele lui Stefan au ajuns primele la punctul de întâlnire. Se presupune că polcovnicul Kricevski a luat legătura cu Hmelnițki încă în timpul deplasării. Cei doi erau prieteni, Kricevski fiind cel care îl ajutase pe Hmelnițki să scape și să se
Bătălia de la Żółte Wody () [Corola-website/Science/327315_a_328644]