9,547 matches
-
Suediei a murit în februarie. Fiul lui, Carol al XI-lea, avea numai cinci ani. În vară ea a plecat în Suedia, subliniind că ea a abdicat de la tron pentru vărul și urmașul său, așa că, dacă Carol al XI-lea moare, ea va prelua din nou tronul. Catolică fiind, ea nu putea face acest lucru și clerul a refuzat să o lase să țină Liturghii catolice. În februarie 1689, Cristina în vârstă de 62 de ani s-a îmbolnăvit grav după
Cristina a Suediei () [Corola-website/Science/316162_a_317491]
-
Anio Novus, Aqua Virgo și Aqua Claudia. Aqua Traiana a fost construit mai târziu și a fost terminat în anul 109 d.Hr.. Este cel mai mare dintre toate apeductele romane, și se termină la Janiculum într-o serie de mori de apă. descrie calitatea apei livrate de către fiecare, în principal în funcție de sursa lor, fie că este vorba râu, lac sau de izvor. Una din primele sarcini pe care le-a avut atunci când a devenit comisar de apă a fost să
Frontinus () [Corola-website/Science/320148_a_321477]
-
atras atenția asupra faptului că cele 36 de biserici de lemn cu valoare de monument istoric din Bucovina sunt pe cale de dispariție. El a dat ca exemplu al bisericilor care riscă să se degradeze bisericile din Putna, Vicovu de Jos, Moara, Lămășeni sau Șerbănești. Biserica veche de lemn din Lămășeni este construită în totalitate din bârne de stejar cioplite din grinzi despicate și îmbinate în „cheotori”. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
intensificat prin construirea Canalului Middlesex care face legătura prin Charles River cu Charlestown și portul Boston. În anul 1851 transportul pe râu face concurență serioasă transportului pe calea ferată. În secolul XIX se contruiesc pe cursul lui Merrimack o serie mori textile, valea lui devenind un centru important american al industriei textile.
Râul Merrimack () [Corola-website/Science/320345_a_321674]
-
domniei sale"", domnitorul Ștefan Tomșa ""n-a putut-o sfârși"" în prima domnie. Astfel, în a doua domnie ""a sfârșit cu totul și această sfântă mănăstire Solca... și a miluit și întărit acest dumnezeiesc hram cu sate și cu vaduri de moară și cu țigani și cu vii și cu alte felurite miluiri"". Ștefan Tomșa făcea mănăstirii noi danii și întăriri de proprietăți într-un document din 25 iunie 1623 în care declara că a finalizat mănăstirea și biserica ""care s-a
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
până la 29 aprilie 1785 când a fost desființată de austrieci, iar biserica mănăstirii a devenit biserică parohială. La acel moment, Mănăstirea Solca deținea în Bucovina următoarele sate: Solca, Arbore, Botoșana și Cajvana cu păduri de fag, brad și stejar, 3 mori și o piuă de postav; Iaslovăț, Bădeuți, ½ Milișăuți; Țibeni (Isten-Segie) cu fostele sate Ivăncicăuți, Pârlișeni și Drăgănești cu păduri de stejar; Grănicești cu păduri de stejar; Hrincești și Ceplințe; muntele Cocoș; muntele Găina; muntele Porcescul și Muntele Botoș. În Moldova
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
de stejar; Grănicești cu păduri de stejar; Hrincești și Ceplințe; muntele Cocoș; muntele Găina; muntele Porcescul și Muntele Botoș. În Moldova, mănăstirea deținea următoarele sate: Mănăstireni (reg. Botoșani) cu 2 heleșteie; Faraoani (reg. Bacău) cu pădure de stejar și 2 mori; un heleșteu în Balta Lucii (Falcei); o vie la Corsaci (reg. Suceava). Din cei 11 călugări, 4 au fost transferați la Dragomirna, 6 au plecat peste graniță și al unsprezecelea, călugărul Gherasim Grosu care avea 80 de ani, a fost
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
mănăstiri. Biserica a fost înnoită în jurul anului 1778 de arhimandritul Meletie. Mănăstirea Ilișești a fost desființată de austrieci în 1783, iar biserica mănăstirii a devenit biserică parohială. La acel moment, Mănăstirea Ilișești deținea în Bucovina următoarele sate: ¾ Ilișești cu o moară, Bălăceana și Săsciori cu păduri de stejar; ½ Iacobești și Fogodisten (Iacobești unde s-au așezat coloniști unguri) cu 4 mori, un atelier și pădure de fag, plus o parte din satul Orășeni (din zona Botoșanilor) din Moldova. Începând din 1797
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
iar biserica mănăstirii a devenit biserică parohială. La acel moment, Mănăstirea Ilișești deținea în Bucovina următoarele sate: ¾ Ilișești cu o moară, Bălăceana și Săsciori cu păduri de stejar; ½ Iacobești și Fogodisten (Iacobești unde s-au așezat coloniști unguri) cu 4 mori, un atelier și pădure de fag, plus o parte din satul Orășeni (din zona Botoșanilor) din Moldova. Începând din 1797 actuala clădire a funcționat neîntrerupt ca biserică a satului. Icoanele de pe catapeteasma bisericii au fost pictate în 1867 de renumitul
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
Ioan Gninski (1677-1678), relata că la 22 iunie 1678 a trecut prin Ștefănești, făcând următoarea descriere: ""Orașul era odinioară destul de mare, are o biserică de zid cu acoperișul ars, un iezer lângă oraș, dar stricat, a fost odată acolo o moară de zid"". Târgul Ștefănești s-a aflat o lungă perioadă în proprietate domnească, timp în care toate cheltuielile privitoare la biserica "Cuvioasa Parascheva" erau suportate de vistieria domnitorilor Moldovei. Domnitorul Ioan N. Mavrocordat (1743-1747) dăruia la 20 iunie 1745, marelui
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
și meserii din sat a dat adevărați meșteri populari în domeniu cum au fost Iosif Ignat și Ioan Udrescu, autorii porții monumentale de la intrarea în Muzeul Tehnicii Populare din Dumbrava Sibiului. În sat la nivel istoric pot fi consemnate trei mori de apă „cu făcăi”: „Moara lu' Mihăilă”, „Moara lu' Raț” și „Moara lu' Comănean”. De asemenea în sat au mai existat teascuri de o tehnologie mai primitivă pentru obținerea uleiului de sâmburi și pentru tescuirea fructelor și obținerea cunoscutului „liur
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
cei care au purtat numele de Busuioc, Dobrin, Marin și Mordoșan, după cel de al doilea război mondial au fost reprezentanții familiilor Frunză și Herman, Francisc Szabo, Ștefan Nicula, Aurel Ritivoi și Ioan Murărescu. Destinate a transforma grăunțele în făină, morile au luat locul râșnițelor și „chisălugurilor” acționate manual, care au existat până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Conscripțiile localității, începând cu cea din 1698, menționează adesea iobagi care purtau numele de Moraru, nume care ar putea trimite la meșteșugul morăritului
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea. Conscripțiile localității, începând cu cea din 1698, menționează adesea iobagi care purtau numele de Moraru, nume care ar putea trimite la meșteșugul morăritului. Conscripția din 1721 - 1722 aduce însă precizarea că lângă sat exista o moară cu o singură piatră, cu un venit anual de 31 florini cuveniți judelui regesc. Conscripția din 1766 vine cu o completare cu privire la loc și la numele morarului: morarul Mihăilă de la moara de pe „Părău' Morii”. Această moară era deja deteriorată la
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
1722 aduce însă precizarea că lângă sat exista o moară cu o singură piatră, cu un venit anual de 31 florini cuveniți judelui regesc. Conscripția din 1766 vine cu o completare cu privire la loc și la numele morarului: morarul Mihăilă de la moara de pe „Părău' Morii”. Această moară era deja deteriorată la momentul menționării sale, fapt care i-a determinat pe racoviceni să se adreseze Magistratului sibian cu rugămintea de a le permite construirea uneia noi în aval de Sebeșu de Sus. Ea
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
lângă sat exista o moară cu o singură piatră, cu un venit anual de 31 florini cuveniți judelui regesc. Conscripția din 1766 vine cu o completare cu privire la loc și la numele morarului: morarul Mihăilă de la moara de pe „Părău' Morii”. Această moară era deja deteriorată la momentul menționării sale, fapt care i-a determinat pe racoviceni să se adreseze Magistratului sibian cu rugămintea de a le permite construirea uneia noi în aval de Sebeșu de Sus. Ea a fost construită și a
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
Magistratului sibian cu rugămintea de a le permite construirea uneia noi în aval de Sebeșu de Sus. Ea a fost construită și a existat până la sfârșitul secolului al XIX-lea, numele ei rămânând în toponimia satului vecin sub denumirea „La Moara Racoviței”. După înființarea graniței militare din anul 1765, în sat au fost construite trei mori care au funcționat până în anul 1851. În 1862, în sat, mai existau doar două mori. Pentru cea dispărută, tradiția orală a satului menționând că era
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
de Sus. Ea a fost construită și a existat până la sfârșitul secolului al XIX-lea, numele ei rămânând în toponimia satului vecin sub denumirea „La Moara Racoviței”. După înființarea graniței militare din anul 1765, în sat au fost construite trei mori care au funcționat până în anul 1851. În 1862, în sat, mai existau doar două mori. Pentru cea dispărută, tradiția orală a satului menționând că era la „Părău' Morii” și mecanismul prezenta un fus vertical, deci „moară cu făcăi”, ea fiind
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
numele ei rămânând în toponimia satului vecin sub denumirea „La Moara Racoviței”. După înființarea graniței militare din anul 1765, în sat au fost construite trei mori care au funcționat până în anul 1851. În 1862, în sat, mai existau doar două mori. Pentru cea dispărută, tradiția orală a satului menționând că era la „Părău' Morii” și mecanismul prezenta un fus vertical, deci „moară cu făcăi”, ea fiind alimentată dintr-un lac de acumulare alimentat de „Părău' Morii” și un iaz ce venea
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
un fus vertical, deci „moară cu făcăi”, ea fiind alimentată dintr-un lac de acumulare alimentat de „Părău' Morii” și un iaz ce venea din „Racovicioară”. Din spusele bătrânilor, capacitatea lacului asigura un măciniș „preț de un ceas”. Celelalte două mori menționate în 1862, fiecare cu câte o singură piatră, cu roți verticale și admisie superioară, au fost următoarele: Ambele mori erau construite din piatră și cărămidă, randamentul lor fiind foarte mic, bătrânii amintindu-și că „sara băga-i în coș
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
un iaz ce venea din „Racovicioară”. Din spusele bătrânilor, capacitatea lacului asigura un măciniș „preț de un ceas”. Celelalte două mori menționate în 1862, fiecare cu câte o singură piatră, cu roți verticale și admisie superioară, au fost următoarele: Ambele mori erau construite din piatră și cărămidă, randamentul lor fiind foarte mic, bătrânii amintindu-și că „sara băga-i în coș o feldără de boane și dimineața aveai făina gata măcinată”. În aceste mori se măcina doar porumb (cucuruz). Grâu nu
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
și admisie superioară, au fost următoarele: Ambele mori erau construite din piatră și cărămidă, randamentul lor fiind foarte mic, bătrânii amintindu-și că „sara băga-i în coș o feldără de boane și dimineața aveai făina gata măcinată”. În aceste mori se măcina doar porumb (cucuruz). Grâu nu s-a măcinat în sat decât începând din anul 1930 la o moară electrică adusă-n sat de Ștefan Nicula din Hașag, moară existentă și la sfârșitul secolului al XX-lea. Până în anul
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
amintindu-și că „sara băga-i în coș o feldără de boane și dimineața aveai făina gata măcinată”. În aceste mori se măcina doar porumb (cucuruz). Grâu nu s-a măcinat în sat decât începând din anul 1930 la o moară electrică adusă-n sat de Ștefan Nicula din Hașag, moară existentă și la sfârșitul secolului al XX-lea. Până în anul 1930, racovicenii măcinau grâul în satele vecine. Teascul pentru obținerea „uleiului de sâmburi”, folosit de gospodine în special la prepararea
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
întruniri a satului, și când casa s-a aprins ea însăși, localnica Martha Moulton i-a convins pe soldați să ajute la stingerea clădirii. Aproape o sută de butoaie de făină și de hrană sărată au fost aruncate în lacul morii, ca și 250 kg de gloanțe de muschetă. Dintre distrugerile provocate, doar cele asupra tunurilor au fost semnificative. Toate proiectilele și mare parte din hrană au fost recuperate după plecarea britanicilor. În timpul căutărilor, soldații din trupele regulate au fost grijulii
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
perși, musulmani, samaritenii, creștini și evrei. În al 10-lea-lea, geograful arab Al-Muqaddasi, a descris-o că abundență de măslini, cu o piață mare , o moschee fin pavate Mare, case construite din piatră, un curent care trece prin centrul orașului, si mori notabile. El a menționat de asemenea că aceasta a fost poreclit "Little Damasc." La momentul, lenjerie de produs în Nablus a fost de bine-cunoscut în întreaga lume veche. Orașul a fost capturat de către cruciați în 1099, sub comanda lui Prince
Nablus () [Corola-website/Science/320526_a_321855]
-
Internațional Academy Orient-Occident, Bucharest, 2008 (în collaboration); 146. Bojin Pavlovski, Western Australia, Publishing House of Internațional Academy Orient- Occident, Bucharest, 2008 (în collaboration); 147. Heather Wimsett, Embers of faith, Publishing House of Internațional Academy Orient- Occident, Bucharest, 2008; 148. Kae Morii, Cabbage field & Wind Power Generators, Publishing House of Internațional Academy Orient-Occident, Bucharest, 2008 (în collaboration); 149. Tarek Eltayeb, Stages of madness, Publishing House of Internațional Academy Orient-Occident, Bucharest, 2008; 150. Poesys 12 • 1001 POEMS, Anthology of Internațional Festival „Curtea de Argeș Poetry
Dumitru M. Ion () [Corola-website/Science/320705_a_322034]