10,006 matches
-
1907 - n. m.), în unire cu prietenul G. Bacovia, am studiat de aproape pe Ștefan Petică; împreună cu el am hotărît ca să provocăm o comemorare”.2) Asta însemna o mobilizare a celor ce l-au cunoscut pe poet, drumuri în satul natal al acestuia pentru a strînge material biografic. Probabil că ar fi trecut la fapte, dacă timpul i-ar fi permis, însă pentru Bacovia anul 1911, cînd a avut loc comemorarea, a fost ultimul an universitar, cu examene pînă la începutul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
motive, disprețul poetului se întîlnește cu disprețul omului modern pentru forme economice depășite. Chiar dacă nu i exprimată direct, comparația există, e inclusă în ansamblul fiecăruia dintre poeme. Bacovia avea, pe de o parte, imaginea dughenelor (cele mai multe niște improvizații) din tîrgul natal - scunde, aglomerate, fără ordine interioară - iar pe de altă parte pe cea a magazinelor cu vitrine somptuoase din Capitală. Lumea „cu dugheni”, în speță tîrgul „plin de dugheni”, evocă mediocritatea, stagnarea, meschinăria. O lume captivă, indiferentă sau incapabilă de a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
1980, p. 50), Guillevic (născut în 1907) spune că pe vremea bacalaureatului său, Lamartine, pe care îl mai citesc doar puțini, constituia „un enchantement”(o mare încîntare). La rîndul său, profesorul Solomon Marcus(n.1925), aflat la Bacău, orașul său natal, pentru a vorbi despre „Poezie și matematică”, întrebat care erau autorii impuși de manualele din timpul școlarității sale, a răspuns că nu mai poate ști ce a primit din manuale și ce din lecturile particulare. Ceea ce și-a amintit totuși
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
e drept, originar din Tecuci), primul desen - un gălățean, primul lied pe versurile lui - un severinean. Cazul său nu e, totuși, neobișnuit; dimpotrivă, confirmă o regulă: aceea de a nu fi recunoscut, sau de a fi recunoscut tardiv, în locurile natale. Regulă străveche și generală. Apropo de ea, îmi amintesc acum cuvintele pe care Maurice Barrès le spunea fraților Tharaud referitor la Mistral, citîndu l pe acesta: „«On ne me lit pas en Provence. L’homme qu’on aime ici, don
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pildă, ea citează rîndurile mustrătoare cu care Angelo De Gubernatis își încheiase articolul consacrat acesteia la moarte: „Am vrea să le spunem romînilor: «încoronați prin sora voastră care vă părăsește cel mai frumos geniu ce a înflorit pe pămîntul vostru natal». Le-aș reproșa romînilor de ce-au lăsat o atît de singură. De ce nu au privit-o și ascultat-o mai mult./ I-aș invita să-și plece genunchii la trecerea acestei tinere fete eroice, emanație misterioasă a secolelor de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Bacău, 14 iunie 1947”. Am folosit-o de numeroase ori, dar (notez cu rușine) n-am făcut decît recent deducțiile sugerate de data înscrisă pe ea. 14 iunie 1947 înseamnă mai puțin de o lună înainte de sărbătorirea poetului de către orașul natal. înțeleg acum că apropierea evenimentului a produs o rumoare specifică printre intelectualii băcăuani: se întorcea „acasă” poetul onorat de Centru! Librarii - îmi închipui - au reacționat, scoțînd din depozite sau aducînd din alte părți volume din Opere și, posibil, din Stanțe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
comun, pentru că și-a trăit-o mai devreme, față de alții. Însuși Eminescu, la vîrsta aceea, și-a dat seama de nașterea lui ca poet în orizontul ipoteștean. Cînd, în decembrie 1865, el scria Din străinătate: "Aș vrea să văd acuma natala mea vîlcioară", natală trebuie înțeleasă pentru el, ca poet, iar cînd după vînzarea Ipoteștiului a scris Trecut-au anii, în una din versiunile notată de Perpessicius cu D2 el se referă la aceeași perioadă de început: "Căci nu m-ating
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a trăit-o mai devreme, față de alții. Însuși Eminescu, la vîrsta aceea, și-a dat seama de nașterea lui ca poet în orizontul ipoteștean. Cînd, în decembrie 1865, el scria Din străinătate: "Aș vrea să văd acuma natala mea vîlcioară", natală trebuie înțeleasă pentru el, ca poet, iar cînd după vînzarea Ipoteștiului a scris Trecut-au anii, în una din versiunile notată de Perpessicius cu D2 el se referă la aceeași perioadă de început: "Căci nu m-ating cum mă mișcară
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Comitetului pentru cultură și artă al județului Botoșani, a apărut o broșură de 24 de pagini, plus încă 16 pagini cu diferite fotografii cunoscute. Textul aparține lui Victor Crăciun, care a pus și titlul acelei broșuri: Mihai Eminescu și locurile natale. Ciupind de ici și de colo, de prin cărțile altora și repetînd opinii și greșeli deja cunoscute, autorul a umplut repede cele 24 de pagini de tipar, fără nici o cît de mică contribuție personală, așa că nu putem vedea în această
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la secetă! Să nu se creadă cumva că mai sus e vorba de alt pîrîu. Cu ani mai tîrziu, aflîndu-se îndepărtat de Ipotești, în poezia sa Din străinătate, înainte de alte dorințe, o arată pe aceasta: "Aș vrea să văd acuma natala mea vîlcioară Scăldată în cristalul pîrîului de argint, Să văd ce eu atîta iubeam odinioară: A codrului tenebră poetic labirint "(s. n.) Așadar, în lumea copilăriei sale, plină de amăgeli, el a transfigurat natura, ne mai păstrînd aproape nimic din culoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Poetul Eminescu este oaspetele urbei noastre, iată de ce ziarul nostru apare în cadru de sărbătoare. Cu trenul de ieri sosi iubitul amic, dulcele poet și distinsul concetățean între noi, spre a-și vedea sora, și-n același timp urbea sa natală, care este Botoșanii. Îndată ce se află de venirea sa, toți amicii și adoratorii săi se grăbiră a-l vedea, înconjurîndu-l de cea mai gingașă și mai sincera afecțiune. L-am revăzut dar, l-am îmbrățișat, și nu putem îndeajuns descrie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
când scria în anii '50 aceste cuvinte despre incapacitatea femeilor de a fi personaje centrale în opere de ficțiune că ea doar o femeie va fi în cele din urmă aleasă printre membrii celei mai înalte academii din Franța ei natală. Asta i-ar fi putut schimba punctul de vedere. Unii istorici clasici aveau păreri diferite față de opinia generală. Unul dintre ei, celebrul clasicist Sir Ronald Syme, profesor de istorie antică la Universitatea Oxford și cel mai mare istoric roman în
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
de puternic precum era Caterina de Medici nu poate împiedica distrugerea ultimei lui lucrări filosofice eretice. Consternat să descopere că a suferit un eșec, Zenon se hotărește să pună capăt vieții de peregrinări și să se întoarcă în Bruges-ul lui natal după o absență de 30 de ani. Acolo va locui în casa vechiului său prieten, Jean Myers. De-abia sosit, servitoarea lui Myers își otrăvește stăpânul din cauza patimii pentru Zenon, închipuindu-și cu naivitate că moartea stăpânului îi va netezi
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
excepție a textelor sale. Să mai notez, referindu-mă la același principiu al prozaismului, cotidianului și autobiograficului asimilat cu bună știință de specialistul în paralelismele și influențele culturale din poezia română (post-)optzecistă, decorul urban, ușor recognoscibil pentru locuitorii urbei natale a scriitorului. Iată, de pildă, "referențialul" transparent din catalepsie (din Punțile Stalinskaya), Iașul nocturn devenit un fel de labirint în care alterul post-postmodern al lui Tezeu meditează asupra facerii poemului: "am traversat pasarela de la combinat am mers/ prin nicolina doi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Eugenia Țarălungă, în "Viața românească", nr. 11-12, 2010. ARUȘTEI Petru, n. 23 martie 1939, Podu Iloaiei, județul Iași m. 17 august 1984, Iași. Studii gimnaziale în comuna natală (1949-1957), Școala populară de Artă Iași (1957-1960), secția pictură. Desenator, creator de produse artizanale. Postum îi apare volumul de poeme în proză Moarte și renaștere. Supraviețuire (cu un Memorial de Cezar Ivănescu și un Eseu de Ioan Constantinescu), Institutul European
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mai 2009; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009. CODRUȚ, Mariana (pseudonim al Marianei Găină), n. la 1 noiembrie 1956, Prisăcani, județul Iași. Studii primare și gimnaziale în satul natal. Liceul Industrial "Victoria" din Iași (1971-1976), Facultatea de Litere, Secția Limba și literatura română Limba și literatura franceză, a Universității "Al.I. Cuza" din Iași (1977-1981). Profesoară la Comarna, județul Iași (1981-1984), secretar literar la Teatrul Național "V. Alecsandri" din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Emanuela Ilie, în "Cronica", nr. 6, iunie 2010; Liviu Antonesei, în "Observator cultural", nr. 552, 26 noiembrie 2010; Emilian Marcu, în "Cronica", nr. 4, aprilie 2011. MARCU, Emilian, 28 septembrie 1950, Heleșteni, județul Iași. Studii primare și gimnaziale în comuna natală, Liceul "Ion Neculce" din Târgu Frumos (1964-1969) și Institutul de Biblioteconomie din București (1970-1973). Bibliotecar și redactor la Casa de Cultură a Studenților din Iași. Debutează cu versuri în revista "Familia" (1974) și editorial cu Nunta în sâmbure (1975). Între
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
42, iarnă 2007; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Emanuela Ilie, în "Cronica", nr. 4, aprilie 2011. MOCANU, Traian, n. 26 august 1954, Iași. Studii gimnaziale în orașul natal. Liceul de Artă "Octav Băncilă", din Iași (1969-1973), Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din București (promoția 1977). Proiectant (1977-1978), scenograf (1978-1980), profesor (1980-1989), președinte al Uniunii Artiștilor Plastici, filiala Iași (1990-1993), consilier la Inspectoratul pentru cultură Iași (din 1999
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a III-a, 2009; Daniel Cristea Enache, Timpuri noi, 2009; Liviu Antonesei, în "Observator cultural", nr. 529, iunie 2010; Emanuela Ilie, în "Cronica", nr. 9, septembrie 2011. PANAITE, Nicolae, n. 1 martie 1954, Șcheia, județul Iași. Școala elementară în comuna natală (1961-1969), Școala întreprinderii Mecanice de Material Rulant Nicolina, Iași (1969-1972), Liceul "Emil Racoviță" (1973-1979) și cursuri în domeniul informaticii (1981-1985), Facultatea de Științe Juridice a Universității "Dimitrie Cantemir", Bacău. Pedagog, îndrumător de practică profesională, operator comercial, funcționar, proiectant (1979-1990). Redactor
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Marius Chelaru, în "Poezia",nr. 3, toamnă, 2011. ROMANESCU, Ioanid, n. 4 octombrie 1937, Voinești, Iași m. 20 martie 1996, Iași. Studii gimnaziale în satul natal. Studii liceale la Școala Normală "Vasile Lupu" din Iași (1951-1955). Facultatea de Filologie din Iași (1962-1966). Profesor la Românești (1955-1957), profesor și director de cămin cultural la Voinești (1961-1962), corector la revista "Ateneu" (1965-1969), inspector la Casa Județeană de Creație
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Ioan Holban, Literatura română de azi. Poezia. Proza, 2012. ȘTEFAN, Cătălin-Mihai, n. 30 noiembrie 1979, Tecuci, jud. Galați. Studii gimnaziale și liceale în orașul natal. Facultatea de Litere, secția Limba și literatura română Limba și literatura engleză, a Universității "Al. I. Cuza" din Iași (2003-2007). Angajat la Muzeul Literaturii Române din Iași (din 2004). Debutează cu poezie în "Examene" (1998) și editorial cu volumul Muza
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1, ianuarie 2006; Paul Blaj, hermeneia.com, 1 noiembrie 2010; Paul Gorban, în "Zon@ literară", nr. 1-2/2012; Tudor Cristea, în "Litere", nr. 7-8 (148-149), iulie-august 2012. ȘTEFANACHI, Aurel, n. 28 august 1951, Costuleni, județul Iași. Studii gimnaziale în localitatea natală (1959-1967), Liceul Industrial nr. 5 din Iași, Facultatea de Drept a Universității "Dimitrie Cantemir" din Iași (2000-2005). Salariat la Întreprinderea Mecanică Nicolina din Iași (1975-1978) și tehnician la Combinatul de Utilaj Greu Fortus (1978-1990). Membru fondator al Casei Editoriale Moldova
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
III-a, 2009; Marian Popa, în Istoria literaturii române de azi pe mâine, II, 2009; Mihai Iovănel, în Dicționarul general al literaturii române, Ț/Z, 2009. VASILIU, Codrin Dinu, n. 29 decembrie 1975, Piatra-Neamț. Studii gimnaziale și liceale în orașul natal (1986-1994). Facultatea de Filozofie a Universității "Al.I. Cuza", Iași (1994-1998). Doctorat în filozofie (2007). Președinte al Asociației culturale Outopos din 1997. Cercetător științific la Institutul de Cercetări Economice și Sociale "Gh. Zane" al Academiei Române, Filiala Iași. Debutează cu versuri
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fel, o banală plecare la mare, spre legendarul 2 Mai, se convertește într-o călătorie inițiatică spre insula Macao, în care Ulisele postmodern (ce urmărește, atenție, traseul inversat al celui originar, îndepărtându-se cu greu de I-olanda-Penelopă lăsată în urbea natală) își conferă o nouă identitate a lui Francisco Diaz Alvarez Xavier Juan Acevo -, se însoțește cu apostolul Luca, cel care poartă pe umăr un corb și face semnul crucii peste creștetul unei pisici galbene, apoi se renaște, înotând gol, din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
să se întoarcă la pămînt pentru a-și căuta viitoarea "regenerare". O temă cu totul preferată de literatura din a doua jumătate a secolului al XVIfl-lea este cea a "pervertirii" tînărului țăran sau a tinerei țărănci care-și părăsește satul natal pentru a se pierde în aglomerația marilor orașe. "Ce fericire! N-o simt decît aici! Nefericitul de mine care am căutat-o în altă parte", suspină Rétif de La Bretonne, care, părăsind la șaptesprezece ani ferma tatălui său, are măcar meritul
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]