9,682 matches
-
află omul: « Omul este un microcosmos, centrul existenței, soarele în jurul căruia se învîrt toate. Totul este în om și pentru om. [...] Dostoievski a dezvoltat o nouă știință a omului.» Dostoievski analizează omenirea în integritatea ei. Teme obsedante precum crima, suicidul, nebunia, umilirea, mândria rănită, autodistrugerea, colapsul valorilor familiei se întâlnesc (câteodată chiar la același personaj) cu iubirea, regenerarea spirituală prin suferință, smerenia, solidaritatea față de cei aflați în nevoie. Dostoievski percepe umanismul însă strict prin intermediul religiei creștine. Se distanțează de filozofi precum
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
Sărbătoarea de neuitat" a lui Ernest Hemingway, autorul declară că la Dostoievski se găsesc « lucruri ce par neverosimile și altele cu totul de necrezut, dar unele sunt atât de adevărate, încât citindu-le, te schimbi și tu; fragilitatea omenească și nebunia, răutatea și sfințenia, și patima jocului - toate acestea învățai să le cunoști de la el. » John Maxwell Coetzee, câștigător al Premiului Nobel pentru Literatură în 2003, l-a plasat pe Dostoievki în centrul romanului "Maestrul din Petersburg", în care explorează viața
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
tras asupra reginei când transportul ei a părăsit stația Windsor. Doi elevi de la Colegiul Eton l-au lovit cu umbrelele lor până când au fost îndepărtați de un polițist. Victoria a fost revoltată când a fost găsit nevinovat pe motiv de nebunie însă a fost încântată de expresia loialității după atac declarând "merită să fii împușcat - pentru a vedea cât de mult ești iubit." La 17 martie 1883, a căzut pe scări la Windsor; nu s-a recuperat niciodată complet și a
Victoria a Regatului Unit () [Corola-website/Science/299326_a_300655]
-
pe care nu a mai părăsit-o timp de aproape 15 ani. În 1951, la zece ani după moartea lui James Joyce, a fost transferată la St Andrew's, Northampton, unde a fost vizitată de Samuel Beckett o singură dată. Nebunia Luciei Joyce rămâne o temă sensibilă și controversată mai ales în lumina noilor interpretări oferite de biograful Carol Loeb Shloss, în a ei carte, "Lucia Joyce, dansând la priveghi" ("Lucia Joyce: To Dance in the Wake", 2003). Shloss insistă pe
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
să înțeleagă conceptul reîncarnării. Bibliografie: C.B., „Yukio Mishima: “Marea fertilității””, „Studii nipone” (An I, nr. 1, 2000) Care ar putea fi motivele sinuciderii lui Mishima? Presa japoneză a vremii s-a limitat doar la câteva explicații. Printre acestea era teoria nebuniei lui Mishima, cea a crizei artistice sau, cea mai senzațională, a iubirii dintre Mishima și studentul Morita Masakatsu, despre care se presupunea s-au sinucis din dragoste (shinju). Unii critici nu acceptă teoria sinuciderii din dragoste, explicația lor bazându-se
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
care puțini contemporani o puteau egala. Era profund sceptic în privința lumii moderne, dar în același timp era profund bănuitor de nostalgie. Era de părere că prin prisma istoriei se înregistrau înșiruiri de minciuni și vanitate, și vedea în prezent o nebunie de vanitate și minciuni. Inima valorilor Creștine erau esențiale, dar aceste valori trebuiau să fie puternice și afirmative fiind manifestate prin respingeri constante ale jocurilor de încredere ale oamenilor. Opera "A Tale of a Tub" a lui Swift marca analiza
Literatură engleză () [Corola-website/Science/297762_a_299091]
-
Frankfurt, Goethe a fost vizitat de Karl August von Sachsen care i-a propus să devină sfătuitor în serviciile de conducere ale acestuia. La 7 noiembrie 1775 Goethe ajunge la Weimar, unde în primele luni își petrece timpul cu petreceri, nebunii de toate tipurile etc., dar va folosi ocazia să îi facă o vizită în Leipzig lui „Käthchen” (Anna Katharina Schönkopf), căsătorită "Kanne". În primăvara anului 1776 a început (neoficial) să participe la întâlnirile consiliului. În luna iunie a aceluiași an
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]
-
succes, "Mâncătorii de cartofi". Paleta lui de atunci conținea tonuri închise. În martie 1886 artistul s-a mutat la Paris și acolo i-a descoperit pe impresioniștii francezi. A ajuns la Arles unde a colaborat cu pictorul Paul Gauguin. Din cauza nebuniei van Gogh l-a atacat pe Gauguin cu briciul. Gauguin a reușit să fugă, iar van Gogh și-a tăiat în acces urechea. S-a internat la spitalul din Saint-Rémy-de-Provence. Pentru că nu era sigur de vindecare, Theo, fratele său, l-
Vincent Van Gogh () [Corola-website/Science/297793_a_299122]
-
Sotheby, New York, în 1897 și "Noapte înstelată". Cu ajutorul fratelui său Theo, Vincent participă la Salonul Artiștilor Independenți din Paris și expune lucrări la diferite expoziții. O criză îl doboară din nou; nu va rămâne la Saint-Remy. El se teme că nebunia ar putea să îi distrugă capacitatea de a picta și pleacă la un doctor cu experiență, cunoscutul doctor Gachet. În mai 1890, Vincent îl vizitează pe Theo și familia sa, după care este transferat la Auvers-sur-Oise - un mic sat de lângă
Vincent Van Gogh () [Corola-website/Science/297793_a_299122]
-
sentimentale. Când era întrebat, acesta își descria crizele ca pe sentimente de furie apărute din senin, halucinații, confuzie și teamă, pierderi de memorie. Adeseori i se prescria bromura de sodiu ca și remediu anticonvulsiv pentru epilepsie. Unii au speculat că nebunia tot mai mare a lui van Gogh ar fi putut fi cauzată de inhalarea sau înghițirea unor produse chimice din vopselele sale, de dependența de absint, sau ca urmare a bolilor cu transmitere sexuală luate de la prostituate. Cauza externă care
Vincent Van Gogh () [Corola-website/Science/297793_a_299122]
-
la Larvik. În 1918 au cumpărat fermă Norholm, între Lillesand și Grimstad. Knut Hamsun a murit la Nørholm, în 1952, la vârsta de 92 de ani. Recunoașterea inițială s-a datorat românului "Sult" („Foamea”). Această lucrare semiautobiografică descrie apropierea de nebunie, din cauza foamei și a sărăciei, a unui tânăr scriitor, în capitala Norvegiei, Kristiania. În opinia specialiștilor , românul a influențat opera lui Franz Kafka și a altor romancieri din secolul XX, prin folosirea monologului interior și a logicii bizare.
Knut Hamsun () [Corola-website/Science/297868_a_299197]
-
Frljić nu depășește cu adevărat cadrul teatral, pe când amenințările cu moartea primite și atitudinile ostile față de el în public sunt lucruri cât se poate de reale și concrete. Ascultându-l, nu poți ști cu siguranță dacă curajul sau o oarecare nebunie îl fac să își asume acest rol și acest risc. Câteva impresii „la cald” : Frljić se contrazice, e pus pe scandal, e nebun într-un sens bun, vrea să șocheze cu orice preț, te face să vrei să îl asculți
Instituțiile publice de cultură - niște frigidere în care cultura stă la rece? -Partea a-II-a () [Corola-website/Science/296171_a_297500]
-
se numește superstiție.". Constantin François de Chassebœuf, conte de Volney spunea, parcă repetând cuvintele lui Lucrețiu: "Frica și speranța fac principiul oricărei idei religioase." (De Volney, Ruines). Pentru Kant declarația de credință, ritul, ascetismul și rugăciunea sunt toate forme de nebunie superstițioasă (Religia în limitele simplei rațiuni, iv, 2). Pentru el orice tentativă de a place lui Dumnezeu alta decât intenția morală este nebunie religioasă (Religia în limitele simplei rațiuni, iv, 2). Pentru Bergson, superstiția este religia socializată și instituită (Cele
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]
-
religioase." (De Volney, Ruines). Pentru Kant declarația de credință, ritul, ascetismul și rugăciunea sunt toate forme de nebunie superstițioasă (Religia în limitele simplei rațiuni, iv, 2). Pentru el orice tentativă de a place lui Dumnezeu alta decât intenția morală este nebunie religioasă (Religia în limitele simplei rațiuni, iv, 2). Pentru Bergson, superstiția este religia socializată și instituită (Cele 2 surse ale moralei și religiei). Psihanaliza, începând cu fondatorul ei, Sigmund Freud, vede în orice religie o iluzie, făcând caducă orice opoziție
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]
-
și din pricina aceasta - vechiul mod normativ de a pricepe poezia. Ea ar fi trebuit să prețuiască de la început, și fără condiții și amânări, grandilocvența, enormitățile de această speță, care sunt, prin tradiție, metafore ale sufletului clocotitor. [...] Preferăm aceste enormități, aceste nebunii hohotitoare și excesive fiindcă ele sunt semne ale acelei percepții tur¬mentate, proprie doar marilor posedați și prevestitorilor testamentari, inițiatori, fără voie, ca și ade¬sea Păunescu, de formidabile viziuni deschizătoare de cercuri.» (NegEx, I, 209 sqq.). Eugen Simion consideră
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
etc.). Acordă o atenție deosebită tehnicii protezice, îmbogățind-o cu metode personale (genunchiul blocabil, mâna mecanică Rădulescu Aldea, aparatele pentru paralizie poliomietelică, coastele pentru scolioză etc.). Publică literatură cu numele adevărat sau cu pseudonimul Furpa Sera: "Bătea un vânt de nebunie" (1931), " Surprinși în intimitate" (1931), "Trebuie să înving" (roman, 1946) etc. Se bucură de o largă recunoaștere națională și internațională, fiind membru al unor prestigioase instituții științifice: Academia de Științe Medicale din București, Academia de Chirurgie din Paris, Societatea Internațională
Alexandru D. Rădulescu () [Corola-website/Science/307150_a_308479]
-
năluciri amenințătoare. În cimitirul unde erau înmormântați strămoșii sai, Edgardo a venit să-si ia adio de la tot ce-l mai lega de viață, care nu mai avea sens fără dragostea Luciei. Se aud pași în întuneric; este adusă vestea nebuniei Luciei. Edgardo vrea să alerge să o vadă, dar este prea târziu: clopotul castelului anunță moartea nefericitei. Convins acum de credința și dragostea ei, Edgardo adresează o ultimă chemare sufletului nepătat și, cu o lovitură de pumnal, îsi curmă viața
Lucia di Lammermoor () [Corola-website/Science/307354_a_308683]
-
prejudiciu iubirii și adevărului sfânt. 75. A crede că iertările papei sunt așa de mari, încât pot să absolve un om, chiar dacă ar fi săvârșit un păcat imposibil și ar fi violat-o pe mama lui Dumnezeu - aceasta este o nebunie. 76. Dimpotrivă, noi spunem că, în ce privește vinovăția păcatului, iertările papei nu sunt în stare să îndepărteze nici cel mai mic dintre păcatele scuzabile. 77. Se spune că, dacă ar fi papă acum, nici chiar Sf. Petru nu ar putea să
Cele 95 de teze () [Corola-website/Science/308691_a_310020]
-
contemporani cu Garcilaso, precum Jacopo Sannazaro, autor al cărții „"Arcadia"”, publicată în 1504. Garcilaso își va „apropria” lumea descrisă în „"Arcadia"”, în care sunete, culori... invită la meditație, acompaniind sentimentele. O altă influență este Ludovico Ariosto, de la care împrumută tema nebuniei dragostei. În Italia Garcilaso și-a întărit orientarea clasicistă, deja învățat de la umaniștii castiliani de la Curte, și îi redescoperă pe Virgiliu cu „"Bucolicele"” sale, pe Ovidiu cu „"Metamorfozele"” sale și pe Horațiu cu „"Odele"” sale, precum și pe autorii greci pe
Garcilaso de la Vega () [Corola-website/Science/308002_a_309331]
-
toate la Teatrul Odeon din București, "Trei surori" sau "Alge-Bernarda's house remix" la Teatrul Andrei Mureșanu din Sfântu Gheorghe. A lucrat și în afara Bucureștiului, astfel a montat piesele "Femeia mării" la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași, "Povestiri despre nebunia (noastră) cea de toate zilele" la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, "Plaja", "Adam Geist", "Omul Pernă", toate 3 la Teatrul "Maria Filotti" Brăila, "Inimi cicatrizate" la Teatrul de Stat Constanța, "Jocul de-a vacanța [Opțiune 9]" la Teatrul Municipal Baia Mare. Interviuri
Radu Afrim () [Corola-website/Science/308031_a_309360]
-
cariera de asistent în cercetarea științifică, cât și publicarea de poezii, povestiri și eseuri științifice, supunându-se rigorilor stalinismului, care cerea ca toate operele să fie aprobate în mod direct de către regimul comunist. Lem a finalizat romanul parțial autobiografic "Edificiul nebuniei absolute" în 1949, dar publicarea acesteia a fost blocată de autorități până în 1955, când i-a adăugat o continuare mai acceptabilă din punct de vedere al doctrinei realismului socialist. În 1951 a publicat prima sa carte, "Astronauții", care a fost
Stanisław Lem () [Corola-website/Science/308060_a_309389]
-
cu scorul de 3-1), unicul gol în victoria cu Barcelona, precum și golul Milanului în înfrângerea de pe Camp Nou, 1-2. A mai dat două goluri în sferturile de finală împotriva lui Inter Milano, ultimul dintre ele fiind golul care a declanșat nebunia fanilor lui Inter pe „Giuseppe Meazza”, aceștia începând să arunce în a doua repriză cu torțe în teren (AC Milan a câștigat, în cele din urmă, cu 3-0, la masa verde). În semifinala cu Milan, italienii au avut din nou
Andrei Șevcenko () [Corola-website/Science/308090_a_309419]
-
1793 a părăsit colegiul și s-a înrolat în „Royal Dragoons”, poate din cauza unei datorii sau a unei fete care l-a respins. Frații săi i-au aranjat după câteva luni lăsarea la vatră (în mod ironic, datorită unei presupuse nebunii) și Samuel a fost readmis în Jesus College, dar nu va obține nici o diplomă de la Cambridge.
Samuel Taylor Coleridge () [Corola-website/Science/308248_a_309577]
-
de luciditate, în care a schimbat ecuația, pentru a fi singura persoană care cunoaște adevărata locație a Sferei. Între sezoanele 3 și 4 -precum este arătat mai târziu în unele secvențe-, Nadia și Sloane găsesc Sfera Vieții în Siena. Văzând nebunia de care Sloane dă dovadă pe măsură ce se apropie de obiect, și, după ce a avut o viziune apocaliptică în urma atingerii Sferei, Nadia refuză să îi dea Sfera tatălui ei. Sloane încearcă să recupereze el însuși Sfera, dar nu reușește și este
Nadia Santos () [Corola-website/Science/307558_a_308887]
-
chaldeean al Babilonului Nabucodonosor al doilea (în original: Nebucadnețar), care a trăit și domnit în jurul anului 600 î.Hr. Cele două teme principale ale acțiunii sunt dorința de libertate a poporului evreu din timpul robiei lor din Babilon, precum și aroganța și nebunia personajului principal Nabucco, care-l duce până la autoproclamarea sa drept Dumnezeu unic și la pedepsirea cu pierderea minților. Spre sfârșitul operei el însă își revine, adoptă credința în Iehova (sau Iahve), Dumnezeul evreilor, și elibrerează pe evrei din robie. Cortina
Nabucco () [Corola-website/Science/307613_a_308942]