60,569 matches
-
pare fără acoperire. Fals, din acestea făcându-se recrutarea fedayeeniilor. Reacția neoficială a fost, ca pe timp de război, formarea contra-operațiunii, ,Mânia lui Dumnezeu", în speță a unei echipe profesioniste care să îi lichideze pe toți cei asociați operațiunii ,Septembrie Negru". Aici trec de la film la adevărul istoric, pe care îl evoc din amintiri, mai exact din ce istorie am citit mai demult despre eveniment (în legătură cu care, e drept, am un soi de amintiri, explicabile prin faptul că mama mea se
Istoria intră și iese din "München" by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10890_a_12215]
-
-o halcă de mafie chiar pe birou (01.02.2006). Iar acestea le-a spus după ce prin noiembrie, parcă, în prezența președintelui Franței, Jacques Chirac și a mulțimii de reporteri tv, a sfârtecat eticheta pe care scria mare, cu cariocă neagră: ,România - țară coruptă"... - Roim chiar și în jurul celui mai bun Guvern pe care l-a avut România după 1989, inclusiv cu miniștrii Niculăescu și Șereș cu tot, de care domnu' Băsescu s-a cam lepădat ?, se minunează prietenul rămas fixat
Noroc cu domnul președinte Băsescu!... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10895_a_12220]
-
sale: "Eu sînt martorul în viață a ceea ce a pătimit el în anii aceia în care voi erați niște fetițe inconștiente: nu cred că v-a povestit vreodată, nici noi cînd ne întîlneam nu voiam să ne mai amintim acele negre zile, dar acum că El a plecat, povara acelui sumbru trecut trebuie să o iau pe umerii mei, în întregime: tot discret, tot cu umilință. Ca să vă poată crește, ca să își poată ține casa aceea grea, a trebuit să facă
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]
-
niciodată: În somnul veșnic bunu-ți preot, de mult, și-a lepădat toiagul/ Și întru Domnul odihnește bătrînul său paracliser." Epilog la un poem regăsit. Aceleași regăsiri, în altă tăietură de vers, la Ștefan Baciu, în Căutătorul de comori. Coperta sobră, negru pe alb, a Fundațiilor Regale. 1939. Înăuntru, lucrări în dantelă, de care se-agață, ironizată, expediată, cîte-o părere de rău. Sau cîte-o poveste cu sfinți al cărei punct de plecare e și nu-i autohtonismul lui Crainic: "Mi-ai dat
Lirica recuperarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10165_a_11490]
-
spunem victimei care refuză să-și dea sufletul, încruntîndu-ne la călău. Colac peste pupăză, nici unul dintre intelectualii stîngiști, mai vechi sau mai noi (mai vechi erau mai mulți, mai noi foarte puțini), nu îndrăznește să se revendice public, măcar cît negru sub unghie, de la Marx. Tocmai acum ar trebui ei să-și dreagă vocile și să-și umple stilourile pentru lupte care - vai! - se încăpățînează să nu înceapă. În Franța, însă, lucrurile nu stau pe loc. Punerea în chestiune a democrației
Antimodernii sau "reactionarii șarmanți" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10144_a_11469]
-
răceală,/ Mai vulnerabilă în forma de-aer, goală." (Semnul focului); Îmi sunt ochii de iad înverzit/ Și mi-e gura de rană pe rai,/ Roșu-mi arde din noapte trezit/ Păr cuminte când tu nu-l priveai.// Te-amăgesc umăr negru și alb,/ Ca prin mare spinarea de pește,/ Din rotire-n rotire, mai slab,/ Nimfa trupului meu mă ivește." (Dans cu phoenicși). Este vorba, de fapt, de condiția metafizică femeii. Un poem, Eea, rezumă memorabil întreaga exegeză a entității feminine
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
care a inflamat, cum se știe, generații întregi de tineri de la începuturile secolului al XIX-lea. Două personaje romanești au fost profund stigmatizate de cariera locotenentului de artilerie devenit împărat și stăpân al Europei: Julien Sorel din romanul Roșu și negru și Raskolnikov. Primul este îmbibat și el de ambiție socială și ajunge la crimă - trăgând cu pistolul în fosta sa iubită și metresă, dna de Renal, deoarece aceasta îndrăznise, în actul spovedaniei, să-i "picteze" un alt chip decât cel
Vinovati fara vina by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/10161_a_11486]
-
asemenea nemaipomenită demolare a identității, la care n-au acces nici măcar autorii Holocaustului, alcătuiește o tristă specialitate a totalitarismului roșu. Fiu de preot, dl Mihai Buracu s-a văzut chinuit într-un chip aparte, pus fiind să participe la liturghiile negre ce parodiau, în zilele de mare sărbătoare, ritualul creștin. Astfel, în Duminica Floriilor din 1954, e montat la Pitești un ritual satanic interpretat de deținuți, "un dezmăț", "o orgie scîrbavnică" cu substrat sado-masochist. Cîrmuirea comunistă nu se ferea a-și
în Infernul cu prelungire by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10174_a_11499]
-
vitale" sunt strecurate și îmbibate în "pastă" sonoră. Iar dacă Hipocrate considera că temperamentul sangvinic se manifestă acolo unde predomină sângele, temperamentul coleric acolo unde fierea (chole) dă în clocot, cel melancolic acolo unde există o cantitate suplimentară de bilă neagră (melain-chole), iar tamperamentul flegmatic acolo unde se manifestă o preponderență a mucusului (phlegma), atunci de ce nu am putea aprecia muzicile sangvine în funcție de prevalența unui anume tip de travaliu componistic, muzicile colerice prin prisma hegemoniei parametrului ritm, muzicile melancolice în raport cu supremația
Așa grăit-a Hipocrate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10185_a_11510]
-
sud. Zborul de 3 ore, între Beijing și Kunming a fost lin și fără probleme; personalul de bord - tânăr și profesional. Am fost așteptați la aeroport de Laye (tatăl lui Yuehan) și de un alt băiat care conducea un Audi negru. Laye și-a luat dragii nepoței în SUV-ul lui Volkswagen Touareg negru, 8 cilindri; înțeleg că mașina pe care o conduci aici este un semn de...prestige. Lala (mama lui Yuehan) ne aștepta acasă, cu masa plină de bunătăți
My trip to China. In: Editura Destine Literare by JULIA DEACONU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_267]
-
oferea preț redus la acele protejate ale sale care se cam uzaseră în timpul războiului și fuseseră înlocuite cu prospătură pentru marinarii armatelor aliate ce frecventau saloanele de la mezanin și etaj. Acolo, în subsolurile și demisolurile de pe străzile Mircea și Costache Negri, a aspirat generația noastră către niște locuri mai intime ale anatomiei feminine, remarcând, pe lângă părul pubian, amprentarea cu tușul de neșters al aceluiași Fur die Kriegsmarine. Cel pe care, când eram mai mici și la trup curați, îl căutam tânjind
VIN EUROPENELE!. In: Editura Destine Literare by CORNELIU LEU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_273]
-
achiziționat în greutatea lui în aur? Jumătate din turiștii americani vor pleca cu o soție româncă, jumătate din turistele olandeze cu un amant moldo-valah? Se va turna în paharul de cleștar al celui mai rafinat franțuz vinul podgoriilor noastre, din negre butelii? Vor cumpăra mașinile noastre de lux, produsele electronice de a cincea generație, cele mai sofisticate mode exclusiv de la București? Vor înfuleca zemoase felii de pepenoaice naționale, în țiplă păstrate, vestitele pere, incomparabilele tomate, ștergându-și buzele cu șervețele românești
Cu patalamaua... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10213_a_11538]
-
peste peisajul citadin. Iată două mostre de final melancolizant: "Acum nu-i nimeni. Umbrele coboară/ Pe corturi strâmbe, ca un hoț din pod./ și liniștea pe toți îi înfășoară/ În somn, cu lung și greu năvod." (La Moși); O lavalieră neagră se agită,/ Vărsând pe mese șvarț și dinamită,/ În timp ce seara urcă bulevardul.// Apoi perdele cad pe toată strada,/ Acoperind pecinginea cu fardul./ Pe geamuri, noaptea își ascute spada." (Capșa). Altfel spus, oamenii mai și cască, obosiți, somnolenți, precum călcătoresele lui
Versuri metropolitane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10197_a_11522]
-
-te, Ioane, pe sfinte ciolane! Și sus, spre lumina din urmă-a furtunii, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! L-am numit Bernard; nici nu știu de ce; așa mi-a venit. Era alb - un alb strălucitor și avea un zbenghi negru pe cap. A venit la debarcader de pe Întinderea de ape care se desfășurau În dreptul ferestrei mele. La Început s-a apropiat neîncrezător, la câțiva pași de mine. Când a simți că nu-l pândește nici un rău, s-a apropiat să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
cât va exista lumea - a mai zis Dumnezeu! ... Ridicată pe verticală, până la Înălțimea de 2840 de kilometri, În stratosferă, Dunărea ar părea ochilor noștri uimiți unul din grandioșii arbori de apă ai lumii. Vârful arborelui, care se află În Pădurea Neagră, s-ar ivi din vecinătatea stelelor, coborând pe crengi și pe brațe toată lumina siderală a lumii, ca pe o rășină. Trupul arborelui străbate cele mai spectaculoase locuri de pe croazierele sale europene, Înfigându-și apoi rădăcinile pământești În sud-estul României
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
și pe brațe toată lumina siderală a lumii, ca pe o rășină. Trupul arborelui străbate cele mai spectaculoase locuri de pe croazierele sale europene, Înfigându-și apoi rădăcinile pământești În sud-estul României, la gurile de vărsare ale fluviului În Marea cea Neagră. Aici, trunchiul arborelui se desface În trei brațe - Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe - apoi În altele și altele, unindu-se cu apele lumii și isprăvindu-se În ele. Isprăvindu-se? Acest arbore uriaș adună pe frunzele lui, răspândite ca un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
de la Viena până la vărsarea În Marea Neagră, numită de coloniștii greci Pontul Euxin! Ceea ce confirmă faptul că acest arbore de apă, În milenara sa existență, a fost leagănul de formare și supraviețuire a poporului pelasgo-traco-geto-daco-valaho-roman. De sub piscul Kandel, din munții Pădurea Neagră, de unde răsar cele două ramuri ale uriașului arbore, până În curtea castelului Fürstenberg, unde Berg face un scurt popas până la Îmbrățișarea sa cu Brigach, la ieșirea din orașul Donaueschingen, și mai departe, câteva sute de kilometri, Dunărea se Înfățișează lumii ca
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Întregit, ev după ev, de alte genii de pe cele două țărmuri ale sale, precum Schiller, Heine, Petöfi, Jozseéf Attila, Eminescu, Hristo Botev... până la actualul George Filip*. Și aceștia, și alții și mulți alții fac un Înfiorat popas Între Munții Pădurea Neagră și Pontul Euxin, celebrând Dunărea care, departe de a despărți popoare, ea le unește, le dă mâna, zidind Între ele o punte pe care vremurile, războaiele sau catastrofele nau izbutit s-o surpe. Iar sub timbrul celor ce i-au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
zecea zi de la Începutul anului (Ros HaShana), este ziua În care Dumnezeu decide soarta omului și a poporului evreu. În toată această zi, serviciul religios se desfășoară În sinagogi, de dimineață până la apariția stelelor. Evreii postesc În aceasta zi, post negru, fără nici un fel de mâncare și fără apă timp de 24 de ore. Rugăciunile cu melodiile lor, sunetul „shofarului", Întregul ritual este impresionant. Pe timpul celor 24 de ore toate activitățile sunt interzise și se respectă cu sfințenie (nu circulă autobuzele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
altora. În aripile tuturor păsărilor, sunt Întotdeauna și zborurile noastre. Primul nostru dușman suntem noi, atunci când ne Împovărăm cu greutăți nemeritate. Toate poveștile verii sunt scrise pe frunzele toamnei. Superstițioșii ar trebui să nu iasă din casă; pretutindeni sunt pisici negre. Un grădinar adevărat smulge mai Întâi buruienile și apoi se Îngrijește de flori. Ușile care se deschid ușor, aproape Întotdeauna se Închid greu . Uităm toți dușmanii, dacă avem lângă noi un singur prieten adevărat . Din volumul Miniaturi pentru buzunarul din stânga
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
a Întristat Țara și vestea tristă a ajuns și-n pragurile prietenilor și admiratorilor din Îndepărtatul Montreal. Inima lui abia a Încetat să bată și deja vorbesc despre el la trecut. Amândoi am fost biciuiți de vântoasele Mării noastre cea Neagră și de cnuturile politice ale tinereții noastre fragede și neputincioasă. Familiile părinților noștri au fost prietene. Noi doi am bătut desculți drumul școlii elementare situată la hotarul dintre Tuzla mea și Eforie Sud, orășelul lui de reședință. Am fost chiar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
prin ochelarii lui magici a descoperit lumea, a studiat, s-a autoinstruit, a trecut prin scoli pe specific și a urcat În carieră treaptă cu treaptă. Prietenia noastră În Țară nu a strălucit de carate. Eu am fost prigonit În negrul exil iar NICU a rămas pe scena tragediei poporului român. După mulți ani neam reîntâlnit la Montreal. Firește, după spectacol, pe el și pe Măgduța lui i-am invitat la mine acasă. Eram Încă burlac. Au venit cu noi și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
ă Î n n o a p t e a Întunecată fără să se gândească la urmări sau la oboseală. Se anunță Încă o noapte lungă... Valencia noaptea - În jurul meu lumea dansează pe străzi Oamenii sunt de toate culorile. Asiatici, negri, albi ca laptele. Însă nimeni nu are o problemă cu cineva, cu toții zâmbesc, cu toții sunt uniți de un singur gând, cel al distracției. Se face schimb de țigări, se face schimb de sticle, lumea glumește, fiecare Învață puțin din limba
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
din limba celuilalt, iar grupurile se scurg Încet spre cluburi. Orașul Îmi apare aidoma unui burete, atrăgând oameni din ce În ce mai mulți către centrul său. Acolo, deși atât de târziu În noapte, petrecerea stă să Înceapă. În club tăcere - doar o muscă neagră păzește ringul Distracția este În toi. M u z i c a r ă s u n ă pretutindeni În jurul meu. Nimeni nu mai știe În ce limbă se cântă, Însă asta contează atât de puțin acum. Aburii se ridică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
omului obișnuit cu tipicul celui de lângă sine. - Ați putea recunoaște vreun lucru cu care a plecat? Îl Întrebă milițianul cu o voce ce trăda nerăbdare și profesionalism. - Desigur, chiar eu am ajutat-o să-și Înghesuie toate lucrurile, În valiza neagră pe care abia am reușit s-o Închid. Plutonierul scoase din servieta de piele pe care o ținea pe genunchi, un șirag de mărgele rupt, un batic negru cu trandafiri presărați Într-un chenar albăstrui, ce-și estompau stridențele coloristice
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]