15,863 matches
-
Editura Sport-Turism, București, 1980. *** Constituțiile Aprobate ale Transilvaniei (1653), ediție Îngrijită de Liviu Marcu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997. *** Corpus Juris Hungarici. Magyar Törvénytár șColecție de legi maghiareț, Franklin Társulat, Budapesta, 1899. Csorja, Ferenc P., Hazai és közönséges história șIstorie a patriei și generalăț, Tipografia Colegiului Reformat, Marosvásárhely, 1830. Czövek, István, II-dik József császár élete és tettei șViața și faptele lui Iosif al II-leaț, Tipografia Trattner, Pesta, 1816. *** Die „Gesta Hungarorum” des anonymen Notars. Die älteste Darstellung der ungarischen Geschichte, hg. v.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
conflictului armat desfășurat Între octombrie 1848 și august 1849 s-a folosit Îndeosebi denumirea de „război civil” („belul civil transilvan”, cum scria George Bariț XE "Bariț" ), considerându-se că ea explică mult mai bine sfâșierea internă survenită Între cetățenii aceleiași patrii (Transilvania sau chiar Imperiul Habsburgic). Maghiarii au preferat și ei să folosească denumirea de „război de eliberare” (szabadságharc), În loc de „revoluție” (forradalom). În orice caz, termeni cum ar fi „violențe sociale”, „război civil”, „lupte de gherilă”, „rezistență armată”, „conflict etnic”, aplicați
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
străin de ideea distrugerii nobilimii maghiare! Ibidem, vol. I, pp. 420-421. Losontzi István XE "István" , Hármas kis tükör [Mică oglindă triplă], Tipografia Landerer, Pozsonyban és Pesten, 1808, pp. 214-215. P. Csorja Ferenc XE "Ferenc" , Hazai és közönséges história [Istorie a patriei și generală], Tipografia Colegiului Reformat, Marosvásárhely, 1830, p. 43. [Kőváry László XE "László" ], Györke Erdélyt utazza [Györke călătorește prin Ardeal], Tipografia Tilsch János, Kolozsvár, 1848, p. 26; Györke históriája Erdélyről [Istoria lui Györke despre Ardeal], Tipografia Stein János, Kolozsvár, 1867
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
români: relatarea de călătorie prin Țara Românească a lui Ürmösy Sándor XE "Sándor" ”, in calce. Vita Zsigmond XE "Zsigmond" , op. cit., passim. Câteva titluri din publicistica sa cu referire la problematica românească: „Úti levelek” [„Scrisori de călătorie”], Délibáb, mai 1853; „More patrio”, Vasárnapi Ujság, 1858, pp. 47-52; „Politikai nemzetiség” [„Naționalitate politică”], Magyar Sajtó, 1 febr.-13 mart. 1862; „A román oktatásügyről” [„Despre problema Învățământului românesc”], ibidem, 5 apr. 1862 (toate acestea republicate În JKK (vezi nota 833), „Cikkek és beszédek” [„Articole și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
László XE "László" , op. cit. (vezi nota 833), p. 115. Jókai Mór XE "Jókai Mór" , Forradalmi és csataképek... (vezi nota 853), p. 20. Jókai Mór XE "Jókai Mór" , Szegény gazdagok (vezi nota 856), p. 92. Jókai Mór XE "Jókai Mór" , More patrio și A román oktatásügyről (vezi nota 837). Jókai Mór XE "Jókai Mór" , Szegény gazdagok (vezi nota 856), pp. 264-265. Ibidem, p. 143; Erdély aranykora (vezi nota 855), vol. II, pp. 7-8. Jókai Mór XE "Jókai Mór" , Szegény gazdagok (vezi nota
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
beszédek, vol. II, Budapesta, 1967, pp. 445-448. Ibidem. Vezi Kristóf György, Jókai napjai Erdélyben [Zilele lui Jókai În Ardeal], Kolozsvár, 1925; Vita Zsigmond XE "Zsigmond" , Jókai Erdélyben [Jókai În Ardeal], Editura Kriterion, București, 1975. Jókai Mór XE "Jókai Mór" , „More patrio”, Vasárnapi Újság, 1858, nr. 47-52; reeditat În Cikkek és beszédek, vol. V, pp. 133-169. Jókai Mór XE "Jókai Mór" , „A román oktatásügyről” [„Despre problema Învățământului românesc”], Magyar Sajtó, 1862, nr. 79; reeditat În ediția citată, vol. VI, pp. 143-145. Jókai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
august 2002) În special urez ca o clad- ... crescândă înțelegere între toți cei ce se onora- ... onorează cu numele creștin ortodocși catolici de diverse rituri și protestanți de de diferite denumiri să fie ferment de unitate și de concordie în interiorul patriei voastre și în însuși continentul european (CORV: 281). În contextele în care antecedent este pronumele nedefinit tot, ce este unica opțiune: Pe taraba buchinistului constănțean găsești absolut tot ce te interesează în materie de beletristică sau carte tehnică (Rlib, 6
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
de patron spiritual pentru Universitatea de Arte din Iași și de mare personalitate a neamului românesc, comemorată la Iași și prin acest mijloc la cinci decenii de la trecerea în eternitate, despre care Mihail Sadoveanu spunea: „în vremurile de restriște ale Patriei (1916-1918 n.n.)... și-a democratizat vioara în folosul instituțiilor de binefacere ale războiului... De pe scena Teatrului Național... trecea pe o estradă improvizată într-un colț al țării așa de mică și așa de însuflețită și cânta oștenilor, satelor și târgurilor
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Sturdza: Avers: Capul domnitorului cu barbă în profil întors spre dreapta. Dedesubt * 1840 * pe deasupra capului inscripțiunea circulară: MICHAEL STURDZA PRINCEPS MOLDAVIAE (fig. 66av). Revers: Pe steaguri aranjate decorativ și armure de război, marca princiială cu coroană. Inscripțiunea circulară: FONDATOR UTILIUM PATRIE INTITUTORUM * IASSIS *. Tradus: Michail Sturdza Domnul Moldovei 1840 Fondatorul instituțiunilor utile patriei” (fig. 66rv). Primele informații în legătură cu medalia din 1842 le găsim într-o scrisoare anonimă din Iași, publicată, un an mai târziu, într-un almanah medical din Berlin: ,, Starea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
1840 * pe deasupra capului inscripțiunea circulară: MICHAEL STURDZA PRINCEPS MOLDAVIAE (fig. 66av). Revers: Pe steaguri aranjate decorativ și armure de război, marca princiială cu coroană. Inscripțiunea circulară: FONDATOR UTILIUM PATRIE INTITUTORUM * IASSIS *. Tradus: Michail Sturdza Domnul Moldovei 1840 Fondatorul instituțiunilor utile patriei” (fig. 66rv). Primele informații în legătură cu medalia din 1842 le găsim într-o scrisoare anonimă din Iași, publicată, un an mai târziu, într-un almanah medical din Berlin: ,, Starea înfloritoare a spitalelor, atât a celor din capitală, cât și a celor
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
patru regionalisme ilustrative din fragment. 2. Plasează momentul relatat într-un spațiu geografic. 3. Conturează profilul psihologic al familiei lui Nică. C. Text literar din VASILE ALECSANDRI, Cucoana Chirița în voiaj Cântecel comic În sfârșit am sosit la Paris, în patria lui Monsiu Șarlă!.., Știți, Monsiu Șarlă, care a fost dascalul lui Guliță... În Paris! minunea minunilor! târgu Vavilonului din zilele noastre! Am ajuns noaptea și am tras la un otel din ulița: Geofroi Marie, adică: Mi-i frig, Marghioală... A
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
considerați corect: Cererea “puterea legiuitoare încredințată unei obștești Adunări în care să fie reprezentate toate interesele nației” a fost exprimată în: a) Proclamația de la Islaz b) Hotărârile Adunărilor ad- hoc din Moldova c) Petițiunea națională d) Principiile noastre pentru reformarea patriei 8) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Domnul era numit de țar și de sultan pe timp de 7 ani potrivit: a) Tratatului de la Adrianopol b) Tratatului de la Paris c) Convenției de la Balta- Liman d) Statutului Dezvoltător
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Dimitrie Ghica c) Ioniță Sandu Sturdza d) Barbu Știrbei 7) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Document al revoluției de la 1848 care a jucat rol de constituție a fost: a) Petiția Proclamațiune b) Principiile noastre pentru reformarea patriei c) Proclamația de la Islaz d) Petițiunea Națională 8) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Domnul Moldovei numit prin Convenția de la Balta- Liman a fost: a) Grigore Alexandru Ghica b) Grigore Dimitrie Ghica c) Alexandru Dimitrie Ghica d
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
de neprețuit. Avînd posibilități excepționale de înrîurire spirituală a maselor, cinematograful ajută clasa muncitoare și partidul ei să educe pe oamenii muncii în spiritul socialismului”. [...] Filmele sovietice aduc în mase lumina mărețelor idei ale lui Lenin și Stalin. Dincolo de hotarele patriei noastre, ele ajută pe oamenii muncii din întreaga lume să afle adevărul despre Țara Socialismului, încheagă forțele luptătorilor pentru pace și democrație, înarmîndu-i din punct de vedere spiritual împotriva ațîțătorilor imperialiști la război. [...] Artiștii care au o atitudine ușuratică și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
film romînesc. Orientarea fostului șef al cinematografiei, tov. Mihnea Gheorghiu, este „spiritualistă”, o pledoarie pentru desprinderea cinematografului socialist de considerentele bănești în favoarea îndeplinirii normelor artistice cu finalitate ideologică. În repetate rînduri ni s-a atras atenția că beneficiile pe care patria noastră le trage din arta noastră nu trebuie să fie de natura aceasta bănească și nu se pretinde de la artist acest lucru, ci să fie util dezvoltării spirituale, societății noastre. În zona aceasta s-au făcut cu siguranță greșeli. [...] Sub
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
producția autohtonă, Ceaușescu e sincer revoltat : În tot ce vom cere noi, tovarăși, trebuie să străbată ca un fir roșu filmul militant, militant pentru concepțiile noas tre despre lume și viață, pentru umanismul socialist, pentru întreaga politică de dezvoltare a patriei noastre. [...] Transformările în cei 23 de ani din țara noastră, oferă tuturor creatorilor de artă un cîmp larg de inspirații. În ce fel sînt, sau au fost oglindite pînă acum ? [...] Cum este oare posibil ca aceste frămîntări, aceste transformări uriașe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
trabuc. Tăietură de montaj. Imagine magnifică a unei uriașe schelării metalice înțesate cu oameni, parcă plutind deasupra masei și mai mari de muncitori. Stoian solemn, la tribună : „Tovarăși, dragii mei tovarăși, trăim astăzi, împreună, unul din marile momente revoluționare ale patriei noastre, naționalizarea tuturor întreprinderilor !”. Tăietură de montaj păstrându-se cuvintele lui pe coloana sonoră : din nou marea arcă metalică aeriană, vestind lumea nouă, un imens drapel roșu se desfășoară spre pământ la mijlocul ei, prim- plan pe pânza roșie prin care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
alcătuite din ostași cu plată, mercenari. Această imagine a armatei întregului popor, în care luptă până și copiii, în opoziție cu boierii „putrezi”, este deformată comunistoid conform concepției lui Nicolae Ceaușescu, care politizase patriotic-revoluționar societatea până dincolo de pionieri, înființând șoimii patriei. Fiul lui Mihai, prezentat ca un nevolnic de către Popovici- Nicolaescu, e transformat, dat fiind că se numește în chip fericit Nicolae, de către Mandric-Vaeni într- un tânăr înțelept și cult, care evocă moștenirea istorică a marilor regi Burebista și Decebal, ca să
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
o încercare de sinucidere ? Pe care, desigur, Doina o ratează, căci e nevoie de ea în final ca să renunțe la grămada de bani capitaliști prăvălită asupra ei prin moartea mătușii, să-l părăsească pe Hans și să se întoarcă în patrie. Rătăcirea s-a sfârșit. „Nicht hinauslehnen !” - „Nu vă aplecați în afară !” e morala acestei pelicule agresive, menită să-i determine pe tineri să nu mai plece din România Socialistă. Trecătoarele iubiri, făcut de Malvina Urșianu pe aceeași temă antiemi grație
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
comunismul românesc. Numărul imens, în raport cu dimensiunile cinematografiei noastre, de filme cu ilegaliști conturează o rezistență antifascistă și anticapitalistă de proporțiile unui război civil. Pare că divizii întregi de români idealiști, în special tineri, dedicați clasei muncitoare în alianță cu țărănimea patriei, sabotau o dată la câteva zile „mașina de război hitleristă” și dictatura antonesciană, având în minte, ca far călăuzitor, viitorul comunist al României. Actul de la 23 august 1944 este deformat cu sânge rece, în zeci de pelicule : regele Mihai, partidele istorice
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
șefilor ei ecleziastici întâmpinarea noii conduceri: la intrarea în Cluj, guvernatorul Horthy a fost salutat de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu și de protopopul Nicolae Colan, desemnat de episcopul ortodox: amândoi au accentuat promisiunea de a fi buni cetățeni ai noii patrii și s-au rugat la Dumnezeu pentru binecuvântarea guvernatorului. Nu s-a întâmplat la fel cu protopopul greco-catolic de la Târgu-Mureș, pe care - după câte își amintește Nagybaconi Nagy Vilmos - mulțimea l-a huiduit, când în discursul său de bun-venit a
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
comunitar și național, o răfuială cu trăsăturile destructivei dominații românești. Conform celor scrise acolo, administrația militară trebuia să se apropie cu cel mai mare respect de bisericile istorice ungare, "ele fiind citadele istorice, unde viața maghiarilor, cultura maghiară, ideea de patrie ungară a tuturor timpurilor - chiar și în cele de grea restriște - și-au găsit adăpost", iar conducătorii acestei administrații militare trebuiau să solicite luarea unor decizii, în primul rând cerând părerea pastorilor și preoților 16. Totul părea logic, iar clericii
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
structura corelativă prezintă două variante: nu numai..., ci (și) și nu numai..., dar (și): (a) Statuile eline, oarbe toate, poartă în ele {nu numai limitația, forma}(x), {ci și principiul contemplării ei.}( y) (G. Liiceanu, Despre limită) (b) Ne iubim patria {nu numai pentru victorii}(x),{dar și pentru înfrângeri.}( y) (Ana Blandiana, Calitatea de martor) Formal, primul component al structurii - (x) - cuprinde adverbul restrictiv numai precedat de negația nu. Negația contrazice caracterul exclusiv al lui (x) imprimat de adverbul restrictiv
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
produc ionizări și de aceea sunt clasificate, împreună cu radiațiile X, în categoria radiațiilor ionizante. Fenomenul de dezintegrare radioactivă a fost studiat de Becquerel și de soții Pierre și Marie Curie. Primul element radioactiv obținut a fost denumit Poloniu în cinstea patriei Marie-ei Curie care era de origine poloneză. Următorul element descoperit, radiul, cel mai activ a dat și denumirea fenomenului respectiv de radiaoactivitate. Marie Sklodovska Curie (1867-1934), a primit premiul Nobel pentru cercetările în domeniul radioactivității în anul 1903 împreună cu Becquerel
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
gubernii)<ref id=”5”>Vascenco, Old believers..., pp. 71-72.</ref>. Ce spun lipovenii despre lipoveni Fiind o comunitate de factură etnico religioasă, care a apărut în condiții istorice speciale acum mai bine de patru sute de ani și pierzând legăturile cu patria de origine, specificul comunității este dat de noile coordonate geografice, respectiv stabilirea în spațiul românesc, de păstrarea elementului slav ca trăsătură dominantă de natură istorică și de încercarea de a se reconstitui identitar prin raportare la istorie, cultură și teologie
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]