9,829 matches
-
Gaura Cornii. Aceasta, se află însă, ca o mare deschizătură, într-o vale de doline. Apele unui izvor subteran se infiltrează prin peșteră, căzând ca dintr-o cupolă (dintr-un turn) înalt de vreo 10 - 12 metri, sub forma unor picături fine formând pe jos un strat alunecos. Această peșteră este încă activă. Celelalte peșteri sunt niște goluri subterane suspendate, inactive, așa cum este peștera lui Boja din Cheile Voinicoțului, sau peștera din Cleanțul Pînzei (670 m altitudine) și cea din Cleanțul
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
provoacă acrodinie la copii sensibili. Mercurocromul a fost utilizat în tratarea tăieturilor minore în SUA până în 1998, când FDA a declarat că „nu este recunoscut ca fiind sigur și eficient”. Totodată, acești compuși sunt utilizați ca și conservanți în unele picături oftalmice, spray-uri nazale și soluții pentru lentilele de contact. Fulminatul de mercur(II), sau Hg(CNO), este un exploziv primar ce a fost descoperit în anul 1823, iar cea mai importantă proprietate a acestei substanțe este cea de detonare
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
într-un grad mai mare decât NAP. În cazul deversărilor care includ mercurul (precum în cazul termometrelor cu conținut mercuric sau al becurilor fluorescente), sunt întrebuințate anumite tehnici de îndepărtare al metalului pentru a evita expunerea și captarea acestuia. Procedural, picăturile de mercur trebuie să fie unite pe o suprafață netedă pentru a fi indepartate cu o pipetă sau trebuie direcționat intr-un recipient. Aspiratoarele si măturile cauzeaza dispersarea mercurului într-un grad mai mare, nefiind indicată utilizarea acestora. Ulterior, o
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
și câțiva microlitri picurați pe piele sau chiar pe o mănușă din latex pot cauza decesul, precum în cazul lui Karen Wetterhahn. În 1997, dr. Karen Wetterhahn, cercetător la Colegiul Dartmouth, intrase în contact în mod accidental cu o singura picătură de dietilmercur ce îi căzuse pe mână. Deoarece purta mănuși de latex, nu s-a îngrijorat, însă după doar 5 luni de zile începuse să fie incoerentă și să se lovească de pereți; doctorii nu au putut sa-i dea
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
de latex, nu s-a îngrijorat, însă după doar 5 luni de zile începuse să fie incoerentă și să se lovească de pereți; doctorii nu au putut sa-i dea un diagnostic decât în momentul când aceasta le menționase despre picătura de mercur, iar după câteva luni a decedat. Metilmercurul (MeHg) este principala sursă de mercur organic pentru toate organismele; datorită , pătrunde în rețeaua trofică, rezultând astfel concentrații înalte întâlnite printre unele specii. Peștii precum tonul sau peștele spadă sunt, de
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
olfactivi bine dezvoltați (de tip macrosmatic). Ochii după structură nu se deosebesc de ochii mamiferelor superioare; membrană nictitantă este prezentă și de multe ori slab dezvoltată. Sclera formată din țesut conjunctiv, fără cartilaj. Unele celule cu con din retină au picături de grăsime colorată, ca și la reptile și păsări. Glandele lui Harder prezente. La unele marsupialele ochii sunt reduși. În cavitatea nazală, în cele mai multe cazuri, sunt prezente 6 cornete nazale. Organul lui Jacobson este bine dezvoltat. Ciocanul și nicovala din
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
în Etiopia, unde a salvat-o pe viitoarea sa soție, prințesa Andromeda. Totodată, viperele veninoase ale Saharei și scorpionii, în "Argonautica" 4.1515, "Metamorfozele" lui Ovidiu, 4.770 și " Pharsalia" lui Lucan, 9.820, sunt considerați a fi născuți din picături din sângele Gorgonei. Acesta a dat naștere de asemenea și Amfisbenei (creatură asemănătoare cu un dragon, care are un șarpe în loc de coadă). Perseus zboară apoi la Șerif, unde mama lui era forțată să se căsătorească cu regele. Regele Polidect va
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
se amestecă cu apa, cum e de exemplu petrolul, și alte substanțe hidrofobe. Membranele celulare, compuse din lipide și proteine, profită de această proprietate, controlând interacțiunea dintre ele și mediul extern. Acest lucru este ușurat de tensiunea superficială a apei. Picăturile de apă sunt stabile datorită tensiunii superficiale mari datorată puternicelor forțe intermoleculare numite forțe de coeziune. Acest lucru este evident atunci când mici cantități de apă ajung pe o suprafață insolubilă, precum polietena: apa rămâne sub formă de picături. Totuși, pe
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
a apei. Picăturile de apă sunt stabile datorită tensiunii superficiale mari datorată puternicelor forțe intermoleculare numite forțe de coeziune. Acest lucru este evident atunci când mici cantități de apă ajung pe o suprafață insolubilă, precum polietena: apa rămâne sub formă de picături. Totuși, pe sticlă extrem de curată apa formează o peliculă subțire deoarece forțele dintre moleculele de apă și de sticlă (forțele de adeziune) sunt mai mari decât forțele de coeziune. Acest lucru este foarte important în cadrul transpirației plantelor. În celulele și
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
rol secundar însoțesc acțiunea apei marine. Procesele mecanice au o largă desfășurare pe țărmurile înalte și se manifestă prin alunecări, prăbușiri, sufoziune. Ele sunt intensificate de acțiunea valurilor și curenților. Procesele fizico-chimice sunt legate fie de acțiunea ceții și a picăturilor de apă rezultate din spargerea valurilor, fie de aceea a apei de mare. Sunt frecvente alterarea rapidă a mineralelor bogate în fier (augit, biotit, olivina, amfiboli), dizolvarea rocilor carstice și dezagregarea produsă prin cristalizarea clorurii de sodiu în fisuri. Rezultă
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
ariditate. Precipitațiile din aceste regiuni se caracterizează printr-o mare neregularitate: repartiția neuniformă pe luni, diferențe mari de la an la an când cad mai ales sub forma de averse. În Sahara s-au înregistrat perioade de 18 luni fără nici o picătură de ploaie; în pustiul Atacama s-au semnalat 10-20 de ani fără precipitații. Temperatura aerului prezintă puternice oscilații de la zi la noapte, înregistrându-se amplitudini medii de peste 25°C la umbră și 40-50°C la soare. În Sahara în timpul zilei
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
l este un fenomen optic și meteorologic atmosferic care se manifestă prin apariția pe cer a unui spectru de forma unui arc colorat atunci când lumina soarelui se refractă în picăturile de apă din atmosferă. De cele mai multe ori curcubeul se observă după ploaie, când soarele este apropiat de orizont. Centrul curcubeului este în partea opusă soarelui față de observator. Trecerea de la o culoare la alta se face continuu, dar în mod tradițional
Curcubeu () [Corola-website/Science/300814_a_302143]
-
al patrulea sunt și mai slabe și se află de aceeași parte cu soarele, ceea ce îngreunează mult observarea. Același fenomen are loc și în alte condiții, de exemplu cu lumina lunii (sau orice altă sursă de lumină) în loc de soare, cu picături de apă provenite de la spargerea valurilor, fântâni arteziene, cascade, stropitori etc., cu alte lichide în loc de apă ori cu obiecte solide și transparente (sticlă, polistiren etc.) în formă sferică ș.a.m.d. l poate fi explicat analizând mersul razelor de lumină
Curcubeu () [Corola-website/Science/300814_a_302143]
-
ori cu obiecte solide și transparente (sticlă, polistiren etc.) în formă sferică ș.a.m.d. l poate fi explicat analizând mersul razelor de lumină într-o sferă transparentă. Lumina albă de la soare suferă mai întâi o refracție la intrarea în picătura de apă, moment în care începe separarea culorilor. În partea opusă a picăturii are loc o reflexie la interfața dintre apă și aer (o parte din lumină iese afară, dar aceasta nu produce efectul de curcubeu). În continuare lumina iese
Curcubeu () [Corola-website/Science/300814_a_302143]
-
a.m.d. l poate fi explicat analizând mersul razelor de lumină într-o sferă transparentă. Lumina albă de la soare suferă mai întâi o refracție la intrarea în picătura de apă, moment în care începe separarea culorilor. În partea opusă a picăturii are loc o reflexie la interfața dintre apă și aer (o parte din lumină iese afară, dar aceasta nu produce efectul de curcubeu). În continuare lumina iese din picătură printr-o a doua refracție, care amplifică separarea culorilor. Pentru fiecare
Curcubeu () [Corola-website/Science/300814_a_302143]
-
apă, moment în care începe separarea culorilor. În partea opusă a picăturii are loc o reflexie la interfața dintre apă și aer (o parte din lumină iese afară, dar aceasta nu produce efectul de curcubeu). În continuare lumina iese din picătură printr-o a doua refracție, care amplifică separarea culorilor. Pentru fiecare lungime de undă există un unghi la care intensitatea luminii ieșite din picătură are un maxim. Existența acestui maxim se explică astfel: funcția care face legătura dintre excentricitatea razei
Curcubeu () [Corola-website/Science/300814_a_302143]
-
din lumină iese afară, dar aceasta nu produce efectul de curcubeu). În continuare lumina iese din picătură printr-o a doua refracție, care amplifică separarea culorilor. Pentru fiecare lungime de undă există un unghi la care intensitatea luminii ieșite din picătură are un maxim. Existența acestui maxim se explică astfel: funcția care face legătura dintre excentricitatea razei de intrare (distanța dintre raza de lumină care intră în picătură și centrul picăturii) și unghiul de ieșire (unghiul dintre raza de la intrare și
Curcubeu () [Corola-website/Science/300814_a_302143]
-
fiecare lungime de undă există un unghi la care intensitatea luminii ieșite din picătură are un maxim. Existența acestui maxim se explică astfel: funcția care face legătura dintre excentricitatea razei de intrare (distanța dintre raza de lumină care intră în picătură și centrul picăturii) și unghiul de ieșire (unghiul dintre raza de la intrare și cea de la ieșire) nu este monotonă, ci crește de la zero, are un punct de întoarcere și apoi scade. În jurul punctului de întoarcere, pentru un interval relativ larg
Curcubeu () [Corola-website/Science/300814_a_302143]
-
undă există un unghi la care intensitatea luminii ieșite din picătură are un maxim. Existența acestui maxim se explică astfel: funcția care face legătura dintre excentricitatea razei de intrare (distanța dintre raza de lumină care intră în picătură și centrul picăturii) și unghiul de ieșire (unghiul dintre raza de la intrare și cea de la ieșire) nu este monotonă, ci crește de la zero, are un punct de întoarcere și apoi scade. În jurul punctului de întoarcere, pentru un interval relativ larg de excentricități, unghiul
Curcubeu () [Corola-website/Science/300814_a_302143]
-
este monotonă, ci crește de la zero, are un punct de întoarcere și apoi scade. În jurul punctului de întoarcere, pentru un interval relativ larg de excentricități, unghiul de ieșire se modifică foarte puțin, ceea ce face la acest unghi să iasă din picătură o cantitate de lumină mult mai mare decât la alte unghiuri. Acest fenomen, combinat cu faptul că pentru fiecare lungime de undă unghiul corespunzător maximului de intensitate luminoasă are altă valoare, explică formarea curcubeului sub forma unui arc colorat. Punctul
Curcubeu () [Corola-website/Science/300814_a_302143]
-
altă valoare, explică formarea curcubeului sub forma unui arc colorat. Punctul de întoarcere menționat se remarcă prin faptul că partea atmosferei din interiorul arcului curcubeului este mai luminoasă decât cea din exterior. Același raționament explică de ce razele care ies din picătura de apă fără nici o reflexie internă nu formează un curcubeu: unghiul de ieșire depinde monoton de excentricitatea razei de intrare, deci la nici un unghi nu se concentrează o parte semnificativă din lumina soarelui; aceste raze nu fac decât să împrăștie
Curcubeu () [Corola-website/Science/300814_a_302143]
-
la nici un unghi nu se concentrează o parte semnificativă din lumina soarelui; aceste raze nu fac decât să împrăștie lumina într-un mod care depinde prea puțin de lungimea de undă. Curcubeul secundar diferă de primul prin faptul că în interiorul picăturii de apă lumina suferă două reflexii interne. Analog, ordinele superioare se obțin printr-un număr sporit de reflexii interne, ceea ce explică în parte intensitatea lor scăzută. Există mai multe fenomene fizice care stau la baza producerii curcubeului sau care îl
Curcubeu () [Corola-website/Science/300814_a_302143]
-
Un nor este o masă vizibilă de picături de lichid condensat (apă pe planeta Pamânt) sau de cristale de gheață condensate care se găsește în atmosferă deasupra suprafeței Pământului sau deasupra unei alte planete ce posedă atmosferă. Există o ramură specială a meteorologiei care studiază norii, nefologia. Pe
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
de gheață condensate care se găsește în atmosferă deasupra suprafeței Pământului sau deasupra unei alte planete ce posedă atmosferă. Există o ramură specială a meteorologiei care studiază norii, nefologia. Pe planeta Pamânt, substanța care se condensează este apa, care formează picături foarte mici de apă sau de cristale de gheață (de obicei de 0,01 mm în diametru), care fiind înconjurate de un număr imens de alte picături asemănătoare, produc efectul vizibil de nori având culori variind de la albul pur (când
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
norii, nefologia. Pe planeta Pamânt, substanța care se condensează este apa, care formează picături foarte mici de apă sau de cristale de gheață (de obicei de 0,01 mm în diametru), care fiind înconjurate de un număr imens de alte picături asemănătoare, produc efectul vizibil de nori având culori variind de la albul pur (când proporția de cristale de gheață este mare) până la nuanțe foarte închise de gri (pentru norii ce conțin picături de apă în proporție majoritară). O altă cauză a
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]