11,500 matches
-
ale picioarelor și a coastei pornesc raze ce se îndreaptă spre mâinile, picioarele și coasta lui Francisc care intră într-un abis de durere și bucurie; când revine la realitatea concretă și palpabilă observă că mâinile, picioarele și coasta poartă rănile contemplate în trupul Celui răstignit pe Calvar. Cutremurat de prezența acestor misterioase semne ia toate măsurile ce-i stăteau la îndemână pentru a nu fi descoperite de cei din jurul lui. Coborându-se de pe munte, slăbit de post și de efectul
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
-se de pe munte, slăbit de post și de efectul intenselor trăiri supranaturale, este condus la mănăstirea de la biserica atât de dragă lui, Sfânta Maria a Îngerilor, în locul numit Porțiuncula. Cei apropiați lui, care-i acordau îngrijirile necesare au descoperit realitatea rănilor, dar au fost atât de uimiți, încât nu au avut îndrăzneala să vorbească și altora, considerând că este o taină divină pe care numai Dumnezeu o poate face cunoscută. Pe lângă toate suferințele, Francisc începe să-și piardă și vederea; la
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
care nu-mi aparține de fapt în nici un fel, care poate aparține cui vrei, întâmplării, hazardului, aventurii, amicilor, dar nu mie. Prefer să mă știu sărac, lipsit de orice speranță și de orice bucurie, dar nu vreau să suport această rană, totdeauna sângerândă, totdeauna prezentă... 29 martie 1953 În ciuda aparenței mele vesele și nepăsătoare, am suportat greu, în totala mea singurătate, aceste prime zile de primăvară. Criza a venit ieri, aproape pe neașteptate, ca un ciclon nă prasnic, care mătură totul
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
cutie, sau un ac de cusut ori de păr. După care ieșeam din nou pe uliță. O dată, i-am pus la picioare o pioneză, dar m-am întors din drum și-am luat-o de-acolo, fiindcă s-ar fiputut răni călcând în ea. Nu mă rugamniciodată și nu i-am oferit niciodată o floare. Din iarnă până-n primăvară și vară, inima ei, de câte ori o priveam, era ca un pepene spintecat. Abia toamna sosea și Ziua celor căzuți în război și
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
bunicul nu renunța în ruptul capului la chitanțierele lui. În capul fiecăruia se ciocneau lucruri ce n-ar trebui niciodată să se nimerească laolaltă. N-am înțeles cu adevărat cât de tare se luptau cei din familia mea fiecare cu rănile sale, decât atunci când eu însămi ajunsesem într-o situație fără ieșire. Abia atunci am descoperit că, în urma unei prăbușiri prea adânci, nervii ți-au fost o dată pentru totdeauna suprasolicitați. și că această zgândărire a nervilor se manifestă și după, când
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
cu apă până ce s-a format o pastă, pe care apoi mi-a întins-o pe cap. Pielea-mi ardea ca focul. I-am spus. Așa trebuie, a zis, asta blonzește părul. A doua zi tot capul mi-era o rană. Uimitor de rapid, pielea a format o crustă. Pe care apoi două săptămâni în șir am purtat-o ca pe o coajă de nucă pe cap; după care s-a fărâmițat la pieptănat ca o crustă de pâine proaspătă. Începuse
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
bunic de nouăzeci și doi de ani, topit realmente de foame, surioara cea mai iubită răpusă de meningită și, în aceeași zi, bunica moartă într-un accident stupid, fugind după nepotul înnebunit de durere. Cu o justificată indignare retrospectivă (există răni sufletești care nu se închid niciodată), autorul, care crede că destinul este executorul unor scenarii implacabile, alcătuite de Dumnezeu însuși, "îl trage de urechi" pe acesta din urmă: "Ești iubitor și plin de compasiune pentru noi, "oile" Tale? Oare chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
patru dușmani ai poporului de o cruzime înfiorătoare, au fost, în sfârșit capturați, anihilați, încarcerați. După o luptă prelungită în care cei patru criminali au depus o rezistență îndârjită, folosind un armament sofisticat extrem de periculos de proveniență deocamdată incertă cu răni adânci, sângerânde, sfâșiați sălbatic de mușcăturile câinelui turbat, milițienii, riscându-și neprețuita lor viață, au reușit, în cele din urmă, să le vină de hac. Un act curajos, de rezistență istorică, având corespondent doar în bătălia spartanilor de la Termopile, conduși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cât mai repede acasă, la mama, să-mi aline durerea din picior. Dar nu puteam merge. Eram asemenea sergentului întorcându-se rănit din război cu piciorul beteag. "Mai lungă-mi pare calea acum la-ntors acasă Aș vrea să zbor, dar rana din pulpă nu mă lasă." (V. Alecsandri) Am ajuns, în sfârșit, aproape de casă. În cameră, Țuki și Bebi se uitau pe geam. Mama se întorsese de la muncă și, grozav de neliniștită, tocmai se pregătea să meargă în căutarea noastră. Mama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
inconștientă" (Gregorio Maranon). Nenorocite lecturi la ceas mic de noapte, când ai impresia că un al treilea ochi interior se deschide în ființa ta. În plus, ascult la radio Dire Straits, cu "Why Worry", o melodie care picură nostalgie pe rănile studenției mele din România, terminată prea abrupt, fără nici un fel de satisfacție profesională. 17 iunie 1998 A existat o perioadă în viața mea (plasată cam pe la sfârșitul studiilor politehnice din Galați) când lăsam colegilor mei impresia că am toate calitățile
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Prusina... Ca român, nu pot decât să relativizez și să spun: "eu vreau egalitate, dar nu pentru căței". Lungă pauză de scris, ianuarie-martie 2002. "Ca o cârjă pe care o folosești prea des și care sfârșește prin a-ți produce răni, un jurnal trebuie din când în când pus deoparte". Matei Călinescu, Un fel de jurnal, 1973-1981, Editura Polirom, 2005. 25 martie 2002 Primăvară triumfătoare la Geneva. Jardinage (grădinărit) pe circa 3 metri pătrați de pământ, în curtea unei vile plasate
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
petrecut o bună parte din viață printre cărți - citindu-le, scriindu-le, traducându-le, redactându-le, editându-le, dându-le posibili tatea să apară sub ochii publicului. De aceea mă întorc la epurarea bibliotecilor, care mi se pare una dintre rănile cel mai greu de cicatrizat de pe trupul profesional al Antoa netei Ralian. Și mă întorc gândindu-mă totodată la Ray Bradbury, la Fahrenheit 451, la imaginea rugurilor de cărți. Ați lucrat la Ministerul Culturii în anii 1950. Ați fost impli
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
-mi dau demisia, dar tremuram ca varga să nu fiu dată afară din slujbă, din cauza originii și a faptului că nu eram membră de partid. Am fi murit literalmente de foame. R.P. Am pus întrebarea nu atât ca să redeschid o rană sau să provoc o amintire dureroasă, cât mai ales cu speranța că răspunsul dumneavoastră va fi citit și de oameni - tineri sau mai puțin tineri - care la ora asta încă regretă comunismul. Oamenii aceștia vor avea astfel ocazia să afle
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
că în niște depozite speciale. Pe termen nelimitat. De fapt, termenul a fost limitat în realitate doar de căderea comunismului. Aveau acces la aceste cărți doar puținii aleși. Îngerii lui Popescu Dumnezeu. R.P. Am vorbit despre resentiment, despre amputare, despre rană, despre durere, despre amintiri neplăcute. V-aș propune să trecem într-o cheie ceva mai veselă. Adică să vorbim un pic despre prieteniile literare. Știu, din interviurile pe care le-ați dat, din revistele în care ați publicat, că ați
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
de Viena a anunțat că o comisie specială ar fi fost constituită pentru revizuirea procesului lui Galileo Galilei, din urmă cu 300 de ani. Același arhiepiscop și-a exprimat părerea că închiderea „cazului Galilei” ar însemna „cicatrizarea celei mai grave răni în relațiile dintre religie și știință...” E spus patetic. Și exact. După ce aleargă de 10 ani să câștige măcar o dată miticul tur al Franței; după ce a împărțit lumea mare a ciclismului în „poulidoriști” și „anquetiliști”; după ce în fiecare an a
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
rănește grav, sângerează abundent și, când se ridică, constată că toți adversarii săi, care nu-l scăpau din ochi, au tulit-o mărind viteza exact în clipa în care el era pe jos... Ca un nebun, cu fața toată o rană, cu un hematom la picior, pornește după ei în una dintre „cele mai fantastice urmăriri” văzute vreodată pe o șosea franceză. Nu-i ajunge. Pierde până la sosire un minut, a doua zi pierde și mai multe minute, abandonează. Pentru prima
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
strămoșești Rangers. Dar la 0-4 tabăra lui Rangers continua să cânte în cor marinăresc, beată de durere, bere și whisky. Apoi a invadat terenul și „au spart” câteva capete de catolici de la Celtic, respectând scrupulos legea stadionului: „la noi poți răni, dar nu ucide...” Poliția a operat 79 de arestări, și dacă n-ar fi nu s-ar povesti. Către Crowhurst: Îi spui unui om că e inteligent ca să nu-i spui că n-are talent. Îi spui că are talent
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
iubirea mea de țară e cu putință fără oameni ca Acesta? Dar omul acesta e cu putință fără iubirea mea de țară? Cât voi trăi eu? Cât voi mai trăi? De astăzi până departe? De la amândoi Până dincolo de fruntea istoriei? Rănile mele, numai țara mea mi le vindecă, În inima lui e libertatea mea Și vai, cât mă doare în câte-o noapte ideea Venită ca fulgerul, că într-o zi cineva m-ar putea obliga să nu-mi mai văd
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
încuie în sertarele de jos, mai greu accesibile, cam tot ceea ce ne-a împins să plecăm din țară; existau momente în care trecutul revenea violent și dureros la suprafață. Așa-numita perioadă de tranziție a României ne-a redeschis multe răni intime, a rezervat opiniei publice aici, în Apus, cumplite revelații, stârnind perplexități cărora eram rugați de către noii noștri prieteni sau cunoscuți să le dăm explicații. Filmele documentare și reportajele televizate au făcut-o mai bine, mai convingător decât am fi
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cu nedumerirea dureroasă a Mioarei, era în primul rând o fascinație deloc sinucigașă pentru autodisecție. Ca și în tablourile Fridei Kahlo, naivitatea desenului meu pornea poate dintr-o neputință specific feminină de a percepe corporalitatea altfel decât ca pe o rană deschisă. Am arătat prietenelor mele caietul. S-au desenat și ele în ipostaze asemănătoare. Ne străduiam împreună să punem cap la cap diferite explicații ale fenomenului. Secretul n-a ținut mult. Deși abia se mișca prin casă, maică-mea avea
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Noe (Anguis fragilis L.), Vipera (Pelias berus L., Pelias berus var.prester L.), și Șerpii (Coronella laevis Merr, Tropidonotus tesselatus Laur, Tropidonotus natrix L. și Coluber atrovirens Schinz). Ca și de Amfibii, anume: Brotacul (Hyla arborea L.), Broasca de apă (Rana esculenta L.), Broasca de iarbă (Rana temporaria L.), Broasca râioasă (Rana bufo L.), Șolimândriță (Bombinator igenus Merr., Salamandra maculosa Laur.), Faptul (Triton palustris L., și Triton vulgaris L.) Mai putem vorbi despre bogăția apelor noastre de munte în care găsim
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
berus L., Pelias berus var.prester L.), și Șerpii (Coronella laevis Merr, Tropidonotus tesselatus Laur, Tropidonotus natrix L. și Coluber atrovirens Schinz). Ca și de Amfibii, anume: Brotacul (Hyla arborea L.), Broasca de apă (Rana esculenta L.), Broasca de iarbă (Rana temporaria L.), Broasca râioasă (Rana bufo L.), Șolimândriță (Bombinator igenus Merr., Salamandra maculosa Laur.), Faptul (Triton palustris L., și Triton vulgaris L.) Mai putem vorbi despre bogăția apelor noastre de munte în care găsim din destul specii de Pești pe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
prester L.), și Șerpii (Coronella laevis Merr, Tropidonotus tesselatus Laur, Tropidonotus natrix L. și Coluber atrovirens Schinz). Ca și de Amfibii, anume: Brotacul (Hyla arborea L.), Broasca de apă (Rana esculenta L.), Broasca de iarbă (Rana temporaria L.), Broasca râioasă (Rana bufo L.), Șolimândriță (Bombinator igenus Merr., Salamandra maculosa Laur.), Faptul (Triton palustris L., și Triton vulgaris L.) Mai putem vorbi despre bogăția apelor noastre de munte în care găsim din destul specii de Pești pe care locuitorii satului îi prind
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de sănătate înainte vreme, oamenii satului nostru și le rezolvau pe bază de vrăji, de leacuri băbești și de descântece. În tot satul se găsea o bătrână, un moșneag care cunoștea câteva formule magice cu care omul își oblojea o rană, își descânta de deochi când avea o cefalee care-l supăra sau i se servea o fiertură de buruieni când i se îngălbeneau tegumentele sau ochii pentru că i se declanșa un icter mecanic. A trebuit să treacă multe secole și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din acela care-ți scîrțîie între dinți - murea după cașul lu’ țața Tia -, și lapte bătut, gros, cu bucățele de unt prin el) și făcuse războiul și îi intrase o schijă în el. Îi intrase în braț și rămăsese acolo ; rana se acoperise, iar bucata de oțel se obiș nuise de minune cu noua ei casă și se plimba în sus sau în jos cînd nenea Dode își dezvelea brațul și și-l încorda. Nenea Dode era un om bun și
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]