11,011 matches
-
întreba dacă suntem mulțumiți de noi înșine? Pe mulți îi va aștepta o mare dezamăgire, pentru mulți va fi...,,scrâșnet de dinți !” Isus Christos ne îndeamnă clar în acest sens: ,,Căutați bogății în Cer și nu pe pământ!” ,, Nu căutați slava oamenilor, ci căutați slava lui Dumnezeu!” Privind retrospectiv la propria mea existență, am înțeles că ceea ce mi s-a întâmplat n-a fost tocmai întâmplător și am constatat că unele drumuri erau închise pentru mine oricât încercam să depășesc barierele
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
de noi înșine? Pe mulți îi va aștepta o mare dezamăgire, pentru mulți va fi...,,scrâșnet de dinți !” Isus Christos ne îndeamnă clar în acest sens: ,,Căutați bogății în Cer și nu pe pământ!” ,, Nu căutați slava oamenilor, ci căutați slava lui Dumnezeu!” Privind retrospectiv la propria mea existență, am înțeles că ceea ce mi s-a întâmplat n-a fost tocmai întâmplător și am constatat că unele drumuri erau închise pentru mine oricât încercam să depășesc barierele, dar aveam acces la
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
pe ulițe, ca să ajungă, când încă mai erau poate două, poate trei ore până în zorii zilei noului an, în fața unei mici și cochete cabane cu ușa zăvorâtă, în jurul căreia pe multe zeci de kilometri nu se auzea decât tăcerea zăpezilor. Slavă Domnului. Era o noapte senină, cu lună plină, iar ei simțeau un sentiment de bucurie, de victorie, de fericire că în sfârșit au ajuns la loc de popas unde vor petrece împreună clipele frumoase pe care le încearcă orice pereche
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
românilor din Cârța din scaunul Szepsi. În documentele ulterioare nu se mai pomenește de Cârța din munții Baraoltului...... Cercetarea etimologiei cuvântului ne ajută să aflăm localizarea exactă a Cârței. Se știe că numele Cârța derivă din vechiul Krc de origine slavă, care înseamnă poiană, laz, curătură. Acest cuvânt întră în nomenclatura extrem de bogată cu care poporul român desemnează golurile de păduri. Înlimba maghiară veche, poienile au fost denumite pajiști ( gyepü) care mai târziu, pe lângă înțelesul inițial de poiană, a primit și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de documente privind Istoria Românilor în veacurile XIII, XIV și XV / B. Țara Românească, anii 1247 - 1500», editată de Academia R.P.R. în anul 1953. Document nr. 145. Originalul există la Arhivele Statului București, A. N. CLV / 1, redactat în limba slavă pe pergament, având pecete atârnată, căzută. Însoțit de o traducere românească din anul 1910. Este consemnat acolo, că o altă traducere românească se află la Arhivele Statului din Râmnicul Vâlcea, «Documente Istorice LXIV / 1». Îl redăm în continuare în traducerea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Oprakercisora evoluează astfel: La 1509 Cartzisora, la 1589 Opra Kercsesory, la 1601 Opra Kercyessora, la 1733 Opra Kercyesora, la 1750 Oprakercye, la 1760 Opra Kertsesora, la 1805 Opra Kertzisora la1850 Kirtzisoare, la 1854 Opra Kerczesora, Klein Kerz și în sfârșit slavă Sfântului, chiar Oprea Cârțișoara. După cum Streza Cârțișoara, găsită în documentele maghiare sub numele de Strezakercisora, iar în cele săsești Oberkerz (Cârța de Sus), o regăsim în diverse surse, după cum urmează: La 1509 Cartzisora, Kartzisora, Kertzisora, la 1534 Ztreza Kertzissora, la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
asculte cu sfințenie Cazania și predica părintelui, să iasă mai apoi pe poienița din fața cooperativei ca să asculte poruncile de la primărie pentru săptămâna următoare. Erau vremurile în care întregul sat cânta prohodul Domnului în seara de Vinerea Mare și înălțau imnuri de slavă lui Christos în Sfânta Noapte a Învierii. Exista atunci satul patriarhal cântat în poezia poetului țărănimii, George Coșbuc, în care praznicele, ospețele și mesele comune erau dese, dar scurte, în zilele de sărbătoare sătenii se adunau la jocul în care
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
curentă și mai ales în ceea ce scriam („eupatie = resem nare în fața suferinței“, „euritmie = armonie de sunete și linii, de mișcări [în muzică, dans, vorbire]“, „eutimie = liniște sufletească“ etc.). Deh, ma nia autodidactului. Căci despre complexele lui, ce să mai vorbim ? (Slavă Domnului că mania asta a fost doar o chestie de adolescență, altfel astăzi aș fi fost un Patapievici, care își asezonează discursurile, în mod firesc, numai cu astfel de cuvinte deștepte ; care nu vede nimic extraordinar în folosirea uzuală, de
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
fost însă repede depășit, deoarece au părut colicile și am putut să devin iarăși util. Îl plim bam ore întregi pe diagonala camerei, dus -întors, și acest tratament, se pare, era sin gurul care-l făcea să plîngă mai puțin. Slavă Domnului că nu s-au inventat pastile cu adevărat eficiente împotriva colicilor, și astfel pot să fie și tații buni la ceva ! și chestia cu plimbatul nu era singura. Citisem într-o carte că în asemenea cazuri copilul e bine
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
pe un cer crepuscular. Pe unul îl știu. Pe poetul Codreanu. Sonetul lui, "Statuia lui Ștefan cel Mare, într-un apus de soare", dovedește aceasta: ...Din soare, sângerând pe după dealuri, Ale Moldovei sfinte idealuri Coboară pe figura-i ca o slavă... ...Și razele coroanei domnitoare Iau tonuri de rubin, pe când, sub soare, S-aprinde-n zări o Roșie Dumbravă. Dar nu numai statuia, ci și palatul merită să ne reție locului câtva timp. Căci zidurile clădirei lui valorează nu numai prin liniile cuviincioase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
capitală, sub titlul "Porcarul și Măria Sa Vodă", e luată de-a dreptul din Lope de Vega Carpio. Ca și marele Caragiale, pe care micul și uitatul Caion îl încolțise într-un timp cu pretenția că ar fi descoperit în literatura slavă sursa de inspirație a Năpastei... Problema aceasta a plagiatului e de altfel extrem de delicată. Mai toate comediile și vodevilurile lui Alecsandri sunt luate din Labiche sau alți autori ai epocei. Prețiosul juvaer care e "Veneția" lui Eminescu e inspirat din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
a imita, e un fenomen natural, general și de o utilitate incontestabilă, pe care-l întâlnim nu numai la societățile întârziate ci chiar la cele mai culte. Așadar, încă o dată, cultura noastră veche e datorită influențelor străine: rând pe rând slave, polone, grecești, ruse, franceze... E așa. A fost așa. Nu putem schimba nimic... Marele merit al poporului român constă însă în modul cum a folosit aceste influențe, cum și-a asimilat și adaptat cultura străină, cum a făcut-o "a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
același compartiment cu noi, călătorea, însoțit de o tânără persoană blondă (fiică, rudă? n-aș mai putea spune), scriitorul rus Vladimir Korolenko. Nu știu cum l-am aflat, cum am aflat că era el. Știu bine că figura lui blândă, impunătoare, caracteristic slavă, m-a interesat din primul moment. Era și așa de natural! Când am știut însă că bătrânul pe care-l aveam în fața noastră era autorul "Muzicantului orb", interesul nostru, al amicului meu și al meu, s-a schimbat în atracție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
preliminarii de rigoare. Revista noastră și-a luat ca deviză: Pentru frumos și adevăr, și e bine de știut că atunci când spunem aceasta, spunem și pentru țară, căci servind cele două zeități primordiale, aducem tămâie și pe altarul românesc, în slava care i se cuvine. Nu vom avea pretenția de a întinde o oglindă frumosului: e așa de multiplu, așa de proteiform, așa de efemer în eternitatea lui, încât imagina-i nu poate fi prinsă decât de minți fulgerătoare. Dar ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Până atunci, Televiziunea Română continua să facă ceea ce învățase înainte de Revoluție, SOTI era vizionat de foarte puțini telespectatori și, oricum, discursul acestui post era calat pe jurnalismul de tip „Jos Iliescu!“ (ca reacție la atitudinea dominantă de la TVR, carel ridica în slăvi pe președinte), Antena 1 transmitea filme de serie B, Tele 7 abc ratase un start bun, iar postul Amerom nu era cu mult diferit de o televiziune de cartier. Ei bine, ProTV a încercat, întro primă fază, să facă un jurnalism de
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
trebui cu siguranță să schimbe tactica - și poate, astfel, încruntătura va înceta să fie o mască jurnalistică de succes. (2008) Țăranul cu gărgăuni și doamna cu bun-simț Atunci când compară satul cu orașul, mulți intelectuali o fac pentru a ridica în slăvi satul și a vorbi despre decăderea orașului. Satul este păstrător al tradițiilor, acolo omul are un bun simț natural, carei vine din „fibra lui sănătoasă“, iar veșnicia, precum știm, a făcut ochi în cerdacul unei case țărănești, nu în altă
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
numeroși și reprezintă „o armată care na atacat încă“. Poate că, la un moment dat, îl vom vedea și pe Căpitanul acestei armate... Până una alta, există bloguri care militează pentru „Dan Puric Președinte!“. În Filocalia, Sfinții Părinți vorbeau despre „slava deșartă“, capcana în care cad unii credincioși care se cred prea credincioși. Astăzi, ne aflăm departe de aceste finețuri. Religioșii TV nu numai că se cred sfinți, profeți, unelte ale lui Dumnezeu, dar se bucură și de extraordinara putere pe
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
fost cu neputință: „Dacă nu aveau să capete îngăduința de a rămâne în Ierusalim, aveau să se întoarcă la Roma, înfățișându-se Papei, ca el să se folosească de ei acolo unde ar crede că ar fi spre mai marea slavă a lui Dumnezeu și spre folosul sufletelor”2. Ultimele capitole ale Istorisirii descriu naufragiul providențial al acestui vis sau mai bine zis convertirea lui în acceptarea activă a unui destin: seria tentativelor de a se îmbarca spre Ierusalim îi va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
la vreun lucru lăuntric, neștiind ce este nici smerenia, nici dragostea, nici răbdarea și nici discernământul pentru a cântări și chibzui aceste virtuți. Singura lui dorință era aceea de a înfăptui lucruri mărețe deoarece și sfinții făcuseră la fel pentru slava lui Dumnezeu 2, fără a ține seama de nici o împrejurare ca atare. 15. Văzându-și de drum, îl ajunse din urmă un maur călare pe un catâr. Au început să discute și au ajuns să vorbească despre Stăpâna noastră. Maurul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
din urmă, neștiind ce să mai facă, pentru că de amândouă părțile vedea motive întemeiate, se hotărî să se lase pe mâna duhovnicului său. Îi spuse așadar cât era de dornic să urmeze desăvârșirea și ceea ce ar fi spre mai marea slavă a lui Dumnezeu și îiînfățișă motivele pentru care șovăia în privința celor necesare traiului. Duhovnicul i-a spus să cerșească cele necesare pentru drum. Cum el ceru de pomană unei doamne, ea îl întrebă încotro dorea să se îmbarce. El șovăi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
doi ani, în 1526 a sosit la Alcalá. Aici a studiat Logica lui Soto, Fizica lui Albert cel Mare și pe Maestrul Sentințelor 2. Tot aici, se învăță să dea exerciții spirituale și făcea cunoscută învățătura creștină, obținând roade spre slava lui Dumnezeu. Multe persoane ajunseră la o îmbelșugată cunoaștere și la un gust viu pentru cele spirituale. Altele erau încercate de tot felul de ispite. Una dintre ele, de exemplu, voind să se biciuiască, nu reușea, pentru că i se părea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
pentru binele sufletelor; dacă nu aveau să capete îngăduința de a rămâne în Ierusalim, aveau să se întoarcă la Roma, înfățișându-se Papei, ca el să se folosească de ei acolo unde ar crede că ar fi spre mai marea slavă a lui Dumnezeu și spre folosul sufletelor 1. Hotărâseră, de asemenea, să aștepte timp de un an îmbarcarea la Veneția. Dacă timp de un an nu va fi nici o corabie pentru Orient, se vor socoti dezlegați de legământul de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
spirituală, nu fără lacrimi și cu o evlavie necontenită pornit fiind spre lacrimi. În aceste intervale de timp, deși căutam să nu ridic ochii minții spre înalt și căutând să fiu mulțumit de toate, rugându-mă chiar ca, pentru aceeași slavă adusă lui Dumnezeu, să nu mă viziteze cu lacrimi; de câteva ori mintea mi s-a ridicat spre înalt de la sine, mi se părea că văd ceva din ființa dumnezeiască, pe care, alteori, căutând-o, nu-mi stătea în putere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
mod neorânduit, este foarte potrivit să se urnească, străduindu-se din toate puterile să ajungă la contrariul lucrului spre care este rău înclinat; de pildă, dacă este înclinat spre căutarea și dobândirea vreunei funcții sau beneficiu, nu pentru cinstea și slava lui Dumnezeu, Domnul nostru, nici pentru binele spiritual al sufletelor, ci pentru propriile sale foloase și interese vremelnice, atunci trebuie să încline spre contrariu, stăruind în rugăciuni și alte exerciții spirituale și cerând de la Dumnezeu, Domnul nostru, contrariul, și anume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
anumită funcție sau beneficiu, nici orice altceva, dacă Maiestatea Sa dumnezeiască, orânduindu-i dorințele, nu-i va schimba înclinația dintâi; astfel încât motivul pentru a dori sau a avea un lucru sau un altul să nu fie decât slujirea, cinstea și slava Maiestății Sale dumnezeiești 1. 17. A șaptesprezecea. Este de mare folos ca acela care propune exercițiile, fără să caute, nici să știe, nici să întrebe despre gândurile sau păcatele proprii ale celui care le primește, să fie înștiințat cu fidelitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]