15,855 matches
-
iunie 2005 , Curtea a stabilit că, "potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, statutul funcționarilor publici se stabilește prin lege organică, iar sistemul de salarizare a acestei categorii de funcționari ține de statutul lor". În consecință, Curtea a statuat că "atât încadrarea prin lege a diferiților funcționari publici în anumite categorii, clase și grade profesionale, cât și salarizarea conform acestei încadrări nu reprezintă drepturi fundamentale, care nu s-ar putea modifica pentru viitor tot prin lege. Astfel, legiuitorul este
DECIZIE nr. 339 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169968_a_171297]
-
și ale art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Cu privire la susținerea autorilor excepției referitor la faptul că dispozițiile criticate încalcă textul constituțional al art. 115 alin. (4) și (6), Curtea, prin Decizia nr. 289 din 7 iunie 2005 , a statuat că "interdicția reglementării în domenii care fac obiectul legilor organice este prevăzută de alin. (1) al aceluiași articol constituțional pentru ordonanțele emise de Guvern în baza unei legi speciale de abilitare adoptate de Parlament. Această interdicție nu operează și în
DECIZIE nr. 339 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169968_a_171297]
-
Teritorial de Muncă București. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că art. 9 lit. b) din Legea nr. 156/2000 , astfel cum a fost modificată prin Ordonanța Guvernului nr. 43/2002 , încalcă principiul egalității în drepturi a cetățenilor, statuat de art. 16 din Constituție, întrucât creează o discriminare - în ceea ce privește angajarea - între persoanele care au experiență în domeniul forței de muncă și cele care nu au o astfel de experiență. Textul de lege criticat "blochează accesul la angajare pe considerentul
DECIZIE nr. 316 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 lit. b) şi d) din Legea nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169966_a_171295]
-
mediere a angajării cetățenilor români în străinătate". Textul nu este contrar nici prevederilor art. 41 alin. (1) din Constituție, "întrucât dreptul la muncă nu este îngrădit în situația în care specificul activității desfășurate impune obligativitatea experienței, astfel cum a fost statuată de legiuitor în virtutea atribuțiilor sale". În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a art. 9 lit. d) din Legea nr. 156/2000 , apreciază că nici aceasta nu este întemeiată. Textul de lege criticat "vizează protecția socială a muncii, necontravenind principiilor economiei de piață
DECIZIE nr. 316 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 lit. b) şi d) din Legea nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169966_a_171295]
-
Constituțională a reținut în mod constant că principiul egalității nu înseamnă uniformitate, așa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. În plus, așa după cum Curtea Constituțională a statuat, de exemplu în Decizia nr. 233 din 25 mai 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 5 iulie 2004, "Libertatea alegerii profesiei, a meseriei și a locului de muncă nu înseamnă că orice persoană, oricând
DECIZIE nr. 316 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 lit. b) şi d) din Legea nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169966_a_171295]
-
Pe de altă parte, dreptul la un proces echitabil trebuie asigurat tuturor părților din proces. Jurisprudența Curții Constituționale este în concordanță și cu cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, care, în cauza Z. și alții contra Marii Britanii, 2001, a statuat, de principiu, că accesul liber la justiție nu este absolut, el putând fi supus "unor restricții legitime, cum ar fi termenele legale de prescripție, ordonanțele care impun depunerea unei cauțiuni judicatum solvi [...]". Deoarece nu au intervenit elemente noi care să
DECIZIE nr. 327 din 21 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă şi ale art. VII alin. (1), (2), (3) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2004 pentru reglementarea unor măsuri financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169967_a_171296]
-
justiție nu este absolut, el putând fi supus "unor restricții legitime, cum ar fi termenele legale de prescripție, ordonanțele care impun depunerea unei cauțiuni judicatum solvi [...]". Deoarece nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. II. Cu privire la art. VII alin. (1), (2), (3) și (4) din Ordonanța Guvernului nr. 29/2004 pentru reglementarea unor măsuri financiare, Curtea reține că, în speță, autorul excepției a contractat
DECIZIE nr. 327 din 21 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă şi ale art. VII alin. (1), (2), (3) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2004 pentru reglementarea unor măsuri financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169967_a_171296]
-
art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale, Curtea Constituțională s-a pronunțat, de exemplu prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 22 octombrie 1996, statuând că, "în sensul practicii europene, conceptul de «proces echitabil» nu implică în mod necesar existența mai multor grade de jurisdicție, a unor căi de atac a hotărârilor judecătorești, inclusiv exercitarea acestor căi de atac de către toate părțile din proces". Cele
DECIZIE nr. 321 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 şi ale art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, precum şi ale art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170001_a_171330]
-
că, "în sensul practicii europene, conceptul de «proces echitabil» nu implică în mod necesar existența mai multor grade de jurisdicție, a unor căi de atac a hotărârilor judecătorești, inclusiv exercitarea acestor căi de atac de către toate părțile din proces". Cele statuate prin deciziile anterior menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi de natură să justifice schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, astfel încât excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 și ale art. 299 alin. 3 din
DECIZIE nr. 321 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 şi ale art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, precum şi ale art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170001_a_171330]
-
2005 , Curtea Constituțională, respingând excepția ca neîntemeiată, a constatat că prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate, deoarece sunt norme de procedură, iar stabilirea lor este atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție. Cele statuate prin decizia anterior menționată sunt valabile și în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente care să conducă la o reconsiderare a jurisprudenței Curții. În ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor art. 1, 6, 10, 11 și 30 din Declarația Universală a Drepturilor
DECIZIE nr. 321 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 şi ale art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, precum şi ale art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170001_a_171330]
-
excepția de neconstituționalitate formulată, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate. Astfel, printr-o interpretare sistematică, atât prin prisma normelor constituționale, cât și a convențiilor internaționale la care România este parte, Curtea Constituțională a statuat prin numeroase decizii, precum Decizia nr. 176 din 18 iunie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 24 iulie 2002, Decizia nr. 267 din 22 iunie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIE nr. 336 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170047_a_171376]
-
acestei facilități acordate. Curtea constată că, potrivit jurisprudenței sale în ceea ce privește principiul constituțional al egalității în drepturi, prin Decizia nr. 1 din 8 septembrie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea a statuat că "principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi
DECIZIE nr. 340 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170017_a_171346]
-
admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, dar și necesitatea lui". Totodată, prin Decizia nr. 139 din 19 noiembrie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 20 ianuarie 1997, Curtea a mai statuat că "principiul egalității în drepturi nu înseamnă eo ipso aplicarea aceluiași regim juridic unor situații care, prin specificul lor, sunt diferite". Curtea observă că în acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a stabilit
DECIZIE nr. 340 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170017_a_171346]
-
bunuri ori servicii oferite în echivalent de deținător, cu acordul persoanei îndreptățite, în acordare de acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital, de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau de despăgubiri bănești." Cele statuate prin decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente de natură să impună o reconsiderare a jurisprudenței Curții Constituționale. În ceea ce privește prevederile art. 50 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 , Curtea constată că acestea
DECIZIE nr. 344 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170048_a_171377]
-
acestea reprezintă consacrarea legală a sancțiunii nulității absolute a actelor juridice încheiate cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legilor în vigoare la data încheierii lor și nu contravin principiului constituțional al garantării și ocrotirii proprietății private. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că garantarea și ocrotirea proprietății operează în condițiile dobândirii dreptului de proprietate cu respectarea prevederilor legale. Prin urmare, nu poate fi invocată protecția constituțională a dreptului de proprietate, în condițiile dobândirii acestui drept cu încălcarea unei norme juridice imperative. Pentru
DECIZIE nr. 344 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170048_a_171377]
-
fi amânată și urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței. Cu privire la aceste exigențe constituționale, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, statuând următoarele: "Dincolo de caracterul tranșant al formulei utilizate de legiuitorul constituant, intenția acestuia și finalitatea urmărită, constând în restrângerea domeniului în care Guvernul se poate substitui Parlamentului, adoptând norme primare în considerarea unor rațiuni pe care el însuși este suveran să
DECIZIE nr. 389 din 12 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2004 pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170062_a_171391]
-
instituit exigența motivării urgenței în chiar cuprinsul ordonanței adoptate în afara unei legi de abilitare. Chiar sub imperiul reglementării constituționale anterioare în materie, Curtea, referindu-se la cazul excepțional, de care depindea legitimitatea constituțională a adoptării unei ordonanțe de urgență, a statuat că acesta este definit în raport cu «necesitatea și urgența reglementării unei situații care, datorită circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public» ( Decizia nr. 65 din 20 iunie 1995 , publicată în Monitorul Oficial
DECIZIE nr. 389 din 12 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2004 pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170062_a_171391]
-
în asemenea împrejurări, este constrâns să reacționeze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanței de urgență» ( Decizia nr. 83 din 19 mai 1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998). Cele statuate de Curte în această materie, sub imperiul reglementării constituționale anterioare, ca urmare a unei interpretări care transgresa litera textului constituțional, evidențiindu-i înțelesul prin prisma intenției legiuitorului constituant și a finalității urmărite, precum și prin utilizarea unor principii și constante ale
DECIZIE nr. 389 din 12 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2004 pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170062_a_171391]
-
și nivelul limitării aduse" trebuie realizată "în concreto, simpla existență a legii neavând ca efect încălcarea acestui drept și implicit neconformitatea cu norma constituțională". În finalul acestui punct de vedere se apreciază că principiul liberului acces la o activitate economică, statuat de art. 45 din Constituție, nu intră în contradicție cu exercitarea de către stat a dreptului său de a reglementa regimul de înmatriculare a comercianților, iar dispozițiile constituționale ale art. 40 nu sunt incidente în cauză. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile
DECIZIE nr. 325 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II alin. (1), (3) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 72/2004 pentru modificarea art. 39 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170083_a_171412]
-
aplicării legii noi referitoare la schimbarea unei situații juridice pentru viitor. De altfel, de exemplu, prin Decizia nr. 294 din 6 iulie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004, Curtea Constituțională a statuat că "o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu
DECIZIE nr. 325 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II alin. (1), (3) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 72/2004 pentru modificarea art. 39 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170083_a_171412]
-
orice măsură de suspendare a unor proceduri judiciare sau extrajudiciare este de natură a încălca prevederile art. 21 din Constituție și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În consecință, se apreciază că cele statuate prin deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate în raport cu celelalte dispoziții constituționale și cu prevederile unor documente internaționale invocate, Guvernul apreciază că aceasta este neîntemeiată. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate ridicată este
DECIZIE nr. 367 din 5 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2004 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăţilor comerciale aflate în portofoliul Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului şi consolidarea unor privatizări. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170096_a_171425]
-
unei societăți comerciale aflate în criză și autorizate să-și continue activitatea de producție în interesul economiei naționale nu este criticabilă în sine, având în vedere marja de apreciere recunoscută statelor. De asemenea, în considerentele hotărârii respective, instanța europeană a statuat că în speță nu a operat vreo expropriere sau vreun transfer de proprietate, căci dreptul reclamantului (fost salariat al societății) nu a fost niciodată pus în discuție". Neexistând elemente noi de natură a determina schimbarea jurisprudenței Curții în materia suspendării
DECIZIE nr. 367 din 5 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2004 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăţilor comerciale aflate în portofoliul Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului şi consolidarea unor privatizări. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170096_a_171425]
-
în țara de origine, riscă să sufere o vătămare a drepturilor sale." Dispozițiile de lege criticate sunt în deplină concordanță cu prevederile constituționale prin care se definește dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, sens în care a statuat și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 151/2003 . Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului
DECIZIE nr. 345 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 pct. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170252_a_171581]
-
că autorii excepției nu indică o jurisprudență a Curții Europene a Drepturilor Omului în sensul practicii instanței amintite de a impune legislațiilor naționale respectarea cerințelor de claritate și precizie a normelor interne. Într-adevăr, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudența sa că "individul trebuie să fie în măsură să prevadă consecințele ce pot decurge dintr-un act determinat", însă "asemenea consecințe nu au nevoie să fie previzibile cu o certitudine absolută. O atare certitudine (absolută), oricât de dorită
DECIZIE nr. 345 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 pct. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170252_a_171581]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 770 din 24 august 2005 (Cererea nr. 48.102/99) Strasbourg, 2 martie 2004 Definitivă la 2 iunie 2004 În cauza Popescu împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a II-a), statuând în cadrul unei Camere formate din: domnii J.-P. Costa, președinte, A. B. Baka, C. Bîrsan, K. Jungwiert, V. Butkevych, doamnele W. Thomassen, A. Mularoni, judecători, și doamna S. Dolle, grefieră de secție, după ce a deliberat în Camera de Consiliu la
HOTĂRÂRE din 2 martie 2004 în cauza Popescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170225_a_171554]