10,192 matches
-
nu era În regulă, după părerea tehnicienilor de la PS. Îi strecură o privire piezișă cînd coti la dreapta. - E rîndul dumitale... Degeaba Își alese cu grijă cuvintele ca să-i povestească ce se Întîmplase pe faleză, ferindu-se să Întrebuințeze termeni susceptibili să-i declanșeze ironia, ea Începu să rîdă pricepînd că trăsese pur și simplu Într-o fantomă. - Nu era o fantomă, protestă el, agasat, coborînd din vehiculul pe care SRPJ din Brest Îl pusese la dispoziția Mariei. Ea opri motorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
oprește ca să poată reflecta la inutilitatea gestului ce încerca zadarnic să-l poată atinge pe Jorge. Toate ziarele locale și-apoi și cele naționale vorbeau despre miracolul ologului din Ouro Prieto. Cum era de așteptat, imediat apar și în cronici susceptibile vizavi de grotescul eveniment, susținând că, în fapt, nu s-a certificat undeva că ologul ar fi devenit într-adevăr olog în urma unui accident sau motiv plauzibil. Alte publicații mai documentate, cu tentă psihanalitică, susțineau că omul ar fi ologit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
științe, acele molecule și acele particule la care savantul încearcă să ajungă cu ajutorul microscoapelor, elaborându-le natura pe calea unor proceduri multiple, cu scopul de a construi cu multă trudă în legătură cu ele un concept tot mai adecvat, dar tot mai susceptibil a fi revizuit. Astfel, nu vom ști niciodată exact ce este această viață pe care o studiază biologii poate doar la punctul terminus ideal, și ca atare niciodată atins, al progresului științific. Dar dacă astăzi nu avem încă decât o
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
sau face să se vadă, ci unul care induce în eroare, care disimulează și înșeală, dacă acea condiție transcendentală a oricărei cunoștințe posibile este în sine, în realitate, un principiu de falsitate și rătăcire, cum este un discurs teoretic oarecare susceptibil a se prelungi și, mai cu seamă, cum este posibil pur și simplu ca viața oamenilor să continue? Ea poate s-o facă deoarece dispune de o altă cunoaștere decât cea care pornește în derivă în cea dintâi Meditație. Această
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
tot ceea ce ea vede și de văzul însuși ca putere de a se raporta la ceea ce este văzut, ca ceva ce face să se vadă. Căci dacă acest a face să se vadă ar fi în realitate disimulator, deformator și susceptibil a induce în eroare, nu ar înceta totuși să existe în pura sa încercare de sine, ca văz care se simte și se încearcă pe sine în fiecare punct al ființei sale, ca viziune vie. Sentimus nos videre, spune Descartes
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
obiect, aceasta rezultă din faptul că ideea cugetului nu se opune numai tuturor celorlalte idei, ci constituie esența lor comună. Astfel, orice idee care poartă în sine un cogitatum (ideea unui om, a unui triunghi, a unui zeu) nu este susceptibilă a căpăta ființă decât dacă este o idee a cugetului și dacă, ca idee a cugetului, este întâi de toate pura și simpla încercare de sine care o revelează ei înseși așa cum este ea în sine, drept cogitatio, drept modalitate
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
dată decât vieții, care există pentru ea, în ea și prin ea. Căci acel ceva în care se formează orice "lume" posibilă, deschiderea unui În afară, Exteriorizarea originară a unei exteriorități oarecare (cea a unui număr, de pildă), nu este susceptibil a se produce decât cu condiția ca această producere să se afecteze pe sine, în Afectivitatea acestei produceri prin urmare și mulțumită ei. Astfel, lucrurile nu sunt sensibile ulterior, ele nu îmbracă acele tonalități care le fac să se ivească
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
se ivească în fața noastră amenințătoare sau senine, triste sau indiferente, în virtutea relațiilor pe care le-ar înnoda într-o istorie cu dorințele noastre sau cu jocul nesfârșit al propriilor noastre interese ci mai curând nu o fac și nu sunt susceptibile a o face decât pentru că sunt afective de la origine, pentru că există un patos al ajungerii lor la ființă ca ajungere a ființei la ea însăși în beția și în suferința vieții. Abstractizarea pe care o efectuează știința este așadar dublă
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
așadar dublă. Este în primul rând abstractizarea care definește lumea științifică ca atare drept una care scoate din joc în ființa naturii calitățile sensibile și predicatele afective care îi aparțin a priori pentru a nu reține din aceasta decât formele susceptibile a se preta unei determinări ideale. Neluarea în considerare a caracterelor subiective ale oricărei lumi posibile este indispensabilă din punct de vedere metodologic, în măsura în care aceasta permite definirea procedurilor ce permit dobândirea unor cunoștințe inaccesibile altminteri, de pildă măsura cantitativă. Însă
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
pretind a fi "superioare"? De ce astfel de forme îmbracă aceste modalități concrete determinate, care sunt arta, etica, religia? 3. Dacă viața produce în mod necesar cultura, în ce fel mișcarea sa de auto-transformare, finalizată ca auto-sporire a sa, este, dimpotrivă, susceptibilă să se inverseze în procese de degenerescență și sărăcire? Nu barbaria în sine este stranie, atâta vreme cât ne mărginim la a o constata. Stranie este însăși posibilitatea sa, proveniența sa pornind de la o esență care este construită interior ca sporire de
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
este tocmai pentru că lumea științifică este abstractă, pentru că ea provine din neluarea în considerație a elementelor sensibile ce aparțin a priori naturii și astfel oricărui lucru natural. Dacă acele culori și forme sensibile se mențin pe plăcile fotografice, unde sunt susceptibile să ne impresioneze prin armonia înfățișării lor, aceasta demonstrează că ele nu pot fi eliminate din natură, că abstracția galileană constă doar în a nu le acorda atenție, în a nu le introduce în calcule, niciodată în a le suprima
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
deoarece aceste culori și forme sunt elemente constitutive ale ființei naturii, deoarece natura reală este natura sensibilă, și nu universul idealităților pe care i-l substituie știința în constructele și teoriile sale. Astfel, datele științifice și știința însăși nu sunt susceptibile de "frumusețe" decât în virtutea faptului că, dincolo de abstracțiunea lor și de fapt prin ea, ele fac referire în ultimă instanță la singura lume care există și care este cea a vieții. De ce arta se ivește în mod necesar în interiorul experienței
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
înțelege ce înseamnă scoaterea din joc a sensibilității de către știință, excluderea sa din lumea a cărei posibilitate fondatoare o constituie totuși. Stricto sensu, această excludere este imposibilă, de vreme ce, așa cum tocmai am amintit, sensibilitatea este condiția transcendentală a tot ceea ce este susceptibil a căpăta forma unei "lumi". Sensibilitatea este eliminată doar din lumea științifică. Și acesta este motivul pentru care această lume este abstractă. Ceea ce înseamnă: o lume în care nu mai este luată în considerație sensibilitatea, care subzistă totuși drept condiție
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
și află esența în viață și în Corproprierea originară a naturii, cum se face atunci că tehnica modernă, adică informarea și transformarea lumii de către știință, este încă de conceput? Cum ar putea cunoașterea științei, adică o pură perspectivă teoretică, fi susceptibilă a "acționa" asupra proceselor obiective ale naturii devenite dispozitivele instrumentale ale industriei și ale mașinăriilor în general? A fost deja recunoscută problema insolubilă a legăturii dintre "suflet", redus la această perspectivă teoretică, și "corp", perceput ca o stare naturală și
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Și iată cum, în funcție de o multiplicitate de procese obiective definite și reperate din punct de vedere științific, orice dispozitiv nou, orice tehnică implicată într-un fel sau altul în rețeaua tehnicilor existente, rezultând din întrepătrunderea lor și din relaționările lor, susceptibilă a fi concepută și realizată pornind de la ele și de la posibilitățile pe care le comportă ele, va fi astfel cu certitudine, printr-o mișcare invincibilă. Această mișcare este ceea ce numim progres. Noțiunea de progres a ajuns astfel să desemneze în
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
multiplelor potențialități fenomenologice ale acestei vieți, în cultura sa, nu mai are trecere, nedispunând de nici un loc care să-i poată fi atribuit în ontologia implicită a vremurilor noastre, potrivit căreia nu există o altă realitate în afara celei obiective și susceptibile a fi cunoscute din punct de vedere științific. Progresul tehnic, care era perceput în mod tradițional ca efect al unei descoperiri teoretice "geniale", adică înfăptuite de un individ excepțional (Pasteur), și-a schimbat și el total natura. Prin această mijlocire
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
să urmăm analiza sa, să-l tematizăm sau să ne întoarcem privirea de la el. În ceea ce privește faptul de a concepe, de a idealiza, de a abstractiza, dar și de a contempla, de a analiza, de a tematiza etc., viața nu este susceptibilă a o face, a efectua aceste operații constitutive ale cunoașterii științifice doar pe motiv că se identifică cu aceste operații, că esențele a căror actualizare o reprezintă acestea constituie propria sa esență, acel ceva cu care ea se identifică, a
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
sa indefinită, ea determină un habitus ce servește drept experiență și drept substrat pentru efectuări ulterioare. Nu doar ochiul sensibil este un ochi grosolan sau rafinat. Capacitatea de a surprinde idealitățile, de a subsuma un dat sensibil unei relații ideale susceptibile a-l explica, a-l raporta de pildă la un gen care dă seama de proprietățile sale și care îl luminează astfel într-un mod de prezentare mai edificator această capacitate este, și ea, cuprinsă în istoria unui progres, modul
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
și ea este cea pe care trebuie să o analizăm minuțios mai departe. Să observăm în primul rând că autonegarea vieții nu se rezumă la o afirmație abstractă, la un oarecare principiu general de analiză, la o ipoteză de lucru susceptibilă a face lumină asupra unui grup de fenomene care își au de altfel specificitatea și teleologia lor proprii. Este vorba mai curând de un proces concret, imanent în fiecare fază a activității științifice. A nu lua în considerare o calitate
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
cea pe care o îmbracă aceasta atunci când dorința suferindă se transformă în strădania de a se satisface, este punerea în operă a Corproprierii originare a naturii. Numai că munca vie a acestui corp care trăiește și se apropriază nu este susceptibilă a fi o măsură, nefiind nimic altceva decât încercarea mută de sine a acestuia în patosul suferirii sale o modalitate a auto-afectării în care nimic nu se pro-pune vreodată ca obiectul posibil al unei măsuri, în care, de asemenea, nici o
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
valabilă pentru un individ mediu, care nu există nici el. Determinarea valorii unui produs, dacă ea trebuie să facă posibil schimbul acestuia, nu poate fi decât cantitativă, căci doar dacă o asemenea valoare este măsurabilă în mod riguros ea este susceptibilă a fi schimbată contra oricărei valori identice. Determinării calitative a muncii obiective în funcție de gradele sale de calificare trebuie prin urmare să i se suprapună determinarea sa cantitativă, care, în ciuda formulării sale matematice, este la fel de aproximativă, de supusă hazardului, de convențională
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
bunurile necesare subzistenței lor și care îmbracă în fiecare epocă și pentru fiecare ramură a producției forme tipice, indivizii sunt locul unor experiențe care, în ciuda faptului că sunt de fiecare dată acelea ale unui Sine, nu sunt totuși mai puțin susceptibile de a prezenta caractere comune: "legile societății" sunt formele tipice ale acestei activități, cu cortegiul său de reprezentări teoretice, ideologice și mai cu seamă juridice. Încă o dată este posibil, în reprezentare și grație ei, a trasa o nomenclatură generală a
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
au redescoperit deja acest remediu străvechi și progresează datorită lui. În cartea sa Yoga Self Taught, Andre van Lysebeth citează concluziile medicilor francezi dr. Peschier și Walter Michel: Fiecare afecțiune organică sau funcțională care duce la stări de îmbolnăvire este susceptibilă de a fi influențată, dacă nu chiar vindecată, de respirația controlată. Respirația controlată este cea mai remarcabilă metodă cunoscută de noi pentru mărirea rezistenței organismului. Reduceți rezistența organismului prin orice mijloace și veți vedea cum germenii, care până în acel moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
constructorilor de suburbii, și minunatelor lui grădini și parcului plin de copaci le datora el acea dragoste simplă și pătimașă pentru natură care nu l-a părăsit niciodată de-a lungul Întregii sale vieți și care l-a făcut deosebit de susceptibil la influențele spirituale ale poeziei lui Wordsworth. A frecventat academia lui Charles Burney din Hammersmith. Domnul Burney era fiul istoricului muzical 1 și rudă apropiată cu tânărul dotat din punct de vedere artistic ce avea să-i devină cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
nu a pierdut din vedere importanța reproducerii marilor capodopere ale trecutului și tot ceea ce spune despre valoarea mulajelor de gips este perfect admirabil. Nu trebuie să uităm totuși că tânărul cultivat care a Însemnat aceste rânduri și care a fost susceptibil la influențele wordsworthiene, a fost, de asemenea, după cum am menționat la Începutul acestui eseu, unul dintre cei mai subtili și mai tainici otrăvitori ai acestor vremuri sau ai oricăror altora. Cum de a fost fascinat, la Început, de acest păcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]