12,028 matches
-
degetul la buze, mi-a șoptit: - Eee... ambasadorul nostru la Paris, tov. Flitan! - Aha, am răspuns eu dumirit; - Șii... cine e individul ăsta în negru, excesiv de amabil, care se repede să-i ia mereu mantoul prietenei mele?!... - A, dânsul e tovarășul Dincă, șeful secției securitate și armată a comitetului central! - Aha, am răspuns eu, uimit și dumirit în același timp, deși încă nu știam ce mă așteaptă. De fapt, noi, „cei patru”, Macovescu, Flitan, Dincă și eu, „neofitul politic”, urmam să
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
din arhiva c.c., descoperite abia în 2003 de un grup de cercetători ai revistei Dosarele istoriei - cum a decurs excluderea mea din Biroul Uniunii, vechiul meu prieten a dat din umeri și mi-a explicat că „au venit doi tovarăși de la c.c. și au propus ca Breban să fie exclus din conducerea Uniunii”! - Bine, Matei, am insistat, nebănuind că, tot atunci, Biroul Uniunii propusese și excluderea mea din c.c., nu numai din Birou - dar... de ce? Nu ați întrebat
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în țările comuniste vecine și afirmate chiar de Ceaușescu înainte de ’71! (Cum aveam să aflu peste trei decenii din actele descoperite de cei doi istorici de la Dosarele istoriei, Ceaușescu însuși, în stenograma excluderii mele, urma „să mă apere” față de unii tovarăși mai radicali, precum Pană, Constantinescu-Iași și alții, care voiau să-mi aplice eticheta „dușmănos” - Ceaușescu însuși subliniază faptul că m-am „esprimat” doar negativ la adresa acestor „Teze...”, și nu criticasem întregul mod și aparatul comunist de conducere. Deci... cu puțin
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ce-i veneau „de sus”. Apoi, același Stancu a devenit iute „complicele” noului șef de stat, care, aruncându-l pe Beniuc deoarece acesta profesa încă o anume fidelitate față de U. Sovietică și față de „principiile lagărului comunist”, avea nevoie de „noi tovarăși de drum”. Și, acum, după mai bine de trei decenii, pot s-o afirm cu claritate, „complicitatea” lui Stancu a fost cea „perfectă”, și nu a mea, în sensul că ea conținea acea doză de „neîncredere”, de cinism, de cât
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Eseuri de ieri și de azi a fost fondată de LUCA PIȚU. REGIS DEBRAY este scriitor francez (născut la Paris în 1940), devenit celebru în domeniul reflecției politice de stânga (Revoluție în revoluție, 1967) și mai ales în acțiunea revoluționară. Tovarăș de luptă al lui Che Guevara, el a luat parte la războiul de gherilă din America Latină și a fost arestat în Bolivia. Condamnat la treizeci de ani de închisoare, a fost eliberat în 1970. Însărcinat cu misiuni pe lângă președintele Mitterrand
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
la ... cincizeci de kilometri distanță, ne vine să credem că Marcu și Matei, ca să nu mai vorbim de Ioan, au fost tot ce vreți, libretiști talentați, parolieri percutanți, în sfârșit orice, dar numai martori oculari direcți nu. Dacă nu cumva tovarăși de drum care, odată ajunși la destinație, au uitat harta locurilor pe unde au trecut. Înțeleg perfect că evangheliștii nu vizau nici premiul Goncourt, nici doctoratul în geografie. Iar dacă sunt însumi șocat de caracterul abrupt al acestei asociații de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Horse. Cu care ei întrețin, de altminteri, aceleași raporturi evazive ca și parizianul din tată în fiu cu Turnul Eiffel, ca un Cézanne în fața șevaletului cu Sainte-Victoire de pe o carte poștală. 4. Templul, mereu Templul Și socotind că este împreună cu tovarășii lor de drum, au venit cale de o zi, căutându-L printre rude și printre cunoscuți. Și negăsindu-L, s-au întors la Ierusalim, căutându-L. Iar după trei zile L-au aflat în templu, șezând în mijlocul învățătorilor, ascultându-i
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de copil pedepsit căutând iertarea în ochii celor mari, dar unde anume oare? Era cea a comunistului "trecut în tabăra burgheziei" după ce a rupt-o cu "familia", spre sfârșitul vieții, a lui Arthur London sau a lui Louis Althusser. Dar tovarășii ce spun?" Pentru că degeaba a făcut renegatul acest gest, el continuă să-și îndrăgească tovarășii și tot la ei se gândește mai întâi. Familia. Tribul care i-a ținut de cald toată viața. Atâtea amintiri, atâtea fapte de arme împreună
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a comunistului "trecut în tabăra burgheziei" după ce a rupt-o cu "familia", spre sfârșitul vieții, a lui Arthur London sau a lui Louis Althusser. Dar tovarășii ce spun?" Pentru că degeaba a făcut renegatul acest gest, el continuă să-și îndrăgească tovarășii și tot la ei se gândește mai întâi. Familia. Tribul care i-a ținut de cald toată viața. Atâtea amintiri, atâtea fapte de arme împreună, atâtea gustări frugale și halbe de bere pe tejghea, așa ceva nu se șterge din memorie
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
noi pentru nimic." Eterna amărăciune a cusurgiului. Ierarhii de la Vatican, dedați integral căințelor, nu vor să audă această notă falsă în euforia regăsirilor. Iar sioniștii oficiali, acei friends of Israel, prietenii săi dintotdeauna, au șters din agenda lor numele fostului tovarăș de drum. Iată cum un savant cutezător venit să activeze la Ierusalim, încă înainte de conciliul Vatican II, pe când vântul nu era prielnic reconcilierii dintre evrei și creștini, le apare până la urmă aproape la fel de suspect și unora și altora. In medio
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Fugind de persecuția împăratului idolatru roman Decius, șapte tineri din Efes își găsesc adăpost, împreună cu câinele lor, într-o peșteră și, trei secole mai târziu, se trezesc în mod miraculos. Numele acestor adolescenți creștini zidiți de vii, deveniți în Coran "tovarășii din peșteră", sunt talismane pe pământul islamic. Părintele dall'Oglio, instalat aproape de Damasc în mijlocul siriacilor, face des drumul dus-întors între Bretagne și deșert. Îl are drept model pe Louis Massignon și ca punte între cele două lumi, tradiția Celor Șapte
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
prelucrați, e mai curând al Diavolului. La întrebarea privindu-i pe ostatici, pe Michel Seurat îndeosebi, de care anumiți membri ai Amalului n-ar fi fost străini, după cum susțin serviciile noastre, el răspunde fără a nega participarea cutărui sau cutărui "tovarăș de drum": "Organizația noastră nici nu exista pe atunci, nu avem nimic de-a face cu așa ceva. Și n-am utilizat niciodată armele împotriva compatrioților noștri: care alt partid politic libanez mai poate spune așa ceva? Cumva creștinii, comandourile Kataeb, ucigașii
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
la care am asistat cu câteva săptămâni mai înainte în Israel, într-un kibbutz. Mediu social echivalent, clasă mijlocie înstărită. Masa de nuntă avea loc într-un restaurant amenajat astfel încât să amintească de Cehoslovacia anilor 1960: nu lipseau decât portretele tovarășilor conducători de pe pereți și cravatele roșii la gâtul micilor pionieri fruntași. Vin prost, autoservire, neoane prăfuite, farfurii de plastic și fructe de livadă ca desert. Cântece fals mobilizatoare reluate în cor de toată lumea. Nu tu cravată, nu tu tocuri înalte
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
aista a fost vătav peste hoți!" Altă dată Starețul îl întreabă: "Ei, ce te mai gândești, moșule?" Apoi la ce să mă gândesc și eu? Tot îmi spune unul și altul că ai mulți bani. Tot îm vine să cat tovarăși și să te cerc într-o noapte... Așa! și starețul începe a râde. Brava, brava, moșule, brava! Și cam cu câți tovarăși ai vrea să vii? Bani am nu știu câte lăzi... Avere, ce socoți? Cu câți vii? Apoi cu câți oiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
gândesc și eu? Tot îmi spune unul și altul că ai mulți bani. Tot îm vine să cat tovarăși și să te cerc într-o noapte... Așa! și starețul începe a râde. Brava, brava, moșule, brava! Și cam cu câți tovarăși ai vrea să vii? Bani am nu știu câte lăzi... Avere, ce socoți? Cu câți vii? Apoi cu câți oiu putea. Bine. Cu treizeci? Fie și cu atâția. Am eu cu ce vă primi. Am eu focuri pentru treizeci... Când îți veni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu un ochiu când cu altul. Un magar: Ianoș (adă-ți aminte de Anghel) Moș-Brebu: Înnaintea celor mari nu fi îndrăzneț la vorbă și nesocotit la răspuns... Pe vorbe ești stăpân până nu-ți es din gură. La drum înnaintea tovarășului să nu pleci, ci așteaptă să mergeți împreună. Păzește-te de drum părăsit; vama împărătească să n-o ocolești și la crâșma unde vezi nevastă tânără și bărbat bătrân să nu găzduiești: la asemenea loc se adună oameni de toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o mierță de păpușoi? Așa? o mierță? Acela-i dreptul meu. Așa puteam să țin banii în ladă. Eu cu ce trăiesc? Dobânda e dreptul meu... Bine, jupâne, dacă zici dumneata... Apoi da, negustorul are dreptate, zic, cinstind, cei doi tovarăși. Bun, zice și badea Dinu, atunci să-ți dau, domnule Ștrulea, și dobândă... Atunci ne-am înțeles, dobânda se știe..." Procentul obișnuit este de cinci bani la franc pe săptămână. Pentru un franc 20 de bani pe lună. Pentru 5
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
suma de 48 de lei se poate dobândi prin judecătoria comunală care judecă până la suma de 50 de lei; după care judecătoria de pace din Hârlău va da carte de judecată definitivă. La judecată, unul din jurați era unul din tovarășii adălmașului și el știe că în adevăr Costache Dinu a luat parale și a făgăduit să le plătească. Judecata deci hotărăște ca negustorul să-și ia dreptul său. Deci condamnă pe sătean să dea lui Strul Cuten două mierțe de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pușcă. Trecem prin domeniile generalului Sergiu Băicoianu, pe care treeră încă mașinile. Întâlnim chiar și pe d-sa, un om cu fața de avar, în tovărășie de fiul său, un băetan cu barbă blondă, și cu ochelari care, după spusa tovarășului meu de drum, e sarac cu duhul, însă continuă pe tatăl său "în spațiu și în timp". D-l general administrează cu multă asprime pământurile d-sale. Lăsăm la stânga Ichimenii pe-o coastă tristă, precum și drumul care duce la curtea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
împreună cu sublocot. Stoenescu, om în vârstă de 41 de ani, care a suferit mult în această campanie, pe când Săvescu și alți fasonei, făceau curte cucoanelor la Piatra, când a văzut valurile albastrei Dunări, a prins a plânge în hohote... Acuma tovarășii mei de război din cele 44 de zile bulgărești s-au împrăștiat pe la căsuțele lor în satele țării. Oamenii slăbiți de nevoi și-au revăzut ogoarele și gospodăriile; s-au așezat pe prispe în fața livezii și neveste grăbite aduc puiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o dragoste curată între Olga fata țarului și un văr de-al doilea al ei. După ce fata e arestată și exilată cu întreaga familie marele duce C? caută s-o salveze (împreună cu ceilalți dacă se poate), o urmărește cu câțiva tovarăși (între care un basarabean leal) și după multe peripeții și rătăciri, în care vede felurite orașe, sate, aspecte ale revoluției, revine la Petrograd fără să fi făcut nimica. Aici primește vestea asasinării familiei imperiale la Pervi pe când basarabeanul asistă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aveam la mine, am venit la comoară să mă aprovizionez; și, în genunchi cu lacrimi, am rugat pe Dumnezeu să mă facă să câștig ce-am pierdut și ce aveau ceilalți. Ceiace s-a întâmplat. Într-o excursie, am fost tovarăș cu niște cucoane, care se socoteau fericite dacă găseau de cumpărat, ca să ducă acasă, oale și chiupuri, panere și alte lucruri care ocupă mult loc. De cele mai de multe ori, oalele se stricau, iar cu panerele nimene nu știa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
totul n-a fost decât o iluzie. După apusul soarelui, aceiași presimțire etc. Lucrul se poate petrece în lunca Dunării, în mari singurătăți, în deltă, unde cel căruia i se întâmplă asta, rămâne câteva zile izolat din pricina unei întâmplări, și tovarășul său s-a dus după ajutor. Les dangers, les souffrances, les plaisirs, les obligations du monde existent à peine, dans le sens propre du mot pour celui qui n'a pas d'argent. La parfaite impuissance est souvent une source
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
I-au dus și i-au spânzurat într-un loc care și astăzi se chiamă Dealul-furcilor. Băiatul pe urmă s-a dus după Axente Sever, de-au ars Dejul ș-au omorât și ei Unguri. Apoi el și încă un tovarăș s-au gândit să se facă preoți în locurile celor morți. S-au înfățișat la Sibiu, la Șaguna, care i-a primit. După șase săptămâni s-apropia iarna și caii cu care veniseră nu mai aveau nutreț. Stau și se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bine și de rău. Răul nu stă în ideile adversarului, ci în imobilitatea noastră. 3 Iunie 1927 [OLANDA JURNAL DE CĂLĂTORIE]* Plecare spre Amsterdam cu express-Orient la 8 1/2 dimineața. Zvonuri despre Olanda, din conversația cu Marcel Popescu, inginer, tovarăș de drum. Circulație intensă cu trenul, automobile, tramvaie. Poți vedea toată Olanda cu automobilul în câteva ceasuri. Nici o localitate cu trenul nu-i mai depărtată de două ore. Gările dau tichete până la localitatea cerută, fără dată și număr de tren
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]