9,695 matches
-
făcut război la Râmnic cu Basarab Voievod cel Tânăr, domn al Țării Românești, poreclit Țapaluș. Și a ajutat Dumnezeu pe Ștefan Voievod și a biruit pe Basarab Voievod și a fost pieire (cădere) foarte mare printre Basarabi. De aceea Ștefan Voievod a binevoit, cu a sa bunăvoință și cu gând bun, a zidi casa aceasta întru numele Sfântului Mare Mucenic Procopie, în anul 6995 (=1487); și s-a început în luna iunie, 8; și s-a sfârșit în același an, în
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
naos erau încă bine păstrate. Pe peretele de vest al naosului, lângă intrare, se afla tabloul votiv în care era reprezentat ctitorul (Ștefan cel Mare) alături de familia sa și împreună cu Sfântul Mucenic Procopie, prezentând ctitoria lui Hristos. În tabloul votiv, voievodul purta barbă. Pe pereții naosului se aflau reprezentate scene referitoare la patimile lui Hristos (Prinderea lui Iisus, Judecata lui Iisus, Răstignirea, Coborârea de pe Cruce, Punerea în mormânt a lui Hristos), Maica Domnului cu Pruncul, Schimbarea la Față, Adormirea Maicii Domnului, Anastasis, Deisis
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
Barocului, pictorul Popp a urmat spiritul academismului. Acesta a pictat singur sau împreună cu Constantin Lecca și Barbu Stănescu numeroase biserici: Biserica Sfântul Gheorghe-Nou, Biserica Curtea Veche, Biserica Răzvan Vodă, Biserica Sfânta Ecaterina din București, Capela cimitirului Șerban Vodă, Catedrala Sfinții Voievozi din Târgu Jiu, Biserica din Gârbovu, Biserica schitului de la Frăsinei, Biserica Mănăstirii Radu Vodă, Biserica Sfântul Nicolae de la Câmpulung Muscel și bisericile din Satulung, Cernat, Toderița, Râșnov, Țânțari (Dumbrăvița) și Arpătac (Araci). Cea mai însemnată colecție de picturi religioase realizate
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
biserici. Mama sa (1783-1867) avea numele de Elena și fusese născută Ivan. Ioan Popp Moldovan se trăgea dintr-o familie de țărani din Țara Făgărașului. După Corneliu Comănescu, Ioan Popp a făcut probabil parte din grupurile de moșneni împroprietăriți de voievozii Țării Românești. Familia sa a fost una de frunte din Galații Făgărașului, astăzi cartier de peste Râul Olt al orașului Făgăraș. Zugravul Popp a pictat icoane, iconostase (catapetesme) și chiar interioare de biserici sătești ortodoxe sau catolice din jurul Brașovului, din Țara
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
apucat să zugrăvească biserici din București: Biserica Sfântul Gheorghe-Nou, Biserica Curtea Veche, Biserica Sfânta Ecaterina din București și Capela cimitirului Șerban Vodă. Datorită executării acestor lucrări, Mișu Pop a devenit faimos și a fost chemat să picteze singur Catedrala Sfinții Voievozi din Târgu Jiu în anul 1855, lucrare pe care a finalizat-o după cinci ani de muncă. În paralel lucrul la Târgu Jiu, a pictat și Biserica din Gârbovu, Comuna Turceni. În zona Brașovului, Mișu Popp a pictat Biserica Adormirea
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
de portretul istoric și din acest moment a început să creeze o întreagă panoplie de portrete ale principalelor personalități ale poporului român. În "Pantheonul" din locuința sa de la Brașov, a executat și și-a ornamentat casa cu figuri de cronicari, voievozi, cărturari ai Școlii ardelene sau de peste munți, scriitori, revoluționari din Principate sau Transilvania și oameni politici. S-au păstrat în felul acesta o mulțime de lucrări realizate de Mișu Popp, chiar dacă inițial au avut un scop propagandistic și uneori executarea
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
cu referire la Masivul Moldoveanu). Apelativul a fost adăugat ulterior, pentru a face diferență între familiile care purtau același nume. Familia lui Ioan Popp făcea parte după toate posibilitățile din familiile de moșneni care au fost în trecut împroprietăriți de către voievozii Țării Făgărașului și, probabil era una din familiile de preoți de frunte din Galații Făgărașului. Principele ardelean Mihail Apafi I a emis o diplomă în data de 14 aprilie 1668 prin care a ridicat la rangul de nobil nu numai
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
este un monument din bronz închinat voievodului moldovean Petru al II-lea Mușat (1375-1391), care a fost realizat de către sculptorul Paul Vasilescu și dezvelit în anul 1976 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în Piața 22 Decembrie, lângă Casa de Cultură, în centrul orașului. Ea a fost
Statuia lui Petru al II-lea Mușat din Suceava () [Corola-website/Science/316924_a_318253]
-
pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare . Statuia a fost realizată de către sculptorul Paul Vasilescu și amplasată în anul 1976 în centrul municipiului Suceava, lângă Casa de Cultură a Sindicatelor. Monumentul elogiază personalitatea voievodului Petru al II-lea Mușat (1375-1391), cel care a mutat capitala Moldovei de la Siret la Suceava și din vremea căruia datează primul document de atestare a Cetății de Scaun a Moldovei (10 februarie 1388), precum și a orașului Suceava (18 august
Statuia lui Petru al II-lea Mușat din Suceava () [Corola-website/Science/316924_a_318253]
-
1388). De numele său sunt legate o serie de ctitorii sucevene din veacul al XIV-lea: Cetatea de Scaun a Sucevei, Cetatea Șcheia, Curtea Domnească din Suceava și Biserica Mirăuți. Statuia este realizată din bronz turnat și îl înfățișează pe voievod în picioare, cu sabia în mâna dreaptă, apropiată de picior. Opera are 3,62 metri înălțime, 1,10 metri lungime și 1,13 metri lățime. Statuia se află pe un soclu de travertin, cu înălțimea de 0,86 metri, lungimea
Statuia lui Petru al II-lea Mușat din Suceava () [Corola-website/Science/316924_a_318253]
-
fost cunoscut fostul domnitor al Moldovei de istoriografie până nu demult. În anul 2008, primarul Ion Lungu și-a exprimat intenția de mutare a statuii lui Petru Mușat de pe esplanada Casei de Cultură în curtea colegiului tehnic care poartă numele voievodului (fostul Liceu Industrial nr. 2). În locul ei urma a fi înălțată Statuia „Bucovina înaripată”, monument al eroilor bucovineni. Ca urmare a protestului mai multor personalități locale printre care Mihai Iacobescu, președintele Societății de Istorie Suceava, Ștefan Purici, decanul Facultății de
Statuia lui Petru al II-lea Mușat din Suceava () [Corola-website/Science/316924_a_318253]
-
Emil Ursu, directorul Complexului Muzeal Bucovina, Ioan Scripcariuc, directorul Arhivelor Naționale Suceava, precum și IPS Pimen Zainea, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, s-a renunțat la mutarea statuii lui Petru Mușat, noua statuie fiind înălțată la 28 mai 2009 vizavi de statuia voievodului. Ca urmare a faptului că în Piața 22 Decembrie a început amenajarea unei întinse parcări subterane, la începutul lunii noiembrie 2010, autoritățile au intenționat transportarea statuii lui Petru Mușat în Parcul Universității din Areni, dar în cele din urmă ea
Statuia lui Petru al II-lea Mușat din Suceava () [Corola-website/Science/316924_a_318253]
-
a-și păstra astfel independența politică și religioasă, domnitorul Petru Mușat s-a mutat cu toată curtea domnească, administrația și toată conducerea țării de la Siret la Suceava, localitate aflată cu vreo 40 km mai spre sud, la întretăierea drumurilor comerciale. Voievodul a dorit ca centrul bisericesc al statului să se afle în noua capitală a Principatului Moldovei. Astfel, la sfârșitul secolului al XIV-lea, domnitorul Petru I Mușat a construit o biserică chiar în apropierea Curții Domnești și o alta în
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
Moldovei, dar Patriarhia Ecumenică refuză să-l recunoască. Abia la 26 iulie 1401, la stăruința domnitorului Alexandru cel Bun (1400-1432), mitropolitul Iosif a fost recunoscut de Patriarhia din Constantinopol ca întâistătător în scaunul Mitropoliei Moldovei, de la Suceava. În anul 1402, voievodul Alexandru cel Bun a adus de la Cetatea Albă și așezat aici moaștele Sfântului Ioan cel Nou într-o raclă ferecată cu argint. După cum precizează Misail Călugărul într-un adaos la cronica lui Grigore Ureche, ""în 2 ai a domnii lui
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
După unele surse (o scrisoare trimisă de arhiereul Narcis Crețulescu către preotul Simion Florea Marian), numele de Mirăuți provine de la faptul că aici erau miruiți domnii Moldovei înainte de a fi înscăunați. Aici a fost uns ca domn al Moldovei și voievodul Ștefan cel Mare. Alte surse spun că numele ar proveni de la o familie boierească (Mirea sau Mereuță) pe al cărei teren sau în apropierea căreia a fost construită biserica. Această ultimă teorie este susținută de o mențiune într-un protocol
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
pe care l-au incendiat și l-au prădat. După cum relatează cronicarul, ""luat-au din Rohatinu și clopotul cel mare ce este la mitropolie în Suceava"". Răspunsul polonezilor la invazia lui Bogdan a venit curând. O oaste poloneză condusă de voievodul de Cracovia a intrat în Moldova, jefuind târgurile Cernăuți, Dorohoi, Botoșani, Tărăsăuți, Botoșani, Ștefănești, Hotin și Suceava. Polonezii nu au putut cuceri Cetatea Sucevei, întrucât le lipsea artileria de asediu. Ei au intrat însă în catedrala mitropolitană,de unde au luat
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
iveală fundațiile unui edificiu de mari dimensiuni, fără abside laterale și contraforți, care, pe baza observațiilor stratigrafice și a informațiilor furnizate de mormintele aflate în zonă, a fost datat la sfârșitul secolului al XIV-lea, fiind considerat o ctitorie a voievodului Petru I Mușat. Cei doi arheologi au publicat în 1982 un studiu intitulat ""Contribuții arheologice la cunoașterea primului lăcaș al Mitropoliei Moldovei. Biserica Mirăuților din Suceava"". În perioada 1992-2001 s-au efectuat ample lucrări de restaurare și conservare, coordonate de
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
este un monument din bronz închinat voievodului moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504), care a fost realizat de către sculptorul Iftimie Bârleanu și dezvelit în anul 1977 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în Parcul Șipote-Cetate, în apropiere de Cetatea de Scaun a Sucevei, în partea de sud-est a
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare . Statuia a fost realizată de către sculptorul Iftimie Bârleanu și amplasată în anul 1977 în Parcul Șipote-Cetate, în apropiere de Cetatea de Scaun a Sucevei. Monumentul elogiază personalitatea voievodului Ștefan cel Mare (1457-1504). Monumentul a fost dezvelit la data de 16 septembrie 1977, în prezența președintelui RSR, Nicolae Ceaușescu, aflat în vizită în municipiul Suceava. La sosirea sa în oraș, Ceaușescu a fost întâmpinat, după cum au consemnat jurnaliștii vremii
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
s-a efectuat cu ceremonial militar, intonarea imnului de stat și oferirea unor buchete de flori liderilor comuniști aflați la eveniment. După anul 2000, lipsa de interes față de acest monument a dus la degradarea acestuia. Sub coada lui Voitiș (armăsarul voievodului) a crescut un puiet de mesteacăn, care și-a întins rădăcinile pe sub plăcile de travertin. În august 2008, când orașul Suceava aniversa 620 de ani de la atestarea documentară a urbei, iar Festivalul de Artă Medievală „Ștefan cel Mare” se desfășura
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
de ani de la atestarea documentară a urbei, iar Festivalul de Artă Medievală „Ștefan cel Mare” se desfășura în incinta Cetății de Scaun, s-a desprins unul dintre cele două altoreliefuri de bronz de mari dimensiuni de pe soclul statuii ecvestre a voievodului, căzând pe pavimentul de travertin. Statuia este confecționată din bronz turnat și îl înfățișează pe voievod călare. Are 8 metri înălțime, 8 metri lungime și 2 metri lățime. Soclul statuii este din travertin și a fost realizat de către sculptorul Vladimir
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
desfășura în incinta Cetății de Scaun, s-a desprins unul dintre cele două altoreliefuri de bronz de mari dimensiuni de pe soclul statuii ecvestre a voievodului, căzând pe pavimentul de travertin. Statuia este confecționată din bronz turnat și îl înfățișează pe voievod călare. Are 8 metri înălțime, 8 metri lungime și 2 metri lățime. Soclul statuii este din travertin și a fost realizat de către sculptorul Vladimir Florea. Are înălțimea de 15 metri, lungimea de 6 metri și lățimea de 2,10 metri
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Suceava () [Corola-website/Science/316947_a_318276]
-
dea alt teren de pământ pe moșia mănăstirii, unde să-și construiască case. O parte dintre săteni s-au mutat peste râul Râșca, la mai mult de 1 km de mănăstire, iar egumenul Chiril le-a construit acolo Biserica "Sf. Voievozi" (în prezent aflată în satul Praxia din comuna Fântâna Mare). O altă parte din săteni au ajuns până în localitatea de astăzi Slătioara, unde starețul Chiril le-a construit o biserică de lemn, în același an cu cea din Râșca și
Biserica de lemn din Slătioara, Suceava () [Corola-website/Science/316951_a_318280]
-
satul Volovăț (județul Suceava), aflat la 4 km sud-vest de orașul Rădăuți. Biserica "Înălțarea Sfintei Cruci" din Volovăț a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . După cum consemnează cronicarul Nicolae Costin, voievodul Dragoș Vodă (1351-1353) a construit o biserică de lemn la Volovăț, pe care Ștefan cel Mare a mutat-o la Mănăstirea Putna. Cronicarul povestește legenda că biserica de lemn din Volovăț ar fi putut adăposti odată mormântul legendarului Dragoș Vodă
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
lemn la Volovăț, pe care Ștefan cel Mare a mutat-o la Mănăstirea Putna. Cronicarul povestește legenda că biserica de lemn din Volovăț ar fi putut adăposti odată mormântul legendarului Dragoș Vodă. Un hrisov domnesc din 17 martie 1723 al voievodului Mihai Racoviță confirmă spusele cronicarului: La sfrșitul secolului al XIV-lea, boierul Giurgiu (Giurgea) de la Volovăț a construit o curte boierească și o biserică, ale cărei temelii se păstrează și azi. Fundațiile bisericii vechi au fost descoperite cu ocazia cercetărilor
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]