10,579 matches
-
Ordinea (auto)constituită a rândului este perturbată de autoturismele ce se îndreaptă în viteză către renumitul cimitir al mănăstirii, aflat la capătul aleii, acolo unde sunt înmormântați Dumitru Stăniloae, André Scrima sau Ernest Bernea. În unele dintre ele se poate zări silueta preotului însoțitor, adus special de familii pentru a oficia la mormântul celor apropiați slujbe de pomenire ; nu mi- am putut da însă seama câți dintre cei care participau la astfel de ceremonii funerare se întoarceau apoi și la rând
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de triumf fabricat artizanal pentru ocazie stă scris mare Iași, Campionatul Național de Raliu. Construcția improvizată, cocoțată deasupra unei artere intens utilizate, îmi amintește de arcurile de triumf sub formă de săbii arcuite ale lui Saddam Hussein, care se puteau zări deasupra străzilor din Bagdad, în timpul invaziei americane din 2003-2004. Zeci de mașini de competiție, în culorii vii, pline de etichete publicitare, sunt parcate în zonă, unele dintre ele fac întoarceri în loc, rămân urme groase pe asfalt în urma lor, publicul, compus
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
hainei, ca pe o insignă sau ca semn de recunoaștere a unui serviciu secret. Când a trecut de cordonul de pază plasat la intrare, doar a deschis puțin reverul, pentru ca tăietura de plastic a cardului de acces să poată fi zărită de jandarmul în post. Era de-al casei, cu alte cuvinte, mi s-a părut atunci un gest important pentru înțelegerea funcționării intime a mecanismului pelerinajului. Final de zi. Stau cu capul aplecat deasupra unui gard metalic al jandarmilor, contemplu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Cele două fetițe protestează, la fel și mama, pelerinii din jur intervin și ei, ies din apatia indusă de un rând calm și fără evenimente. Jandarmul cedează, familia este întregită, se reintră în „normalitatea” așteptării. Partea finală a rândului, putem zări baldachinul plin de flori. Timp de ars, lupta cu așteptarea : cei din jur schimbă rețete regionale de sarmale, stimulați de mirosul de la bucătăria de la subsol, cea unde i-am întâlnit acum două zile pe cei doi bucureșteni, soț și soție
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
puteți găsi : pelerine, cămăși cu monogramă, tricouri de toate tipurile, veste, șepci, sahariene, rucsacuri, genți de voiaj, pături, corturi ușoare, umbrele, truse de voiaj, hărți - toate inscripționate și personalizate în sensul apartenenței la ortodoxie și la calitatea de pelerin !”. Nu zăresc în schimb bastoane de pelerin sau ceva asemănător. Produsele sunt de bună calitate, iar locul unde sunt expuse seamănă mult cu raionul de trekking al unui magazin de specialitate. Îmi doresc foarte mult să fotografiez un tricou, pe care scrie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
abia la început. Drumul până la mănăstire traversează două sate, Silvașul de Jos și Silvașul de Sus, care par a fi așezate acolo de la începuturile lumii. Nimic nu pare a se fi schimbat aici. Ba nu, mă înșel, încep să se zărească ici și colo, printre casele tradiționale, un soi de abcese vizuale, construcții îmbrăcate în polistiren, acțiune care rade ca un brici orice detaliu arhitectonic. Vopsite în culori țipătoare (predomină turcoazul și verdele prăzuliu), casele cele noi par a fi fructul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
României („mii de bolnavi au venit să-și caute alinarea astăzi la Prislop”, spunea convinsă de prompter crainica vedetă a televiziunii ProTV la știrile din seara zilei de 28 noiembrie), prea puțini bolnavi grav, cu handicap fizic sever se pot zări efectiv pe teren. * Pelerinul de autocar nu iubește mersul pe jos și nu (mai) asociază ideea marșului cu formele de penitență obligatorie cerute de pelerinaj. Poate că aici transpare și superficialitatea a ceea ce putem numi „pelerin de autocar”. Dar aceeași
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
un maiou chinezesc cu găurele, extrage tacticos o țigară fără filtru dintr-un pachet moldovenesc de „Plugarul”, o aprinde și începe să dea din cap ușurel, cu gândul la tinerețe. Dacă nu mă înșală ochiul și instinctul, cred că am zărit și primii pelerini (rochie lungă și severă, sacoșă de plastic, geantă de voiaj, mers alert), „pelerini de autocar”, ce doresc mai degrabă să bifeze în palmaresul lor acest punct de pe harta pelerinajelor decât altceva, deoarece sărbătoarea propriu-zisă nu a început
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
șapte sau opt la număr, instalate în semicerc. Femeile și copiii poartă în brațe pături intens colorate, perne imense de puf, saltele etc., toate în vădit contrast cu „frugalitatea” bagajelor celorlalți pelerini. Nu au covoare, așa cum se face la Iași, zăresc totuși unul sau două împăturite sul, ca niște țigări uriașe, pe umerii bărbaților din grup. Puțin mai târziu vorbesc cu doi bărbați din Ciurea, Iași, plasați lângă zidurile bisericii, mâncaseră, aveau chef de vorbă și oricum aveau o noapte lungă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu un etaj sau două, ridicate după 1995-2000, mai multe ateliere de confecții, o tipografie și câteva puncte comerciale alimentare, de tip „non-stop”. În interiorul câtorva curți de casă, nu multe, cinci sau șase de-a lungul întregului rând, se pot zări mese acoperite în grabă cu bucăți de pânză sau de plastic, pe care sunt expuse spre vânzare covrigi, diverse produse de patiserie, sendvișuri, termosuri cu ceai, cafea și chiar vin fiert (dar nu bere sau alcooluri tari). La un moment
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
manual din lumea aceasta nu l-ar putea ilustra mai bine decât cu imaginea a ceea ce văd eu acum : o privire curioasă, care caută să înțeleagă, dar este și foarte distantă în același timp. La un moment dat, am putut zări prin deschizătura gecii de Gore-Tex pe care o purta unul dintre ei un ecuson albastru, tip card de presă, inscripționat „Pilgrim Tours Norway”. Turism ecumenic deci, experimentarea alterității spirituale europene. Mai târziu, aveam să aflu că era vorba de un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
apropiere, ca o legitimare a prezenței : „Oameni buni cu suflet bun ! Uitați-vă bine la cine dați, oameni buni. Că aici nu dați degeaba, oameni buni”. Iar când ajunge la cuvântul „degeaba”, exact pe el, deschidea pupilele dincolo de care se zăreau orbitele ochilor, stinse și moarte, de culoarea fildeșului. Iar oamenii din jur dădeau o mulțime de bancnote de un leu și diverse tipuri de monede, simțeau că atunci este momentul să „dea” ceva lui Dumnezeu, nu cerșetoarei oarbe, o profesionistă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
un gigant mondial al berii, apoi pusă imediat la pământ (la propriu) pentru a elimina o marcă concurentă. Am aflat mai târziu, din discuțiile cu proprietarul pensiunii unde am locuit, că ceea ce mai funcționează sunt „hidrocentralele” (de altfel, le-am zărit noul sediu, postmodern, ușor kitsch, curtea plină de mașini de teren, luxoase), spitalul local, scăpat ca prin minune de restructurare, și slujbele administrative, plătite de stat, Primărie, Poliție, Pompieri etc. Piața din Hațeg este săracă și adormită și ea, dominată
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
să ambaleze sarmalele în caserole de plastic. Sunt fericit, foarte fericit pentru șansa pe care o am de a fi prezent aici și acum. Mâncarea (pomana) este împărțită după terminarea slujbei. Nu sunt prea mulți cei care împart mâncare (îi zăresc și pe oamenii „mei”, cei din Suceava), dar fiecare dintre ei are în stoc sute de porții, astfel încât ajunge la toată lumea (este suficientă pentru toți cei prezenți !). Jandarmii, precauți, au montat totuși garduri de protecție. Dincolo de acestea, se schimbă replici
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pneu matice, în corturi, chiar și pe estrada împodobită cu icoane, flori și cetină de brad, unde au loc slujbele religioase. M-am așezat pe un mic zid de piatră pentru a lua note mai comod, și chiar în fața mea zăresc o siluetă ghemuită înfășurată într-un fel de draperie cafenie, uzată, adevărată mumie egipteană. În interiorul bisericii, câțiva pelerini pro fită de liniștea care s-a lăsat. Sunt lipiți de nișa unde se află depus de obicei Sfântul Ioan cel Nou
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
casă, tablourile se mișcă pe pereți, aveți temeri și frici nelămurite, nu mai există pace, înțelegere și bună rânduială în familie, Sfântul Ciprian, prin harul și puterile sale, vă poate ajutaaa”, declamă cântat, lungind vocalele, tânărul vânzător. Mai apuc să zăresc pe măsuță și o cutie micuță, având în interior „Cărbune ecologic din rădăcină de viță de vie”. Ambalajul este îngrijit, discret, cu un design sofisticat. Cărbunele este produs de o mănăstire din județul Vâlcea, al cărei nume nu l-am
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
județul Vâlcea, al cărei nume nu l-am reținut. Un prieten teolog mi-a spus că acest tip de cărbune este cel mai indicat pentru candele și cădelnițe, se aprinde ușor, arde aproape fără fum, constant. Odată ajuns la mănăstire, zăresc lângă bisericuța de lemn un grup de șapte-opt rromi căldărari, prezențe cunoscute și familiare ale pelerinajului de la Iași. Aplic mai vechea mea tehnică de abordare : mă opresc brusc, surâd cât pot de mult, mă uit atent la cea mai în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
1969 : 97). Este un moment periculos și sensibil, deoarece acolo „se decide” soarta pelerinajului, legat de autopercepția pelerinului și nu de cea a autorităților oficiale. Am putut identifica acest critical point la Iași, la începutul străzii Petru Movilă, de îndată ce se zărește „Zidul Plângerii”, încărcat cu lumânări, icoane și bilete lăsate de pelerini. Începând cu acel punct, imposibil să se rateze scopul final, închinarea la raclă, timpul estimat de așteptare fiind de maximum 5-6 ore. La București, unde configurația spațială este diferită
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
din acestea care erau necesare pentru primărie și, nu știu, am avut eu noroc că m-am dus la acela care conducea aceste ateliere: „Luați-mă ca să am și eu ce mânca”. Eram copil și un tâmplar care m-a zărit zice: „Îl iau eu ca ajutor de tâmplar” - și am intrat la aceste ateliere comunale și, cât de cât, aveam acest gir asigurat... La atelier era aceeași mâncare? Da, același cir. La aceste ateliere comunale nu eram plătiți cu nimic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ar putea să-l scoată de acolo pe fratele meu. „Exclus, zicea el. Răspundem cu capul pentru fiecare.” A doua zi, observând că cei Închiși mai sunt acolo, m-am infiltrat din nou În apropierea barăcii. Supraveghetorul respectiv m-a zărit și mi-a făcut semn că vrea să-mi vorbească: „Să știi că, totuși, ar fi o posibilitate. Cei Închiși nu sunt evidențiați decât numeric. Noi, supraveghetorii, trebuie să dăm socoteală de numărul lor. Îți sugerez să trimiți la mine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
să mă Învinuiască cineva pentru asta și, cu atât mai puțin, să mă disculpe. Totuși, Într-o oarecare măsură, mă simt ușurat de povara atitudinii mele de atunci. Mult mai târziu, după eliberare, pe marele Appellplatz din Buchenwald l-am zărit pe acest băiat. M-am bucurat din suflet, l-am Îmbrățișat, l-am pupat. El se uita la mine și, curios, m-a Întrebat „Ce te-a apucat atunci? Nu te Înțeleg deloc. Când mi-ai cerut un serviciu și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
aici 400: 1.600 de oameni. Iar dincoace era o altă intrare, pe aici, cu curte, dar nu era o curte așa mare, doar de vreo 10 metri. Aici știu că era prietenul meu, doctorul Rațiu, pe care l-am zărit pe geam: venise cu o săptămână Înaintea mea. - Exista ceva Între barăci? - O curte. Sârma era cu fir electric... În cadrul lagărului nu mai băgau generatoare electrice. Asta era În lagărul mare. Iar În jurul lagărului era sârmă prin care trecea curent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
poate fi printr-un ritual ocult având puterea de a realiza un alt nivel restrâns, selectiv, elitist, piramidal. Așa cum declamă poetul în versurile sale: Lumina dintotdeauna-i în jurul nostru/ și-orbecăim în întuneric. Ar vrea proscrisul să știe /cum să zărească și să denumească stelele pe cer. /I s-a spus sărmanului neofit /că-n drumul de la Marea Ursă5 spre Crucea Sudului 6 /poate accede doar prin Sirius sau Betelgeuse. Și-atunci în sanctuar /alături de hierofant, /în tăcerea impusă de Isis
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în tăcerea impusă de Isis /la miezul zilei pătrunse.// În forță, frumusețe și-nțelepciune /simțea cum focul, apa, vântul și pământul /fiori îi strecurau sub piele printre oase./ Vai, Doamne, nestăpânitul novice a-nțepenit /când înainte ochii să îi lege a zărit /purpura coloanei /reprezentând ce și-ar dori oricine: /ca spiritu-i către lumina lui Osiris să se-nalțe, și apoi / întunecimea coloanei să-i arate /cât de captiv i-e sufletul în trup./ Întors în curtea templului /unde munceau umili și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de captiv i-e sufletul în trup./ Întors în curtea templului /unde munceau umili și-n liniște deplină servitorii /rămase-apoi o săptămână. Când s-a întors /la poartă fu-ntrebat /de-ar vrea din nou să-i lege ochii /să nu zărească bezna /în care-i cufundat. /A vrut să știe totul,/de-aceea e aici;/și a intrat într-un vestibul negru /fără altă ieșire decât poarta /prin care s-a încumetat. /De-o parte și de alta /statui de zei
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]